Comuna Certeju de Sus, Hunedoara

comună din județul Hunedoara, România

Certeju de Sus este o comună în județul Hunedoara, Transilvania, România, formată din satele Bocșa Mare, Bocșa Mică, Certeju de Sus (reședința), Hondol, Măgura-Toplița, Nojag, Săcărâmb, Toplița Mureșului și Vărmaga.

Certeju de Sus
—  comună  —
Biserica romano-catolică din satul Săcărâmb
Biserica romano-catolică din satul Săcărâmb
Certeju de Sus (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 45°58′26″N 22°58′13″E / 45.97388889°N 22.97027778°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Hunedoara county CoA.png Hunedoara

SIRUTA89240

ReședințăCerteju de Sus
Sate componenteCerteju de Sus, Bocșa Mare, Bocșa Mică, Hondol, Măgura-Toplița, Nojag, Săcărâmb, Toplița Mureșului, Vărmaga

Guvernare
 - PrimarPetru Adrian Cîmpian[*][4][5] ( PNL, )

Suprafață
 - Total89,65 km²

Populație (2011)[2][3]
 - Total 3126 locuitori
 - Densitate38 loc./km²

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal337190
Prefix telefonic+40 x54 [1]

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului

GeneralitățiModificare

La recensământul din 2002, Certeju de Sus avea o populație de 456 de locuitori (2002).

Zona Certej este o zonă minieră recunoscuta încă din 1746, când împărăteasa Maria Terezia a hotărât relansarea mineritului aurifer din Munții Apuseni. Prima topitorie de aur din Certej a fost deschisă în 1763 și a funcționat 119 ani.

Unul dintre locurile atractive ale așezării este Stânca lui Horea care marchează locul in care minerii din Certej, Hondol și Săcărâmb au fost mobilizați să se alăture răscoalei țărănești din 1784.

Zona lacului de acumulare se află la aproximativ 2 km distanță de centrul localității Certej. Tăul Făerag (cum mai este numit lacul), este cel mai vechi lac de acumulare din județul Hunedoara, cu o suprafață de 4 ha și o adâncime de pânâ la 8,7 m.

Zona oferă posibilități reduse de cazare la cabană, proprietate Romsilva (Ocolul Silvic).

Obiceiurile de Paște și de Crăciun se păstrează neschimbate.

Inchiderea minelorModificare

Decizia și motivarea închiderii multor mine din România s-a făcut prin Hotărârea nr. 615 din 21 aprilie 2004 a guvernului, de aprobare a strategiei industriei miniere pentru perioada 2004-2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.411 din 7 mai 2004.

DemografieModificare




 

Componența etnică a comunei Certeju de Sus

     Români (95,64%)

     Necunoscută (3,58%)

     Altă etnie (0,76%)


 

Componența confesională a comunei Certeju de Sus

     Ortodocși (87,84%)

     Romano-catolici (1,11%)

     Penticostali (2,01%)

     Baptiști (3,64%)

     Necunoscută (3,77%)

     Altă religie (1,59%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Certeju de Sus se ridică la 3.126 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.456 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (95,65%). Pentru 3,58% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,84%), dar există și minorități de baptiști (3,65%), penticostali (2,02%) și romano-catolici (1,12%). Pentru 3,77% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Politică și administrațieModificare

Comuna Certeju de Sus este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Petru Adrian Cîmpian[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat4    
Partidul Național Liberal4    
Partidul Mișcarea Populară3    

NoteModificare

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  3. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 

Legături externeModificare

 
Certeju de Sus în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773