Wikipedia

Mircea A. Diaconu

Tonul acestui articol sau al acestei secțiuni este nepotrivit pentru o enciclopedie.
Puteți contribui la îmbunătățirea lui sau sugera modificările necesare în pagina de discuție.
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Mircea A. Diaconu
Date personale
Născut (61 de ani)
Boroaia, Suceava, Suceava
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiecritic literar, istoric literar, profesor universitar, decan
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitatea literară
Operă de debutMișcarea Iconar și literatura română din Bucovina între cele două războaie mondiale”
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Literatura română

Pe categorii

Istoria literaturii române

Evul mediu
Secolul 16 - Secolul 17
Secolul 18 - Secolul 19
Secolul 20 - Contemporană

Curente în literatura română

Umanism - Clasicism
Romantism - Realism
Parnasianism - Simbolism
Naturalism - Modernism
Tradiționalism - Sămănătorism - Avangardism
Suprarealism - Proletcultism
Neomodernism - Postmodernism

Scriitori români

Listă de autori de limbă română
Scriitori după genuri abordate
Romancieri - Dramaturgi (piese de teatru)
Poeți - Eseiști
Nuveliști - Proză scurtă
Literatură pentru copii

Portal România
Portal Literatură
Proiectul literatură
 v • d • m 

Mircea A. Diaconu (n. 2 octombrie 1963, Boroaia, Suceava) este un critic literar, eseist, filolog, profesor universitar român, membru al Uniunea Scriitorilor din România și decan al Facultății de Litere a Universității Sucevene din anul 2008.

Biografie

modificare

Mircea A. Diaconu s-a născut la data de 2 octombrie 1963 în localitate Boroaia județul Suceava. Copilăria și-a petrecut-o în satul Orțești, comuna Drăgănești, județul Neamț unde a absolvit școala primară urmând pe urmă școala generală în comuna Drăgănești.

La Piatra Neamț a urmat liceul de filologie-istorie „Calistrat Hogaș", în anul 1982 urmând cursurile Facultății de Filologie a Universității "Ștefan cel Mare" din Suceava - specializarea Română-Franceză - facultate pe care o absolvă în anul 1986 cu o lucrare de licență despre Nicolae Breban. Este doctor în filologie al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași din anul 1998 cu teza intitulată „Mișcarea Iconar și literatura română din Bucovina între cele două războaie mondiale”, coordonator prof. univ. dr. doc. Constantin Ciopraga.

A fost redactor șef al revistei "Bucovina Literară Arhivat în , la Wayback Machine." între anii 1997 și 1998 cât și - din anul 2000 - al „Revistei Academice Meridian critic[nefuncțională]”.

Între anii 2008 și 2012 a fost Decan, iar în prezent este prorector al Universității Ștefan cel Mare din Suceava.

Calitatea informațiilor sau a exprimării din acest articol sau secțiune trebuie îmbunătățită.
Consultați manualul de stil și îndrumarul, apoi dați o mână de ajutor.

Opera

modificare

Studiile critice ale domnului profesor Mircea A.Diaconu sunt de o diversitate alarmantă. Domnia sa, fostul decan al Facultății de Litere, actualmente prorectorul Universității Ștefan cel Mare din Suceava, se ocupa încă din teza domniei sale de doctorat publicată prin anul 2002 de o mișcare poetică mai puțin cunoscută, datorită localizării ei cam excentrice față de capitala culturală a României, Bucureștiul, dar și față de capitala culturală a Moldovei, Iașiul, unde funcționează de altfel două din marile universități ale țării. Este vorba despre mișcarea poetică Iconar, asupra căreia criticul și istoricul literar revine în Studii bucovinene, Opera omnia vol, I, volum în care face adevărate dosare monografice celor cinci reprezentanți ai mișcării, Mircea Streinul, Iulian Vesper, Traian Chelariu, George Drumur și Teofil Lianu. Ei sunt toți legați de Cernăuți, orașul universitar în care s-a format tânărul poet Mihai Eminescu, sub impactul Lepturariului lui Arune Pumnul, căruia poetul național i-a dedicat și poezia sa de debut, La mormântul lui Aron Pumnul. Domnia sa citează cele două modernități din Five Faces of Modernity, una raționalistă și cealaltă irațională. Apropos, în conferința sa dl. Antoine Compagnon, ținută cu ocazia decernării titlului de Doctor Honoris Causa al Facultății de Litere din Universitatea din București, admitea în aceeași conferință că există o posibilă paralelă între teza lui Matei Călinescu și cartea domniei sale, Antimodernii, deși el respinge ideea existenței unui postmodernism de factură franceză, adică tezele unui Francois Lyotard sau Jean Baudriilard. Profesorul Mircea A.Diaconu susține teza că, în afară de Gîndirea și de trăirismul anilor 30, a mai existat și această mișcare de la Iconar, tot a unor intelectuali de factură antimodernă, care ar fi scris împreună o istorie a literaturii alternativă celei capitaliste, cea a provinciei literare bucovinene. Dacă citești acest volum de Pagini bucovinene, îți dai seama că teoria se susține, căci argumentele rezultă din textele propriu-zise.

