Pan M. Vizirescu
| Pan M. Vizirescu | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  |
| Decedat | (96 de ani) |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | redactor[*] poet |
| Activitate | |
| Studii | Universitatea din București |
Modifică date / text  | |
Pan M. Vizirescu (nume complet Pantelimon M. Vizirescu; n. 16 august 1903 în Brăneț, comuna Bârza, județul Olt – d. 2000) a fost un poet, eseist și jurnalist român, care a colaborat la revistele Gândirea și Sfarmă-piatră. După instaurarea guvernului Petru Groza, a făcut parte dintr-un lot de 14 jurnaliști judecați în mai-iunie 1945, pentru „crimă de contribuție la dezastrul țării”. Condamnat la închisoare pe viață, a reușit a se sustragă pedepsei trăind peste două decenii în clandestinitate.[1][2][3]
Note modificare
- ^ Dan Stanca (), „Pan Vizirescu, ultimul „gândirist"”, Ziarul Lumina, arhivat din original la , accesat în
- ^ Lucian Boia (2012), Capcanele istoriei. București: Editura Humanitas, p. 266
- ^ Jurnalistul anticomunist care a stat ascuns 23 de ani în podul casei. Nepoată: „În fiecare marți noaptea ieșea în curte. Ar fi vrut să fie îngropat în grădină“, 30 aprilie 2016, Alina Mitran, Adevărul, accesat la 25 iunie 2016