Petre S. Aurelian

Petre S. Aurelian
Economistul Petre S. Aurelian
Date personale
Născut	13 decembrie 1833 Slatina, Țara Românească
Decedat	24 ianuarie 1909, (76 de ani) București, România
Cetățenie	România
Ocupație	economist, agronom, politician
Limbi vorbite	limba română
Activitate
Educație	Școala Superioară de Agronomie din Grignon
Alma mater	Colegiul Național „Sfântul Sava” din București
Cunoscut pentru	Președinte al Academiei Române
Partid politic	Partidul Național Liberal
Membru titular al Academiei Române

Petre S. Aurelian (n. 13 decembrie 1833, Slatina, Olt, România – d. 24 ianuarie 1909, București, România) a fost un economist, agronom, om politic român, membru titular din 1871 al Academiei Române și președinte al acesteia între anii 1901 - 1904. Petre S. Aurelian a fost, de asemenea, cel de-al nouǎsprezecelea prim-ministru al României în perioada 2 decembrie 1896 - 12 aprilie 1897.

Educație

Provine dintr-o familie de învățători din Transilvania, care în 1819 se stabilește la Slatina. A urmat școala primară în localitatea natală. A studiat la Colegiul Sfântul Sava, din București, apoi, între 1856 și 1860, în Franța la Școala Superioară de Agronomie din Grignon. În 1855, a fost șef de promoție și a obținut licența în știinte economice și agronomie. Se întoarce în România, unde este angajat ca inginer la Ministerul Lucrărilor Publice și ca profesor la Școala de Agricultură din Pantelimon. A funcționat și ca redactor la publicațiile "Monitorul" și "Agronomia". Totodată, a fost profesor de economie rurală și drept administrativ la Școala de poduri și șosele din București (1879).

Realizări politice

A întemeiat gruparea politică liberală „drapeliștii”, grupați în jurul foii ”Drapelul”.

Realizări profesionale

A fost un economist și un creator al școlii românești de gândire economică. Adept al protecționismului industrial, a participat constant, mai bine de 20 de ani, împotriva „epitropiei economice” a capitalului străin, pentru afirmarea națiunii române independente, în ceea ce privește economia și delimitarea locului ei în concertul internațional. A introdus noțiunea de „program economic” pentru dezvoltarea complexă. A fost un oponent hotărât al convenției comerciale cu Austro-Ungaria. A văzut în asociaționism, mai ales în mediul rural, o armă eficientă împotriva capitalismului cămătăresc. A adus aprecieri obiective asupra reformei agrare din 1864. A fost ales deputat, senator, numit ministru al Lucrărilor Publice (1877-1878 și 1887-1888) și ministru al Educației (1882-1884).

Pe 21 noiembrie 1896, regele Carol I l-a numit la conducerea guvernului, funcție în care a rămas până în 26 martie 1897. Și-a continuat activitatea politică și după această funcție, fiind desemnat, pe rând, ministru de Interne și al Agriculturii în guverne conduse de D. A. Sturdza. Spre sfârșitul vieții, a fost ales în două mandate președinte al Senatului. A prezentat în Parlament raportul „Măsuri generale spre a veni în ajutorul industriei naționale”, pe baza căruia a fost adoptată prima lege privind încurajarea industriei în România (21 aprilie 1887).

Petre S. Aurelian a fost ales membru al Academiei Române în 1871 și a deținut funcția de președinte al Academiei în perioada 1901-1904. A fost primul economist român din Academie care a deținut această funcție.

A murit pe 24 ianuarie 1909, la vârsta de 76 de ani.

În anul 2000, sub egida Fundației de Învățământ, Știintă și Cultură „Prof. univ. dr. Alexandru Puiu”, a fost înființat la Brăila Liceul Economic „P. S. Aurelian”.

La 19 septembrie 2000 a luat ființă la Slatina Colegiul Economic „Petre S. Aurelian”.

Opere

• Notice sur la Roumanie, principalement au point de vue de son economie rurale, industrielle et commerciale. Suivie du Catalogue special des produits exposés dans la section roumaine a l'exposition universelle de Paris en 1867 et d'une notice sur l'histoire du travail dans ce pays; (1867)
• Catehismul economiei politice; (1869)
• Terra nostra. Schițe economice asupra României; (1875)
• Bucovina; (1876)
• Descriere economică însocită de una charta; (1876)
• Economia rurală la români; (1879)
• Cum se poate funda industria română față de libertatea comerțului de importațiune; (1881)
• Schițe asupra stării economice a României în secolul al XVIII-lea; (1882)
• Politica noastră comercială față cu convențiunea de comerciu; (1885)
• Politica noastră vamală; (1890)
• Viitorul nostru economic; (1890)
• Despre sisteme de cultură și raportul lor cu starea socială; (1891)
• Agricultura română; (1904)

Bibliografie

• Nicolescu, Nicolae C. (2006), Enciclopedia șefilor de guvern ai României (1862-2006), București: Editura Meronia, pp. 43–45 

Legături externe

• Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – A