Comuna Certeju de Sus, Hunedoara

comună din județul Hunedoara, România

Certeju de Sus este o comună în județul Hunedoara, Transilvania, România, formată din satele Bocșa Mare, Bocșa Mică, Certeju de Sus (reședința), Hondol, Măgura-Toplița, Nojag, Săcărâmb, Toplița Mureșului și Vărmaga.

Certeju de Sus
—  comună  —
Biserica romano-catolică din satul Săcărâmb
Biserica romano-catolică din satul Săcărâmb
Map
Certeju de Sus (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 45°58′26″N 22°58′13″E ({{PAGENAME}}) / 45.97388889°N 22.97027778°E

Țară România
Județ Hunedoara

SIRUTA89240

ReședințăCerteju de Sus
Sate componenteCerteju de Sus, Bocșa Mare, Bocșa Mică, Hondol, Măgura-Toplița, Nojag, Săcărâmb, Toplița Mureșului, Vărmaga

Guvernare
 - PrimarPetru Adrian Cîmpian[*][2][3] (PNL, )

Suprafață
 - Total89,65 km²

Populație (2021)
 - Total2.870 locuitori
 - Densitate38 loc./km²

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal337190
Prefix telefonic+40 x54 [1]

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului

Generalități

modificare

La recensământul din 2002, Certeju de Sus avea o populație de 456 de locuitori (2002).

Zona Certej este o zonă minieră recunoscuta încă din 1746, când împărăteasa Maria Terezia a hotărât relansarea mineritului aurifer din Munții Apuseni. Prima topitorie de aur din Certej a fost deschisă în 1763 și a funcționat 119 ani.

Unul dintre locurile atractive ale așezării este Stânca lui Horea care marchează locul in care minerii din Certej, Hondol și Săcărâmb au fost mobilizați să se alăture răscoalei țărănești din 1784.

Zona lacului de acumulare se află la aproximativ 2 km distanță de centrul localității Certej. Tăul Făerag (cum mai este numit lacul), este cel mai vechi lac de acumulare din județul Hunedoara, cu o suprafață de 4 ha și o adâncime de pânâ la 8,7 m.

Zona oferă posibilități reduse de cazare la cabană, proprietate Romsilva (Ocolul Silvic).

Obiceiurile de Paște și de Crăciun se păstrează neschimbate.

Inchiderea minelor

modificare

Decizia și motivarea închiderii multor mine din România s-a făcut prin Hotărârea nr. 615 din 21 aprilie 2004 a guvernului, de aprobare a strategiei industriei miniere pentru perioada 2004-2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.411 din 7 mai 2004.

Demografie

modificare




 

Componența etnică a comunei Certeju de Sus

     Români (91,85%)

     Alte etnii (0,49%)

     Necunoscută (7,67%)



 

Componența confesională a comunei Certeju de Sus

     Ortodocși (84,43%)

     Penticostali (2,58%)

     Baptiști (2,2%)

     Alte religii (2,82%)

     Necunoscută (7,98%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Certeju de Sus se ridică la 2.870 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.126 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (91,85%), iar pentru 7,67% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (84,43%), cu minorități de penticostali (2,58%) și baptiști (2,2%), iar pentru 7,98% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]

Politică și administrație

modificare

Comuna Certeju de Sus este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Petru Adrian Cîmpian[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat6      
Partidul Național Liberal4      
Alianța pentru Unirea Românilor1      

Personalități născute aici

modificare

Legături externe

modificare
 
Certeju de Sus în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773