Odorheiu Secuiesc
| Odorheiu Secuiesc | |||
| Székelyudvarhely | |||
| — Municipiu — | |||
 Odorheiu Secuiesc | |||
| |||
  Odorheiu Secuiesc Odorheiu Secuiesc (România) | |||
| Coordonate: 46°18′50″N 25°18′6″E / 46.31389°N 25.30167°E46°18′50″N 25°18′6″E / 46.31389°N 25.30167°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Județ |  Harghita | ||
| SIRUTA | 83133 | ||
| Atestare documentară | 1301 | ||
| Reședință | Odorheiu Secuiesc[*] | ||
| Componență | Odorheiu Secuiesc[*] | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | Árpád Gálfi[*][3] (PCM, ) | ||
| Populație (2011)[1][2] | |||
| - Total | ▼ 34257 locuitori | ||
| - Recensământul anterior, 2002 | 36.948 locuitori | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Cod poștal | 535600 | ||
| Localități înfrățite | |||
| - Tatabánya | Ungaria | ||
| - Barcs | Ungaria | ||
| - Vác | Ungaria | ||
| - Cegléd | Ungaria | ||
| - Bichișciaba | Ungaria | ||
| - Subotica | Serbia | ||
| - Dunajská Streda | Slovacia | ||
| - Soroksár | Ungaria | ||
| - Budapesta | Ungaria | ||
| Prezență online | |||
site web oficial  GeoNames | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Odorheiu Secuiesc, colocvial Odorhei, (în maghiară Székelyudvarhely, în germană Oderhellen alternativ Hofmarkt, în latină Areopolis) este un municipiu în județul Harghita, Transilvania, România. În 2011 avea o populație de 34.257 de locuitori.
Așezare geograficăModificare
Orașul se află situat la 105 km sud-est de Târgu Mureș și este străbătut de râul Târnava Mare.
IstoricModificare
Într-un document din 1301[4] este amintită existența aici a unui castru regal, Castram Vduord, Denumirea Vduord indică faptul că executorul secuilor își avea aici sediul.
Se presupune că localitatea a fost oraș liber înainte de secolul al XIV-lea. În anul 1357 aici s-a ținut prima dietă (adunare reprezentativă) a secuilor. Cetatea (castelul) din oraș a fost edificată în anul 1492 cu folosirea materialelor de construcție ale unei mănăstiri. Ioan Sigismund, principele maghiar al Transilvaniei, a luat în stăpânire cetatea după ce a câștigat o bătălie contra secuilor. Între anii 1562 și 1565 Principatul Transilvaniei a finanțat construirea noului castel Székelytámadt (textual, "a atacat secuiul"), ceea ce a fost interpretat ca o umilință adusă secuilor înfrânți în bătălia cu trupele maghiare princiare. Secuii au distrus acest castel în anul 1599, când au luptat alături de voievodul Țării Românești Mihai Viteazul, și principe al Transilvaniei în 1600. Reconstruirea lui a fost ordonată numai după anul 1621 de noul principe Gabriel Bethlen. În 1616, pașa Ali a ars castelul din temelii, iar în 1704 generalul austriac Tiege l-a jefuit. În cele din urmă, castelul a fost demolat parțial de secui, la ordinul lui Lőrinc Pekry, care l-a recucerit. De atunci, castelul se numește Csonkavár („castelul trunchiat”) și a dăinuit până în zilele noastre.
În 1558 regina Isabella a acordat Odorheiului (atestat ca târg din 1485) statutul de oraș liber, cu drept de folosire a sigiliului și stemei, scutit de orice alte obligații, cu excepția tributului datorat otomanilor.
La începutul secolului al XVII-lea (1613) în numele localității a apărut și atributul Secuiesc.
În anul 1876, localitatea a devenit reședința comitatului Odorhei, care a luat ființă prin unirea a trei scaune secuiești. În perioada interbelică, localitatea a fost reședința județului Odorhei.
În timpul regimului comunist, orașul a făcut parte mai întâi din Regiunea Stalin (1950-1960), apoi din Regiunea Autonomă Maghiară, după care, în anul 1968, nu și-a mai redobândit statutul de reședință de județ, ci a fost integrat în nou înființatul județ Harghita, cu reședința la Miercurea Ciuc.
