George Bariț

istoric și publicist român transilvănean
George Bariț
Date personale
Născut4 iunie 1812
Jucu de Jos, comitatul Cluj
Imperiul Austriac, Marele Principat al Transilvaniei
Decedat2 mai 1893, (81 de ani)
Sibiu, Comitatul Sibiu
Regatul Ungariei, Austro-Ungaria
PărințiIoan Pop Bariț
Ana Rafila
Naționalitate română
Cetățenie Regatul Ungariei, Austro-Ungaria
Ocupațieistoric și publicist
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
StudiiFacultatea de Teologie la Blaj
Activitatea literară
Opere semnificativePărți alese din Istoria Transilvaniei pre două sute de ani în urmă
Note
Fondator al „Gazetei de Transilvania
Director al revistei „Foaie pentru minte, inimă și literatură
Fondator și președinte al societății ASTRA
Revoluționar pașoptist marcant în Transilvania
Fondator și condcător al revistei „Transilvania
Președinte al Academiei Române
Membru fondator al Academiei Române

George Bariț, uneori scris Gheorghe Barițiu, (n. 4 iunie 1812, Jucu de Jos, comitatul Cluj – d. 2 mai 1893, Sibiu) a fost un istoric și publicist român transilvănean, întemeietorul presei românești din Transilvania. George Bariț a fost deputat în Dieta Transilvaniei din 1861.

Biografie modificare

George Bariț a fost fiul lui Ioan Pop Bariț, preot greco-catolic, și al Anei Rafila. Studiile primare le-a efectuat la școala unitariană din Trascău (azi Rimetea, județul Alba) între 1820-1824. A urmat apoi Gimnaziul la Blaj și studiile liceale la Liceul Piariștilor din Cluj, la secția umanioare și filosofie, iar apoi Facultatea de Teologie la Blaj între 1831-1835. Timp de un an a predat fizica la gimnaziul din Blaj, în 1835.[1] Mediul Bisericii Române Unite cu Roma a jucat un rol hotărâtor în formarea intelectuală a lui George Bariț. Atât tatăl, cât și bunicul său au fost preoți greco-catolici. El a fost pregătit la rândul său pentru cariera ecleziastică, însă s-a decis pentru cariera didactică, începând prin a preda la Liceul Comercial Românesc din Brașov.

George Bariț a decedat la Sibiu, la 2 mai 1893, și a fost înmormântat în micul cimitir de lângă Biserica dintre Brazi.

Activitatea culturală modificare

 
Bust al lui George Bariț în Parcul Astra din Sibiu

În anul 1838 a întemeiat la Brașov Gazeta de Transilvania, primul ziar românesc din Marele Principat al Transilvaniei, al cărui redactor a fost până în 1850. Gazeta are în componența ei numere redactate în limba română, numere care să îi ajute pe cetățenii români să citească ziarele și în limba pe care ei o vorbesc, nu doar în limba maghiară în care erau redactate marea majoritate a ziarelor din Transilvania. În același an a început la Blaj publicarea Foii pentru minte, inimă și literatură, una dintre primele reviste literare românești. Difuzarea lor peste munți era asigurată de prietenul sau librarul Iosif Romanov. George Bariț a fost una dintre figurile cele mai importante ale Revoluției de la 1848 în Transilvania. În 1861, din inițiativa sa și a canonicului Timotei Cipariu, a luat ființă Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (Astra). A fost mai întâi secretar, apoi președinte al Astrei în perioada 1888-1893. Asociația a editat, începând din 1868, revista Transilvania, pe care a condus-o între 1868 și 1889. În această revistă a publicat numeroase articole și studii de istorie și politică. Colectivului redacțional al revistei Transilvania i se datorează editarea primei enciclopedii românești, apărută în trei volume la Sibiu, între 1898 și 1904. George Bariț a publicat tot la Sibiu, tot în trei volume, între 1889 și 1891, principala sa operă, intitulată Părți alese din Istoria Transilvaniei pre două sute de ani în urmă. A fost membru fondator al Societății Literare Române (1866), precursoarea Academiei Române. În anul 1893 a devenit președinte al Academiei Române.

Opera modificare

Istoric, ziarist și om politic, opera lui George Bariț cuprinde aspecte variate de istorie economică, socială, culturală și religioasă. Printre operele sale se numără:[2]

  • Cuvântare scolasticească la ecsamenul de vară în Școala românească din Brașov și Cetate, 1837
  • Deutsch-Rumänisches Wörtebuch, Dicționariu român-german, 1853-1854
  • Dicționariu românesc-unguresc, Magyar-román szótar, 1869
  • Părți alese din istoria Transilvaniei pre două sute de ani în urmă, I-III, Sibiu, 1889-1891
  • Două drame familare, teatru, 1891

