Deschide meniul principal

Șerban Cioculescu (n. 7 septembrie 1902, București - d. 25 iunie 1988, București) a fost un caragialeolog, critic și istoric literar român, profesor la universitățile din Iași și București.

Logo of the Romanian Academy.png Membru titular al Academiei Române
Șerban Cioculescu
Serban Cioculescu.jpg
Șerban Cioculescu
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Decedat (85 de ani) Modificați la Wikidata
București, Republica Socialistă România
Naționalitate România
CetățenieFlag of Romania (1965-1989).svg România Modificați la Wikidata
Ocupațieistoric
Activitate
EducațieUniversitatea din București
Alma materUniversitatea din București
École pratique des hautes études[*]  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
Universitatea din București  Modificați la Wikidata
Criticul literar Șerban Cioculescu reprezentat pe un timbru românesc

BiografieModificare

Urmează liceul la Turnu Severin, obține licența în literatura franceză la Universitatea din București (1923); între 1926 - 1928, studii de filologie romanică la Paris. Din 1924 până în 1946 este profesor secundar la liceul din Găești; obține doctoratul în 1945 cu o teză intitulată "Dimitrie Anghel, viața și opera". Membru al Academiei Române din 1974.[1] Debutează în 1923 la Facla literară, scrie cronici literare la Adevărul, Revista Fundațiilor Regale, Kalende, Viața, Curentul literar, Ecoul, România liberă, Ramuri. Debut editorial în 1935, cu Corespondența dintre I.L. Caragiale și Paul Zarifopol; se consacră studierii vieții și operei lui I.L. Caragiale. Istoric și critic literar, bibliofil și editor, Șerban Cioculescu și-a orientat scrisul în spiritul filologiei și al erudiției clasice.

OperaModificare

Studii monografice. SintezeModificare

  • Corespondența dintre I.L. Caragiale și Paul Zarifopol (1935)
  • Viața lui Ion Luca Caragiale (1940)
  • Aspecte lirice contemporane (1942)
  • Introducere în poezia lui Tudor Arghezi (1946), ediție revăzută (1971)
  • Dimitrie Anghel. Viața și opera (1945)
  • Documente inedite (1964)
  • Ion Luca Caragiale (1967)
  • Aspecte literare contemporane (1972)
  • Caragialiana (1974)
  • Argheziana (1985)
  • Eminesciana (1985)
    • Împreună cu colegii săi de generație Tudor Vianu și Vladimir Streinu, scrie și editează volumul întâi din Istoria literaturii române moderne (1944). Proiectul a fost, din păcate, abandonat.

Publicistica literarăModificare

  • Varietăți critice (1966)
  • Medalioane franceze (1971)
  • Amintiri (1973)
  • Prozatori români (1977)
  • Poeți români (1982)
  • Itinerar critic, vol. I-V, (1973-1989)
  • Dialoguri literare (1987)

DistincțiiModificare

În iunie 1969 i s-a conferit titlul de Om de știință emerit al Republicii Socialiste România „în semn de prețuire a personalului didactic pentru activitatea meritorie în domeniul instruirii și educării elevilor și studenților și a contribuției aduse la dezvoltarea învățămîntului și culturii din patria noastră”.[2]

Cinstirea lui Șerban CioculescuModificare

  • O stradă din Găești îi poartă numele: Strada Șerban Cioculescu.
  • O școală gimnazială din Găești îi poartă numele: Școala Gimnazială „Șerban Cioculescu” Găești.

NoteModificare

BibliografieModificare

  • Șerban Cioculescu interpretat de..., antologie, prefață, aparat critic de Mircea Vasilescu, București, Editura Eminescu, 1987
  • Dicționarul scriitorilor români, coordonatori Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, A-C, București, Editura Fundației Culturale Române, 1995

Bibliografie suplimentarăModificare

  • Săndulescu, Al. (), Întoarcere în timp: memorialiști români, Ediția a II-a, revăzută și adăugită, București: Editura Muzeul Național al Literaturii Române, pp. 324–330 

Legături externeModificare