Sigur, mult mai cunoscute sunt studiile sale despre Cioran, Cui i-e frică de Emil Cioran?, cu trimitere intertextuală la celebra piesă de teatru Cui i-e frică de Virginia Woolf?, a lui Edward Albee, și eseul de istorie literară publicat în anul centenarului Caragiale, I.L. Caragiale, Fatalitatea ironică. Domnia sa, însă, este un critic de poezie, ca Grigore Gricurcu sau regretatul Marin Mincu pe vremuri. Domnia sa a consacrat mai multe studii diferite poeților de la Gîndirea, celor din mișcarea Iconar, lui Cezar Baltag într-o micromonografie din seria celebră de la Aula, poeziei postmoderne, și are două volume de analize separate intitulate Fețele poeziei, Fragmente critice și Atelierele poeziei. La acestea se adaugă două eseuri monografice de ținută: primul dedicat unui autor drag moldovenilor, Calistrat Hogaș, al cărui volum Pe drumuri de munte nu mai poate fi egalat de nimeni care practică memorialistica drumeției pe cărările de cremene, cum își denumea Liviu Papadima volumul similar, și Ion Creangă, Nonconformism și gratuitate, publicat la editura Dacia în 2002.

Publicații

modificare

Critică și istorie literară

modificare

Ediții

modificare

Afilieri

modificare
  • Uniunea Scriitorilor din România (1998)
  • Asociația de Literatură Generală și Comparată din România (2009)
  • Societatea Scriitorilor Bucovineni (1994)
  • The Society for Romanian Studies (2005)

Referințe

modificare

Dicționare

modificare
  • Dicționarul General al Literaturii Române, Academia Română, Editura Univers Enciclopedic, vol. II, C-D, 2004, p. 647-648 (fișă de Iordan Datcu);
  • Panorama criticii și istoriei literare românești, Dicționar ilustrat, 1950-2000, Alcătuit de Irina Petraș, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj, 2001, pp. 256–260.
  • Ion Bogdan Lefter, Scriitori români din anii `80-`90. Dicționar bio-bibliografic, Volumul I, A – F, Editura Paralela 45, 2000, p. 207-208.
  • Aurel Sasu, Dicționarul biografic al literaturii românei, Editura Paralela 45, 2006, vol. I, pp. 484-485.

