Râul Suceava

râu din România
Râul Suceava
—  Codul râului: XII.1.17  —

Râul Suceava văzut de pe Podul rutier din Ițcani - în amonte
Date geografice
Bazin hidrograficDunării  Modificați la Wikidata
Zonă de izvorâreMasivul Lucina, Obcina Mestecăniș
EmisarSiret
Punct de vărsareLiteni
Date hidrologice
Bazin de recepție2625 km²
Lungimea cursului de apă173 km
Debit mediu20,2 m³/s
Debit maxim înregistrat1700 m³/s
Debit minim înregistrat0.94 m³/s
Date generale
Țări traversateUcraina
Județul Suceava, România
Afluenți de stângaAluniș, Cobilioara, Garbanevski, Russkaia, Ulma, Sadău, Falcău, , Ziminel, Baimac, Caraula, Șicova, Bilca Mare, Petrimiasa, Târnauca, Climăuți, Ruda, Horait, Hatnuța, Pătrăuțeanca, Mitoc,Podul Vătafului, Plopeni, Salcea, Bogdana, Pârâul Morii
Afluenți de dreaptaIzvor, Pogonișoara, Nisipitu, Brodina, Pârâul Ascuns, Ascuncelul, Boul, Putna, Remezeu, Voitinel, Pozen, Sucevița, Solca, Soloneț, Ilișești, Sălișta, Șcheia, Râul Târgului, Cânepiștea, Racova, Udești
Principalele localități traversateIzvoarele Sucevei, Șipotele Sucevei, Seletin, Rusca, Ulma, Paltin, Sadău, Brodina, Straja, Vicovu de Sus, Vicovu de Jos, Bilca, Frătăuții Noi, Dornești, Satu Mare, Suceava, Verești
PoduriBrodina, Falcău, Laura, Bivolărie, Vicovu de Sus, Bilca, Frătăuți, Dornești, Milișăuți, Suceava, Verești,

Râul Suceava (în ucraineană Сучава) este un râu care străbate teritoriile Ucrainei și României, fiind afluent de dreapta al râului Siret.

Geografie

modificare

Râul Suceava izvorăște din Masivul Lucina al Obcinei Mestecăniș din Carpații Orientali (din regiunea istorică Bucovina, aflată în nord-estul României), în apropiere de frontiera cu Ucraina. În cursul său superior, râul marchează pe o porțiune de 6 km frontiera româno-ucraineană.

El curge pe o lungime de 170 km, bazinul său hidrografic ocupând 26 % din suprafața județului Suceava și are o direcție generală de curgere NV-SE. Traversează Carpații Orientali și Subcarpații Bucovinei, având o cădere importantă în zona de munte, peste 4 m/km și sub 3 m/km în zona de podiș.

Odată cu ieșirea din munți, cursul Sucevei se împarte pe anumite porțiuni în brațe, care în unele locuri se unesc, iar în altele se ramifică și se depărtează formând o luncă întinsă, îndeosebi în depresiunea Rădăuți[1]. Râul Suceava curge prin orașul Suceava, aici efectuându-se lucrări de îndiguire pentru a se înlătura pericolul de inundații.

Suceava se varsă în râul Siret în apropiere de orașul Liteni, la o distanță de 21 km sud-est de municipiul Suceava.

În anul 1792, autoritățile imperiale austriece au construit un pod din lemn pe piloni de piatră pentru a lega orașul Suceava de localitatea de frontieră, Ițcani. Podul era acoperit, fiind singurul de acest fel din Bucovina. Monografia orașului Suceava publicată de Animpodist Dașchevici în anul 1899 și tipărită la Tipografia lui Hermann Beiner ne oferă o descriere a podului. „Podul avea ferești și lungime de 300 de pași, el era construit în mod artificial mai tot din lemn de stejar și fu aședat pe columne tari de peatră. Spre apĕrarea podului erau construcțiuni, de care se frângea gheața. Astfeliu se putea crede că podul va pute resista prin multe secule tuturor evenementelor, însă marele puvoiu din a. 1893 l’a rupt într’a 7. Iuniu la 3 ore după miedul nopții”[2]. Această știre este confirmată și de Czernowitzer Zeitung, în numărul său din 9 iunie 1893.

Podul s-a prăbușit în noaptea de 7/8 iunie 1893, în urma unor inundații devastatoare. În prezent, din construcția podului pot fi văzute doar resturile unui pilon de piatră aflate pe malul stâng al râului. Pilonul de pe malul drept al râului s-a prăbușit în apă împreună cu o bucată de mal în anii '80 ai secolului al XX-lea.

Până la Unirea Bucovinei cu România din 1918, porțiunea râului cuprinsă între confluența cu râul Mitoc și confluența cu râul Racova a reprezentat frontiera dintre Austro-Ungaria și Regatul României.[3]

Fotogalerie

modificare

Bibliografie

modificare
  • Administrația Națională Apele Române - Cadastrul Apelor - București
  • Institutul de Meteorologie și Hidrologie - Rîurile României - București 1971

Legături externe

modificare