Odorheiu Secuiesc

Székelyudvarhely

— Municipiu —

Odorheiu Secuiesc

Drapel

Stemă

Odorheiu Secuiesc

Odorheiu Secuiesc (România)

Poziția geografică

Coordonate: 46°18′50″N 25°18′6″E46°18′50″N 25°18′6″E

Atestare documentară

Reședință

Componență

Guvernare

- Primar

Árpád Gálfi[*]^[3] (PCM, 2016)

Populație (2011)^[1]^[2]

- Total

▼ 34257 locuitori

- Recensământul anterior, 2002

36.948 locuitori

Fus orar

UTC+2

Cod poștal

535600

Localități înfrățite

- Tatabánya

- Barcs

- Vác

- Cegléd

- Bichișciaba

- Subotica

- Dunajská Streda

- Soroksár

- Budapesta

Prezență online

GeoNames

facebook

Poziția localității Odorheiu Secuiesc

Odorheiu Secuiesc, colocvial Odorhei, (în maghiară Székelyudvarhely, în germană Oderhellen alternativ Hofmarkt, în latină Areopolis) este un municipiu în județul Harghita, Transilvania, România. În 2011 avea o populație de 34.257 de locuitori.

Cuprins

Așezare geograficăModificare

Orașul se află situat la 105 km sud-est de Târgu Mureș și este străbătut de râul Târnava Mare.

IstoricModificare

Într-un document din 1301^[4] este amintită existența aici a unui castru regal, Castram Vduord, Denumirea Vduord indică faptul că executorul secuilor își avea aici sediul.

Se presupune că localitatea a fost oraș liber înainte de secolul al XIV-lea. În anul 1357 aici s-a ținut prima dietă (adunare reprezentativă) a secuilor. Cetatea (castelul) din oraș a fost edificată în anul 1492 cu folosirea materialelor de construcție ale unei mănăstiri. Ioan Sigismund, principele maghiar al Transilvaniei, a luat în stăpânire cetatea după ce a câștigat o bătălie contra secuilor. Între anii 1562 și 1565 Principatul Transilvaniei a finanțat construirea noului castel Székelytámadt (textual, "a atacat secuiul"), ceea ce a fost interpretat ca o umilință adusă secuilor înfrânți în bătălia cu trupele maghiare princiare. Secuii au distrus acest castel în anul 1599, când au luptat alături de voievodul Țării Românești Mihai Viteazul, și principe al Transilvaniei în 1600. Reconstruirea lui a fost ordonată numai după anul 1621 de noul principe Gabriel Bethlen. În 1616, pașa Ali a ars castelul din temelii, iar în 1704 generalul austriac Tiege l-a jefuit. În cele din urmă, castelul a fost demolat parțial de secui, la ordinul lui Lőrinc Pekry, care l-a recucerit. De atunci, castelul se numește Csonkavár („castelul trunchiat”) și a dăinuit până în zilele noastre.

În 1558 regina Isabella a acordat Odorheiului (atestat ca târg din 1485) statutul de oraș liber, cu drept de folosire a sigiliului și stemei, scutit de orice alte obligații, cu excepția tributului datorat otomanilor.

La începutul secolului al XVII-lea (1613) în numele localității a apărut și atributul Secuiesc.

În anul 1876, localitatea a devenit reședința comitatului Odorhei, care a luat ființă prin unirea a trei scaune secuiești. În perioada interbelică, localitatea a fost reședința județului Odorhei.

În timpul regimului comunist, orașul a făcut parte mai întâi din Regiunea Stalin (1950-1960), apoi din Regiunea Autonomă Maghiară, după care, în anul 1968, nu și-a mai redobândit statutul de reședință de județ, ci a fost integrat în nou înființatul județ Harghita, cu reședința la Miercurea Ciuc.

DemografieModificare

Componența etnică a municipiului Odorheiu Secuiesc

Români (2,51%)

Maghiari (92,43%)

Romi (1,48%)

Necunoscută (3,48%)

Altă etnie (0,08%)

Componența confesională a municipiului Odorheiu Secuiesc

Ortodocși (2,34%)

Romano-catolici (49,29%)

Reformați (28,25%)

Unitarieni (14,12%)

Martori ai lui Iehova (1,06%)

Necunoscută (3,57%)

Altă religie (1,33%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Odorheiu Secuiesc se ridică la 34.257 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 36.948 de locuitori.^[1] Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (92,43%). Principalele minorități sunt cele de români (2,51%) și romi (1,49%). Pentru 3,49% din populație nu este cunoscută apartenența etnică.^[2] Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (49,3%), cu minorități de reformați (28,25%), unitarieni (14,12%), ortodocși (2,35%) și martori ai lui Iehova (1,06%). Pentru 3,58% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.^[5]

Odorheiu Secuiesc - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrațieModificare

Municipiul Odorheiu Secuiesc este administrat de un primar și un consiliu local compus din 19 consilieri. Primarul, Árpád Gálfi[*], de la Partidul Civic Maghiar, a fost ales în 2016. Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[6]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Alianța Electorală MPP - EMNP	11
	Uniunea Democrată Maghiară din România	8

MonumenteModificare

Capela romano-catolică (sec. XIII-XVI)
Ruinele cetății Székely Támadt (sec. al XVI-lea)
Biserica iezuiților (sec. XVII-XVIII)
Fostul sediu al comitatului Odorhei (1896)
Cimitirul Eroilor Români din cele două războaie mondiale, amplasat pe dealul Cuvar, cu o suprafață de 234 mp. În acest cimitir sunt înhumați 43 eroi militari români, din care 8 din Primul Război Mondial și 35 din cel de-al Doilea Război Mondial.

PersonalitățiModificare

La Odorheiu Secuiesc s-au născut:

în 1620: preotul István Lakatos, scriitor
în 1737: Mihály Tölcséres, scriitor ecleziastic
în 1897: poetul Sándor Tomcsa
în 1883: poetul László Tompa
Ferenc Szemlér (1906-1978), poet și traducător
László Rajk (1909 - 1949), politician comunist, secretar adjunct al MKP (Partidul Comunist Maghiar), ministru de interne al Ungariei, victima unui proces ideologic în anul 1949.
Attila Verestóy (1954-2018), senator, om de afaceri