În volume

modificare
  • Alexandru Cistelecan - Critica neliniștită - în Diacritice - Editura Curtea Veche, București, 2007, p. 246-251.
  • Irina Petraș - Mircea A. Diaconu, în vol. Literatura română contemporană - O panoramă - Ideea europeană, f.a. [2008], p. 369-371.
  • Gheorghe Grigurcu - Fiziologie de critic, în vol. Reflecții critice, Editura Timpul, Iași, 2008, p. 279-283
  • Cristian Livescu - În căutarea „urmelor de profunzime”: Mircea A. Diaconu, în vol. Magiștri & Hermeneuți, Editura Timpul, Iași, 2007, p. 256-262.
  • Constantin Cubleșan - Nonconformism și gratuitate (Mircea A. Diaconu), în vol. Ion Creangă în conștiința criticii, Editura Tribuna 2006, p. 348-354.
  • Gheorghe Grigurcu - Revolta autorului împotriva operei, în volumul Post texte, Editura revistei Convorbiri Literare, Iași, 2003, p. 205-209.
  • Gheorghe Grigurcu - Istorie, subistorie și supraistorie, în volumul De la un critic la altul, Editura Convorbiri Literare, Iași, 2005, p. 300-305.
  • Dan Mănucă - Iconarismul - în volumul Literatură și ideologie, Editura Timpul, Iași, 2005, p. 34-42.
  • Constantin M. Popa, Istoria critică a receptării lui Creangă, în volumul Lecția lui Cicero, Editura Aius, Craiova, 2005, p. 41-46.
  • Irina Petraș - O carte despre Ion Creangă, în volumul Cărțile deceniului 10, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2004, p. 283-286
  • Iulian Boldea - Citind sau trăind literatura, în volumul Vârstele criticii, Editura Paralela 45, 2005, p. 244-247.
  • Bogdan Crețu - Farmecul discret al istoriei literare, în volumul Arpegii critice, Editura Timpul, Iași, 2005, p. 87-92.
  • Emil Iordache - Instantanee critice, în volumul Cărțile de pe masă, Editura Timpul, Iași, 2000, pp. 107– 110; Trupul firav în care se ascunde un bestiar, idem, pp. 111–115.
  • Dumitru Micu - Istoria literaturii române. De la creația populară la postmodernism, Editura Saeculum I.O., București, 2000, p. 747.
  • Dumitru Micu - Literatura română în sec. XX, Editura Fundației Culturale Române, 2000, p. 352.
  • Constantin M. Popa - Tema postmodernistă, în volumul Brațul de la Leponte, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2003, pp. 188–190.
  • Ilie Guțan, Victoria Murărescu-Guțan - Ion Creangă. Nonconformism și gratuitate, în volumul Ion Creangă - Treptele receptării lui Creangă, Editura Alma Mater, Sibiu, 2003, p. 171-180;
  • Dicționarul General al Literaturii Române, Academia Română, Editura Univers Enciclopedic, ediția a II-a, vol. III, D-G, p. 160-162, (fișă de Andrei Terian);
  • Dicționarul General al Literaturii Române, Academia Română, Editura Univers Enciclopedic, vol. II, C-D, 2004, p. 647-648 (fișă de Iordan Datcu);
  • Mircea Martin: în „Radicalitate și nuanță”, Tracus Arte, 2015;
  • Alexandru Cistelecan: „Mircea A. Diaconu, : Fișe, schițe, portrete”, Editura Muzeul Literaturii Române, București 2018;