Cinstirea lui George Bariț modificare

Numismatică modificare

  • Pentru cinstirea lui George Bariț, Banca Națională a României a pus în circulație, în atenția numismaților, la 10 septembrie 2012, o monedă de aur[3], cu titlul de 900‰, cu valoarea nominală de 100 de lei, într-un tiraj de 250 de exemplare, cu ocazia împlinirii a 200 de ani de la naștere. Moneda este rotundă, cu diametrul de 21 de milimetri, are greutatea de 6,452 g, cantul monedei este zimțat și este emisă de calitate proof.[4][5]
Pe aversul monedei sunt gravate titlurile unor publicații editate de George Bariț, denumirea statului emitent, în arc de cerc: ROMANIA, valoarea nominală 100 LEI, milesimul 2012, amplasat de o parte și de alta a stemei României.[4]
Pe reversul monedei sunt gravate portretul lui George Bariț, numele persoanei comemorate, în arc de cerc, și anii între care a trăit: 1812, 1893.[4]

Eponime modificare

În onoarea sa,

  • O statuie a lui George Bariț, operă a sculptorului Oscar Späthe, a fost ridicată, la 13 octombrie 1912, în Parcul ASTRA, din fața palatului ASTRA în Sibiu.
  • Biblioteca Județeană din Brașov îi poartă numele: Biblioteca Județeană „George Barițiu”;
  • O instituție de învățământ preuniversitar din Cluj-Napoca îi poartă numele: Colegiul Național George Barițiu.
  • O institutie de învățământ preuniversitar din Jucu de Sus, jud. Cluj îi poartă numele: Școala Gimnazială „George Barițiu”
  • O instituție de învățământ preuniversitar din Baia Mare îi poartă numele: Colegiul Tehnic George Barițiu.
  • O instituție de învățământ preuniversitar din Sibiu îi poartă numele: Colegiul Economic George Barițiu.
  • O instituție de învățământ preuniversitar din Brașov îi poartă numele: Liceul George Barițiu.
  • O stradă din Brașov îi poartă numele: strada George Barițiu;
  • O stradă din Cluj-Napoca îi poartă numele: strada George Barițiu;
  • O stradă din București îi poartă numele: strada George Barițiu.
  • O stradă din Câmpia Turzii îi poartă numele: strada Gheorghe Barițiu.
  • O stradă din Ploiești îi poartă numele: strada Gheorghe Barițiu.
  • O stradă din Mediaș îi poartă numele: strada Gheorghe Barițiu.
  • O stradă din Arad îi poartă numele: strada Gheorghe Barițiu.

Medalii modificare

Note modificare

  1. ^ Cărturari brașoveni (Sec. XV-XX). Ghid biobibliografic. Brașov. . p. 30. 
  2. ^ Enciclopedia istoriografiei românești. București: Editura Științifică și Enciclopedică. . p. 46. 
  3. ^ Banca Națională a României: 200 de ani de la nașterea lui George Barițiu
  4. ^ a b c Banca Națională a României: Emisiune numismatică - monedă din aur dedicată aniversării a 200 de ani de la nașterea lui George Barițiu
  5. ^ Aspectul deosebit estetic al pieselor proof este dat de contrastul dintre desenul mat și fondul lucios.
  6. ^ Revista "Familia", 1876, nr.28, p.11, accesat 14.07.2020

Bibliografie modificare

 
Statuia lui George Bariț în fața palatului ASTRA în Sibiu, opera sculptorului Oscar Späthe, ridicat la 13 octombrie 1912.
  • George Bariț și contemporanii săi, corpus de corespondență inițiat și coordonat de Ioan Chindriș, vol.I-X, Editura Minerva și Editura Enciclopedică, București, 1973-2003 (colaboratori: Ștefan Pascu, Iosif Pervain, Ioan Chindriș, Dumintru Suciu, Gelu Neamțu, Ion Buzași, Simion Retegan, George Cipăianu, Ioan Gabor, Gheorghe Asanache ș.a.).
  • Radu Pantazi, Viața și ideile lui G. Barițiu, studiu și antologie, București, 1964.
  • Ioan Chindriș, O piesă de teatru inedită a lui George Bariț: Inimile mulțămitoare în “Manuscriptum”, (Muzeul Literaturii Române, București), VIII, 1977, nr.3, p. 58-69.
  • Vasile Netea, George Barițiu. Viața și activitatea sa", București, 1966.
  • George M. Marica, Studii de istoria și sociologia culturii române ardelene din secolul al XIX-lea, III, Cluj-Napoca, 1980.
  • Fișa biobliografică a autorului în Dicționarul scriitorilor români, A-C, coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, Editura Fundației Culturale Române, 1995.
  • Cristian Romano, Iosif Romanov - librar,editor și tipograf din București în prima jumătate a secolului al XIX-lea, în „Anuarul Arhivelor Municipiului București”, nr.1/1996.
  • Constantin Schifirneț, Formele fără fond, un brand românesc („Temeiurile din lontru“ – fundamentul dezvoltării statului modern. George Barițiu), Editura Comunicare.ro., București 2007

Imagini modificare

Legături externe modificare

 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de George Bariț
 
Wikisursă
La Wikisursă există texte originale legate de George Bariţ