Năsăud

oraș din județul Bistrița-Năsăud, România

Năsăud (în dialectul săsesc Nassndref, Nassendraf, Nosndref, Nâssendorf, Nâessndorf, în germană Nussdorf, Nussendorf, Nassendorf, maghiară Naszód) este un oraș în județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România, format din localitățile componente Liviu Rebreanu, Lușca și Năsăud (reședința).

Năsăud
germană Nussdorf, Nussendorf, Nassendorf, maghiară Naszód
—  oraș  —
Biserica Sfântul Nicolae din Năsăud
Biserica Sfântul Nicolae din Năsăud
Stemă
Stemă
Năsăud se află în România
Năsăud
Năsăud
Năsăud (România)
Localizarea orașului pe harta României
Năsăud se află în Județul Bistrița-Năsăud
Năsăud
Năsăud
Năsăud (Județul Bistrița-Năsăud)
Localizarea orașului pe harta județului Bistrița-Năsăud
Coordonate: 47°17′6″N 24°24′36″E ({{PAGENAME}}) / 47.28500°N 24.41000°E

Țară România
Județ Bistrița-Năsăud

SIRUTA32544

ReședințăNăsăud[*]
ComponențăNăsăud[*], Liviu Rebreanu, Lușca

Guvernare
 - PrimarDorin-Nicolae Vlașin[*][1] (PNL, octombrie 2020)

Suprafață
 - Total43,25 km²
Altitudine330 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total10.215 locuitori
 - Densitate246 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal425200

Localități înfrățite
 - KavadarciMacedonia de Nord
 - MławaPolonia

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Poziția localității Năsăud
Poziția localității Năsăud
Poziția localității Năsăud

Năsăudul are o populație de 10.215 de locuitori (conform recensământului din 2021), cu aproape 700 mai mult decât la precedentul recensământ din 2011, an când au fost consemnați 9.587 locuitori.

Năsăud în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73

Cunoscut ca reședință pentru Districtul Grăniceresc Năsăud, iar mai înainte ca sediu al celui de Al doilea Regiment Românesc (în maghiară Oláh, în germană Wallach) de Infanterie Grănicerească nr. 17, înființat în anul 1762. O bună parte dintre soldații regimentului năsăudean a luptat la Austerlitz și la podul de la Arcole (Areda Venetiei) împotriva armatei franceze conduse de generalul Napoleon Bonaparte. Prin vitejia lor, aceștia și-au câștigat un cunoscut renume în acea vreme, acela de "cătanele negre".

În martie 1849 Năsăudul a fost ars aproape în întregime de insurgenții revoluționari maghiari, mai precis de soldații din regimentele de graniță secuiești, rămânând în picioare doar câteva clădiri aparținând instituțiilor publice. Conform căpitanului Silvestru Tomi (1821-1878) din regimentul grăniceresc, originar din Mocod, s-a dat foc institutului de educație ridicat în 1784 ca școală pentru copiii grănicerilor. Nu a ars decât acoperișul. În noiembrie 1850, perioadă premergătoare desființării regimentului, Năsăudul a fost vizitat de Generalul de Brigadă Ritter von Laiml care, în tinerețe, și-a făcut școala militară în vechiul Institut Militar de aici. Văzând nenorocirea întâmplată, a luat măsuri imediate pentru refacerea acoperișului edificiului afectat.[2]

În data de 19 octombrie 1884 episcopul român unit de Gherla Ioan Sabo a sfințit Biserica Sfântul Nicolae, fiind considerat și ctitorul de drept al lăcașului de cult, cunoscut și ca „biserica grănicerilor”, sediul Vicariatului greco-catolic de Rodna.

După primul război mondial (1914-1918), orașul făcea parte din plasa Năsăud, din județul Năsăud (interbelic), o unitate administrativă din Regatul României, succesoare a comitatului Bistrița-Năsăud din Imperiul Austro-Ungar, cu reședința în orașul Bistrița.

Renumitul scriitor interbelic Liviu Rebreanu, originar din Târlișua, sat aparținând Țării Năsăudului, în romanul „Ion”, înfățișează viața Năsăudului și a localităților înconjurătoare, precum satul Vărarea (astăzi, satul Nepos) sau vechiul Prislop (astăzi cartierul năsăudean "Liviu Rebreanu"), loc unde a locuit o perioadă din viața lui.

Orașul are o veche tradiție în învățământ, fiind printre puținele localități în care existau școli confesionale gimnaziale (greco-catolice) cu predare în limba română (actualul Colegiu Național „George Coșbuc” și Școala Gimnazială „Mihai Eminescu”, fostul Liceu Pedagogic sau Școala Normală sau Preparandia), precum și acele „școli triviale”.

