Odorheiu Secuiesc
| Odorheiu Secuiesc | |||
| Székelyudvarhely Oderhellen | |||
| — municipiu — | |||
 | |||
| |||
  Odorheiu Secuiesc Odorheiu Secuiesc (România) | |||
| Coordonate: 46°18′50″N 25°18′6″E / 46.31389°N 25.30167°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Județ |  Harghita | ||
| SIRUTA | 83133 | ||
| Atestare documentară | 1301 | ||
| Reședință | Odorheiu Secuiesc[*] | ||
| Componență | Odorheiu Secuiesc[*] | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | Árpád Gálfi[*][3] ( POL[*], ) | ||
| Populație (2011)[1][2] | |||
| - Total | ▼ 34257 locuitori | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Cod poștal | 535600[4] | ||
| Localități înfrățite | |||
| - Tatabánya | Ungaria | ||
| - Barcs | Ungaria | ||
| - Vác | Ungaria | ||
| - Cegléd | Ungaria | ||
| - Bichișciaba | Ungaria | ||
| - Subotica | Serbia | ||
| - Dunajská Streda | Slovacia | ||
| - Soroksár | Ungaria | ||
| - Budapesta | Ungaria | ||
| - Várkerület | Ungaria | ||
| Prezență online | |||
site web oficial  GeoNames Facebook Places | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Odorheiu Secuiesc, colocvial Odorhei, (în maghiară Székelyudvarhely, în germană Oderhellen, alternativ Hofmarkt, în latină Areopolis) este un municipiu în județul Harghita, Transilvania, România. În 2011, avea o populație de 34.257 de locuitori.
Așezare geograficăModificare
Orașul se află situat la 105 km sud-est de Târgu Mureș și este străbătut de râul Târnava Mare.
IstoricModificare
Castrul roman de la Odorheiu Secuiesc a fost descoperit sub ruinele cetății medievale, zidurile acestuia fiind tocmai pe linia șanțului fortificației medievale suprapuse și au fost îndepărtate odată cu săparea șanțului. În apropiere au fost descoperite și termele romane cu instalații de încălzire (hypocaustum), precum și: arme, unelte din fier, ace, podoabe, fibule, monede, lucerne, cărămizi ștampilate etc. S-a găsit și o inscripție funerară pusă de veteranul Aelius Equester, fost centurion, soției Aurelia Juiuni și lui însuși. Inscripția a fost datată în secolul al lll-lea d. C. La Odorhei au fost găsite cărămizi ștampile cu literele cohortei Alpinorum equitata și cohortei Ubiorum.
Într-un document din 1301[5] este amintită existența aici a unui castru regal, Castram Vduord. Denumirea Vduord indică faptul că executorul secuilor își avea aici sediul. Se presupune că localitatea a fost oraș liber înainte de secolul al XIV-lea. În anul 1357, aici s-a ținut prima dietă (adunare reprezentativă) a secuilor. Cetatea (castelul) din oraș a fost edificată în anul 1492 cu folosirea materialelor de construcție ale unei mănăstiri. Ioan Sigismund, principele maghiar al Transilvaniei, a luat în stăpânire cetatea după ce a câștigat o bătălie contra secuilor. Între anii 1562 și 1565, Principatul Transilvaniei a finanțat construirea noului castel Székelytámadt (textual, "a atacat secuiul"), ceea ce a fost interpretat ca o umilință adusă secuilor înfrânți în bătălia cu trupele maghiare princiare. Secuii au distrus acest castel în anul 1599, când au luptat alături de voievodul muntean, Mihai Viteazul, și principe ardelean în 1600. Reconstruirea lui a fost ordonată numai după anul 1621 de noul principe, Gabriel Bethlen. În 1616, pașa otoman Ali a ars castelul din temelii, iar în 1704 generalul romano-german Tiege l-a jefuit. În cele din urmă, castelul a fost demolat parțial de secui, la ordinul lui Lőrinc Pekry, care l-a recucerit. De atunci, castelul se numește Csonkavár („castelul trunchiat”) și a dăinuit până în zilele noastre.
În 1558, regina maghiară Isabella a acordat Odorheiului (atestat ca târg din 1485) statutul de oraș liber, cu drept de folosire a sigiliului și stemei, scutit de orice alte obligații, cu excepția tributului datorat otomanilor.
La începutul secolului al XVII-lea (1613), în numele localității a apărut și atributul Secuiesc.
În anul 1876, localitatea a devenit reședința comitatului austro-ungar Odorhei, care a luat ființă prin unirea a trei scaune secuiești. În perioada interbelică, localitatea a fost reședința județului românesc Odorhei.
În timpul regimului comunist, orașul a făcut parte mai întâi din Regiunea Stalin (1950-1960), apoi din Regiunea Autonomă Maghiară, după care, în anul 1968, nu și-a mai redobândit statutul de reședință de județ, ci a fost integrat în nou-înființatul județ Harghita, cu reședința la Miercurea Ciuc.
