Deschide meniul principal

Petreștii de Sus, Cluj

sat în comuna Petreștii de Jos, județul Cluj, România
Petreștii de Sus
—  Sat  —
Biserica ortodoxă din satul Petreștii de Sus
Biserica ortodoxă din satul Petreștii de Sus
Petreștii de Sus se află în România
Petreștii de Sus
Petreștii de Sus (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 46°32′52″N 23°38′37″E46°32′52″N 23°38′37″E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Cluj county CoA.png Cluj
Comună Petreștii de Jos

SIRUTA58972
Atestare1401

Altitudine605 m.d.m.

Populație (2011)
 - Total95 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal407461
Prefix telefonic+40 x64[1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Petreștii de Sus, Cluj

Petreștii de Sus (denumirea veche Petridul de Sus; în maghiară Felsöpeterd) este un sat în comuna Petreștii de Jos din județul Cluj, Transilvania, România.

Petreștii de Sus pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Sectio 109)

IstoricModificare

În satul Petreștii de Sus s-au făcut mai multe descoperiri arheologice. În ograda unui locuitor a fost descoperit un disc de gresie de mărime neobișnuită (1,2 m diametru și 20 cm grosime) a cărui utilitate nu a fost stabilită. Se presupune că a servit ca unealtă de cult din rotunda muntelui Petrid, în locul unde au fost invocate divinități prielnice vânătorii, vieții și norocului.

Zidul natural de piatră care se opune escaladării muntelui poartă numele “Piatra Corbului”. Se presupune că numele provine din heraldica geto-dacică, corbul constituind în spiritualitatea geto-dacică un simbol al legăturii cu puterile divine, cu zeii.

Urmele prezenței romane în acest sat sunt atestate și de descoperirile făcute lângă drumul spre Borzești, în Cermei, La Cărămidă și Pietrosu: substrucții de clădiri de piatră din epoca romană, fragmente ceramice etc[2].

Prima atestare a satului este din 1401, iar apoi din 1470 ca Felsewolahpetherd[3].

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 109) satul Petreștii de Sus apare sub numele de F.Peterd. La est de sat pe hartă este marcat prin semnul π locul public de pedepsire a delicvenților în perioada medievală.

Situri arheologice (monumente istorice)Modificare

Următoarele obiective au fost înscrise pe Lista monumentelor istorice din județul Cluj[4], elaborată de Ministerul Culturii din România în anul 2015:

  • Tumulii[5] preistorici din punctul “Dealul Bisericii”.
  • Așezarea fortificată preistorică din punctul “La Biserică”.
  • Situl arheologic din punctul “La Pădure” (epoca bronzului).
  • Situl arheologic din punctul “Terasa de lângă școală și casa parohială”.
  • Așezarea romană (sec. II-III) din punctele “Cernei”, Cărămida” și “Pietrosul”.

Lăcașuri de cultModificare

PersonalitățiModificare

  • Augustin Rațiu (7.07.1884, Petreștii de Sus, jud. Cluj – 2.11.1970, Turda), avocat, tatăl deputatului Ion Rațiu, membru de onoare al ASTREI.
  • Eugen Mezei, avocat și scriitor.
 
Panoramă din drumul spre Cheile Borzeștilor

DemografieModificare

De-a lungul timpului populația localității a evoluat astfel:

Recensământul[6] [7] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Rromi Alte etnii
1850 340 340 0
1880 406 402 4
1890 459 445 8 6
1900 483 471 12 0
1910 533 524 3 3 3
1920 516 516 0
1930 523 520 3 0
1941 524 524 0
1956 452 ? ? ? ? ?
1966 352 352 0
1977 206 198 8 0
1992 119 119 0

BibliografieModificare

  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-864300-7. 
  • Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4. 
  • Valentin Vișinescu, Vasile Lechințan, Petreștii de Jos - Studiu monografic, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2002, ISBN 973-686-324-7
  • C. Pantelimon, Schiță monografică a satului Petreștii de Sus, în Ogorul Școalei, 1934-1936
  • Valentin Vișinescu, Școala și biserica din Petreștii de Sus - factor de civilizație și perenitate, în Arieșul, nr. 10, 1996
  • Valentin Vișinescu, Mănăstirea Schimbarea la Față - Petreștii de Sus, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007, ISBN 978-973-133-070-9

Vezi șiModificare

Galerie de imaginiModificare

Legături externeModificare

NoteModificare

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Atestarea documentară Petrestii de Jos
  3. ^ Vișinescu, p. 54
  4. ^ https://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-CJ.pdf
  5. ^ Tumul (pl. tumuli): movilă artificială, conică sau piramidală, din pământ sau din piatră, pe care unele popoare din antichitate o înălțau deasupra mormintelor.
  6. ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
  7. ^ Structura etno-demografică a României la recensământul din 2002