În anul 1969 Ministerul Învățământului a hotărât înființarea Casei de Copii din orașul Năsăud. Astfel că la începutul anului școlar 1969-1970, un grup de 120 de fete de la Casa de Copii Prundu Bârgăului au fost transferate la Năsăud[3].

Demografie

modificare

În 1850 erau 1359 de locuitori dintre care 1236 erau români, 87 germani (sași) și 30 maghiari (1233 greco-catolici, 100 romano-catolici și 25 evanghelici-luterani. În 1900 erau 3142 de locuitori, dintre care 2367 erau români, 565 maghiari și 197 germani (2290 greco-catolici, 463 mozaici, 152 romano-catolici, 127 reformați-calvini, 63 evanghelici-luterani și 38 de ortodocși).

Conform datelor recensământului din 1930 orașul Năsăud avea un total de 3.512 locuitori, dintre care 2.886 erau români, 98 maghiari, 83 de germani, 420 evrei, 31 țigani (2.618 greco-catolici, 425 mozaici, 250 ortodocși, 105 romano-catolici, 62 reformați-calvini, 48 evanghelici-luterani, 1 unitarian). A fost orașul cu cea mai mare pondere confesională catolică (greco-catolică) din România în rândul populației.



 

Componența etnică a orașului Năsăud (recensământ 2011)

     Români (87,67%)

     Romi (4,83%)

     Maghiari (0,63%)

     Necunoscută (6,66%)

     Altă etnie (0,19%)


 

Componența confesională a orașului Năsăud (recensământ 2011)

     Ortodocși (80,26%)

     Penticostali (5,39%)

     Greco-catolici (2,01%)

     Baptiști (2,69%)

     Necunoscută (7,01%)

     Altă religie (2,61%)

Din datele recensământului efectuat în 2011, populația orașului Năsăud se ridică la 9.587 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 10.582 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (8.405 adică 87,67%), cu o minoritate de romi (464 adică 4,84%) și cu una de maghiari (61 adică 0,63%). Pentru 6,67% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor, astăzi, sunt ortodocși (80,26%), alături de penticostali (5,39%), baptiști (2,69%) și greco-catolici (2,01%). Pentru 7,02% din populație nu este cunoscută apartenența religioasă.[6]

Năsăud - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație

modificare

Orașul Năsăud este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Dorin-Nicolae Vlașin[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Alianța PNL-USR-PLUS10          
Alianța pentru Năsăud6          
Partidul Mișcarea Populară1          

Obiective turistice

modificare
 
Statuia „Lupa Capitolina
  • Muzeul Memorial „Liviu Rebreanu”, din vechiul cartier năsăudean Prislop, astăzi "Liviu Rebreanu".
  • Muzeul Memorial „George Coșbuc”, din satul Hordou (astăzi Coșbuc), aflat pe drumul național ce leagă județul Bistrița-Năsăud de județul Maramureș.
  • Statuia „Lupa Capitolina”, simbol al latinității poporului român, donată de dr. Traian Gheorghe Dascăl și soția sa Nadia.
  • Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial. Soclul, de forma pătrată, este surmontat de un piedestal paralelipipedic, având în partea superioară o cornișă dreaptă. În continuarea piedestalului se află o coloană care are pe latura frontală un ornament în relief, reprezentând o coroană de lauri. Realizat din blocuri de granit, monumentul este înalt de 2,50 m. Pe frontispiciul piedestalului se găsește inscripția: "Eroilor morți în războiul cel mare, făcându-și datoria".
  • Biserica romano-catolică din Năsăud
  • Biserica Sfântul Nicolae din Năsăud

Personalități

modificare

Orașe înfrățite

modificare
  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă 
  2. ^ Iuliu Moisil, Căpitanul Silvestru Tomi în "Arhiva someșană" nr. 23, Năsăud, ianuarie-martie 1938, pp. 519-520.
  3. ^ O oază de căldură și lumină, Casei de Copii din Prundu Bărgăului, coordonator Vasile Rațiu, Editura Nova Didactic, 2009, p.13
  4. ^ „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 

Vezi și

modificare

Bibliografie

modificare
  • O oază de căldură și lumină, Casa de Copii din Prundu Bârgăului, coordonator Rațiu George Vasile, Ed. Nova Didactic, Bistrița Năsăud, 2009, ISBN 978-973-8972-544

Legături externe

modificare
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Năsăud