DemografieModificare
Componența etnică a municipiului Odorheiu Secuiesc
Români (2,51%)
Maghiari (92,43%)
Rromi (1,48%)
Necunoscută (3,48%)
Altă etnie (0,08%)
Componența confesională a municipiului Odorheiu Secuiesc
Ortodocși (2,34%)
Romano-catolici (49,29%)
Reformați (28,25%)
Unitarieni (14,12%)
Martori ai lui Iehova (1,06%)
Necunoscută (3,57%)
Altă religie (1,33%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Odorheiu Secuiesc se ridică la 34.257 de locuitori, în scădere față de recensământul românesc anterior din 2002, când se înregistraseră 36.948 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (92,43%). Principalele minorități sunt cele de români (2,51%) și rromi (1,49%). Pentru 3,49% din populație nu este cunoscută apartenența etnică.[2] Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (49,3%), cu minorități de reformați (28,25%), unitarieni (14,12%), ortodocși (2,35%) și martori ai lui Iehova (1,06%). Pentru 3,58% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.[6]
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Politică și administrațieModificare
Municipiul Odorheiu Secuiesc este administrat de un primar și un consiliu local compus din 19 consilieri. Primarul, Árpád Gálfi[*], de la Partidul Oamenilor Liberi[*], este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Oamenilor Liberi | 12 | |||||||||||||
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 6 | |||||||||||||
| Partidul Civic Maghiar | 1 | |||||||||||||
MonumenteModificare
- Urmele castrului roman
- Capela romano-catolică (sec. XIII-XVI)
- Ruinele cetății Székely Támadt (sec. al XVI-lea)
- Biserica iezuiților (sec. XVII-XVIII)
- Fostul sediu al comitatului Odorhei (1896)
- Cimitirul Eroilor Români din cele două războaie mondiale, amplasat pe dealul Cuvar, cu o suprafață de 234 mp. În acest cimitir sunt înhumați 43 eroi militari români, din care 8 din Primul Război Mondial și 35 din cel de-al Doilea Război Mondial.
PersonalitățiModificare
La Odorheiu Secuiesc s-au născut:
- în 1620: preotul István Lakatos, scriitor;
- în 1670: Mihály Tölcséres, scriitor ecleziastic;
- în 1897: poetul Sándor Tomcsa;
- în 1883: poetul László Tompa;
- Ferenc Szemlér (1906-1978), poet și traducător;
- László Rajk (1909-1949), politician comunist, secretar adjunct al MKP (Partidul Comunist Maghiar), ministru de interne al Ungariei, victima unui proces ideologic în anul 1949;
- Attila Verestóy (1954-2018), senator, afacerist;
Aici a studiat marele povestitor de basme Elek Benedek.
Preotul ortodox Sebastian Rusan (1884-1956) a slujit în perioada 1933-1940 ca paroh și administrator protopopesc la Odorhei, construind o biserică ortodoxă monumentală în acest oraș.[8]
SportModificare
- Echipa de handbal masculin "HC Odorheiu Secuiesc"
- Echipa de handbal feminin "Székelyudvarhelyi NKK"
Orașe înfrățiteModificare
Barcs, Békéscsaba, Tatabánya, sectorul I din Budapesta (Budavára), Dunaszerdahely, Hajdúdorog, Keszthely, Tatabánya, Tihany, Törökbálint, Vác - Ungaria
Subotica - Serbia- Mediaș - România
Galerie de imaginiModificare
Odorheiu Secuiesc în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Odorheiu Secuiesc în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Odorheiu Secuiesc în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Odorheiu Secuiesc în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Primăria orașului
Biserica romano-catolică
Casă de meșteșugar cu prăvălie la parter (Anna Urogdi), str. Szent Imre, nr. 33 sf. sec. al XIX-lea (monument istoric)
Capela lui Isus
(lăcaș de cult catolic, sec. al XIII-lea)
Casă de meșteșugar, cu prăvălie la parter, str. Szent Imre, nr. 41, sec. al XIX-lea (monument istoric)
Vedere din centrul orașului
Casă cu prăvălie și atelier, str. Szent Imre, nr. 39 (monument istoric)
Placa comemorativă de pe casa memorială "Tompa Lászlo"
Indicator stradal bilingv
Grupul școlar „Eötvös József” (monument istoric)
Casă, monument istoric, str. Cetății
Vila "Nyirö" (monument istoric)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
NoteModificare
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ https://coduripostaleok.ro/harghita/odorheiu-secuiesc-hr Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ „Odorhei” la DEX online
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Adrian Nicolae Petcu (). „Memoria Bisericii în imagini: Mitropolitul Sebastian Rusan - finul lui Petru Groza, dar și dușmanul comuniștilor”. Ziarul Lumina. Mai multe valori specificate pentru
|website=și|newspaper=(ajutor)
Legături externeModificare
- Pagina de internet a primăriei orașului
- Locuri de vizitat în Odorheiu Secuiesc
- Pagina orașului
- O pagină a orașului cu informații utile
- Mausoleul Eroilor de la Odorheiu Secuiesc (Oficiul Național pentru Cultul Eroilor)