Deschide meniul principal
Gândirea
Revista Gândirea an I nr. 1.jpg
Coperta primului numar al revistei Gândirea
Informații generale
TipRevistă de cultură
Redactor-șefCezar Petrescu, D. I. Cucu
Data fondării1921
LimbăRomână
Încetarea apariției1944
SediuCluj, București
ISSN[1]
Prezență online


Gândirea a fost o revistă culturală de factură tradiționalistă din România interbelică fondată în 1921, la Cluj, de Cezar Petrescu și D. I. Cucu. În jurul revistei s-a format curentul ideologic al gândirismului, care i-a împrumutat numele.

IstoricModificare

Fondată în 1921, la Cluj, de Cezar Petrescu și D. I. Cucu, revista s-a mutat în anul următor la București. Începând cu 1926 Nichifor Crainic se implică în conducerea revistei, iar din 1928 devine directorul și ideologul publicației. Cunoscând doar două întreruperi (1925 și 1933-1934), publicația devine una dintre cele mai importante reviste culturale ale interbelicului românesc. Exponentă a ideilor tradiționalismului autohton, Gândirea se regăsește pe poziții antitetice moderniștilor de la Sburătorul lui Eugen Lovinescu.

În jurul publicației și sub îndrumarea gânditorului Nichifor Crainic s-a format o adevărată grupare ce reunea o mare parte din intelectualitatea vremii: Ion Barbu, Vasile Băncilă, Lucian Blaga, Dan Botta, Alexandru Busuioceanu, Mateiu I. Caragiale, Oscar Walter Cisek, Radu Gyr, N. I. Herescu, Gib Mihăescu, Ovidiu Papadima, Victor Papilian, Ioan Pe­tro­vici, Ion Pillat, Adrian Maniu, V. I. Popa, Dragoș Protopopescu, Ion Marin Sadoveanu, Dumitru Stăniloae, Paul Sterian, Francisc Șirato, Al. O. Teodoreanu, Ionel Teodoreanu, Sandu Tudor, Tudor Vianu, Pan M. Vizirescu, Vasile Voiculescu, Sandu Tudor, G. M. Zamfirescu și mulți alții, dintre care unii, ce-i drept, numai temporar, precum Tudor Arghezi, George Călinescu, Șerban Cioculescu, Petre Pandrea, Mircea Eliade, Emil Cioran etc.

Revista și-a încheiat activitatea în 1944.

Colecția revistei în formă digitală a fost pusă la dispoziția publicului de Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca.

În perioada 1991-2004 a apărut la Sibiu și mai apoi Sinaia, seria nouă a "Gândirii", la inițiativa profesorului sibian Mihai Marinică, sub conducerea lui Pan M. Vizirescu, colaborator al revistei și singurul supraviețuitor din lotul ziariștilor condamnați în 1946 de către Tribunalul Poporului. Seria nouă îl avea ca redactor principal pe un nepot al preotului Ioan Sămărghițan în casa căruia se refugiase Nichifor Crainic și împreună cu care fusese apoi arestat. Dintre colaboratorii vechi ai "Gândirii" semnatari și în seria nouă, alături de Pan M. Vizirescu, mai trăia doar Ovidiu Papadima.

BibliografieModificare

Legături externeModificare