DemografieModificare
Componența etnică a municipiului Odorheiu Secuiesc
Români (2,51%)
Maghiari (92,43%)
Romi (1,48%)
Necunoscută (3,48%)
Altă etnie (0,08%)
Componența confesională a municipiului Odorheiu Secuiesc
Ortodocși (2,34%)
Romano-catolici (49,29%)
Reformați (28,25%)
Unitarieni (14,12%)
Martori ai lui Iehova (1,06%)
Necunoscută (3,57%)
Altă religie (1,33%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Odorheiu Secuiesc se ridică la 34.257 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 36.948 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (92,43%). Principalele minorități sunt cele de români (2,51%) și romi (1,49%). Pentru 3,49% din populație nu este cunoscută apartenența etnică.[2] Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (49,3%), cu minorități de reformați (28,25%), unitarieni (14,12%), ortodocși (2,35%) și martori ai lui Iehova (1,06%). Pentru 3,58% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.[5]
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Politică și administrațieModificare
Municipiul Odorheiu Secuiesc este administrat de un primar și un consiliu local compus din 19 consilieri. Primarul, Árpád Gálfi[*], de la Partidul Civic Maghiar, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Alianța Electorală MPP - EMNP | 11 | ||||||||||||
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 8 | ||||||||||||
MonumenteModificare
- Capela romano-catolică (sec. XIII-XVI)
- Ruinele cetății Székely Támadt (sec. al XVI-lea)
- Biserica iezuiților (sec. XVII-XVIII)
- Fostul sediu al comitatului Odorhei (1896)
- Cimitirul Eroilor Români din cele două războaie mondiale, amplasat pe dealul Cuvar, cu o suprafață de 234 mp. În acest cimitir sunt înhumați 43 eroi militari români, din care 8 din Primul Război Mondial și 35 din cel de-al Doilea Război Mondial.
PersonalitățiModificare
La Odorheiu Secuiesc s-au născut:
- în 1620: preotul István Lakatos, scriitor
- în 1737: Mihály Tölcséres, scriitor ecleziastic
- în 1897: poetul Sándor Tomcsa
- în 1883: poetul László Tompa
- Ferenc Szemlér (1906-1978), poet și traducător
- László Rajk (1909 - 1949), politician comunist, secretar adjunct al MKP (Partidul Comunist Maghiar), ministru de interne al Ungariei, victima unui proces ideologic în anul 1949.
- Attila Verestóy (1954-2018), senator, om de afaceri
Aici a studiat marele povestitor de basme Elek Benedek.
SportModificare
- Echipa de handbal masculin HC Odorheiu Secuiesc
- Echipa de handbal feminin Székelyudvarhelyi NKK
Orașe înfrățiteModificare
Barcs - Ungaria- Békéscsaba - Ungaria
- Tatabánya - Ungaria
- Budapest I. kerülete (Budavára) - Ungaria
- Dunaszerdahely - Ungaria
- Hajdúdorog - Ungaria
- Keszthely - Ungaria
Subotica - Serbia- Tatabánya - Ungaria
- Tihany - Ungaria
- Törökbálint - Ungaria
- Vác - Ungaria
- Medias - Romania
Galerie de imaginiModificare
Odorheiu Secuiesc în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Odorheiu Secuiesc în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Odorheiu Secuiesc în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Odorheiu Secuiesc în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Primăria orașului
Biserica romano-catolică
Casă de meșteșugar cu prăvălie la parter (Urogdi Anna), str. Szent Imre 33 sf. sec. XIX (monument istoric)
Capela lui Isus
(sec. XIII)
Casă de meșteșugar, cu prăvălie la parter, str. Szent Imre 41, sec. XIX (monument istoric)
Vedere din centrul orașului
Casă cu prăvălie și atelier, str. Szent Imre 39 (monument istoric)
Placa comemorativă de pe casa memorială Tompa Lászlo
Indicator stradal bilingv
Grupul școlar „Eötvös József” (monument istoric)
Casă, monument istoric, str. Cetății
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
NoteModificare
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*]
- ^ „Odorhei” la DEX online
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016.