În reviste

modificare
  • Alexandru Cistelecan - "Hyperion" nr. 7-8-9/2010; „Familia” nr. 3/2006; nr. 4/2007;
  • Mircea Muthu - „Apostrof” nr. 1/2009;
  • Geo Vasile - „România Literară” nr. 5/2009;
  • Dumitru Micu - „Caiete critice” pag. 5-8, 1998; „Viața Românească” pag. 6-7, 2004;
  • Florin Mihăilescu - „Steaua” pag. 9-10, 1997; „Viața Românească” nr. 12, 2000;
  • Gheorghe Grigurcu - „România literară” nr. 20, 1998; nr. 16-17/2003; nr. 37/2006; nr. 8 și nr. 9/2009;
  • Ion Simuț - „Cuvântul” nr. 6, 1998;
  • Ion Bălu - „Apostrof” nr. 10, 1997 și nr. 3, 1999;
  • Dan Mănucă - „Convorbiri literare” nr. 2, 2000;
  • Dimitrie Vatamaniuc - „Analele Bucovinei” nr. 2, 1999;
  • Cristian Livescu - „Convorbiri literare” nr. 9, 1997 și nr. 11, 1998;
  • Emil Iordache - „Convorbiri literare” nr. 10, 1998 și nr. 4, 1999;
  • Cosmin Ciotloș - „România Literarâ” nr. 30, 2008;
  • Doina Curticăpeanu - „Familia” nr. 3, 1998 și nr. 3, 2001;
  • Vasile Spiridon, - „Hyperion” nr. 3, 2004 și „Ateneu” nr. 8, 2008;
  • Th. Codreanu - „Bucovina literară” pag. 10-11, 1998 și „Steaua”, nr. 3/2003;
  • Nicoleta Cliveț - „Vatra” nr. 12, 1998 și nr. 10, 1999;
  • Ovidiu Morar - „Viața Românească” nr. 7, 1999;
  • Cornel Munteanu - „Steaua” nr. 2, 1999; „Luceafărul” nr. 15, 2001 și „Viața Românească” nr. 12, 2003;
  • Roxana Răcaru - „România literară” nr. 16, 2000, și nr. 51-52, 2001;
  • Teodor Vârgolici - „Adevărul Literar și Artistic” nr. 545, 2000;
  • Iulia Dondorici - „Observator cultural” nr. 60, 2001;
  • Gina Puică - „Monitorul de Suceava” an VII, nr. 108, 9 mai 2001; „Obiectiv - Vocea Sucevei -” nr. 303, 27 dec. 2002 și an III, nr. 184, 8 august 2003, p. 4B; „Vatra” nr. 11-12, 2003;
  • Constantin Cubleșan - „Observatorul” nr. 322, 14 mai 2001; „Cetatea Culturală” nr. 3, oct.-dec. 2003;
  • Sanda Cordoș - „Vatra” nr. 2-3, 2001;
  • Constantin Trandafir - „Adevărul literar și artistic” nr. 599, 8 ian. 2001; „Bucovina Literară” nr. 4-5, aprilie-mai 2004;
  • Ioan Holban - „Evenimentul” an XI, nr. 3397, 14 sept. 2002; „Ziua Literară” nr. 48, 7 aprilie 2003);
  • Constantin M. Popa - „Mozaicul” an V, nr. 8-9, 2002; an VI, nr. 7-8-9, 2003 și an XI, nr. 4, 2008;
  • Mihaela Ursa - „Steaua” nr. 8-9, 2002;
  • Cătălin Constantin - „România Literară” nr. 5, 2003;
  • Adina Dinițoiu - „Observator cultural” nr. 143, 2002;
  • Irina Petraș - „Contemporanul” nr. 4, 2003;
  • Dana Petroșel - „Familia” nr. 5, mai 2003;
  • Gheorghe Chiper - „Contrafort” nr. 12, dec. 2003;
  • Mircea Popa - „Caligraf” an V, nr. 2, 2005;
  • Carmen Brăgaru - „România Literară” nr. 10, 2005;
  • Iulian Boldea - „Cuvîntul” nr. 7, 2005;
  • Adrian Jicu - „Ateneu” nr. 11-12, 200);
  • Nicoleta Sălcudeanu - „Cultura” nr. 16, 2006;
  • Simona-Grazia Dima - „România Literară” nr. 22, 2006;
  • Igor Mocanu - „Observator Cultural” nr. 76, 2006;
  • Ionel Necula - „Contemporanul – Ideea europeană” nr. 6, 2006;
  • Alex Goldiș, - „Verso”, an I, nr. 3, 7-20 iunie 2006.
  • Al. Cistelecan - Schiță în cărbune: Mircea A. Diaconu, în "Hyperion", an 28, nr. 7-8-9/2010 (195-196-197), p. 144-146;
  • Paul Cernat- Trăiriștii bucovineni, în "România Literară", nr. 18, 2012;
  • Alexandra Teodorescu - Cui i-e frică de transdiciplinaritate sau o (re)găsire a lui Cioran, în "Transilvania", nr. 1, 2012, p. 86-92.

Premii, mențiuni, distincții

modificare
  • Premiul Societătii Scriitorilor Bucovineni pentru volumul Mircea Streinul. Viata si opera (1998)
  • Premiul „Mihai Eminescu” al Ministerului Culturii pentru volumul Poezia de la „Gândirea”, 1998
  • Premiul revistei „Convorbiri literare” pentru volumul Miscarea Iconar. Literatură si politică în Bucovina anilor 30, (1999)
  • Diploma de excelentă, acordată de Ministerul Culturii și Cultelor, Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Suceava, Societatea Scriitorilor Bucovineni, la 65 de ani de la înființarea Societății Scriitorilor Bucovineni (22 noiembrie 2003)
  • Premiul revistei „Poesis” (1998, 2005)
  • Premiul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Iași (1998, 2000, 2009)
  • Premiul Uniunii Scriitorilor filiala Iași pentru eseu și istorie literară (2007)
  • Premiul Frontiera „Poesis”
  • Premiul Societății Scriitorilor Bucovineni (1999, 2003)
  • Premiul Fundației Culturale a Bucovinei (2001, 2003, 2009)
  • Nominalizare la Premiul Uniunii Scriitorilor din România (2003)
  • Premiul Asociației Internaționale a Scriitorilor și Oamenilor de Artă Români – Literart XXI și al revistei „Origini” pe anii 2004-2005 (SUA) (2006)
  • Premiul Național pentru Critică a poeziei, în cadrul Atelierului Național de Poezie „Serile de la Brădiceni”, sept. 2010
  • Decorat cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofițer de președinția României (2004)

Note

modificare
  1. ^ „Poezia postmoderna“ pentru elevi si profesori, Adina Dinițoiu, Observator cultural - numărul 143, noiembrie 2002, accesat la 30 ianuarie 2014

Legături externe

modificare
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mircea_A._Diaconu&oldid=15962984