Irina Petraș

Date personale
Irina Petraș

Născută	27 noiembrie 1947, Chirpăr, județul Sibiu
Cetățenie	România
Ocupație	critic literar, eseistă
Limbi vorbite	limba română^[1] limba engleză^[1] limba franceză^[1]
Studii	Universitatea Babeș-Bolyai
Activitatea literară
Operă de debut	Proza lui Camil Petrescu (1981)
Modifică date / text

Irina Petraș (n. 27 noiembrie 1947, Chirpăr, județul Sibiu) este critic literar, eseistă, traducătoare și editor român.

Biografie

După absolvirea Liceului Teoretic din Agnita (1954-1965), urmează Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1965-1970). Devine, pentru o scurtă perioadă, profesoară de limba și literatura română la Liceul Pedagogic din Zalău, apoi la Liceul Teoretic din Agnita, iar din 1972 până în 1975 la Liceul „Ady-Șincai” din Cluj. În continuare este asistent universitar la cursurile pentru studenți străini de la Facultatea de Filologie din Cluj-Napoca, unde predă până în 1985. Își susține doctoratul în 1980 cu teza Camil Petrescu – prozatorul. Renunță la învățământ și se angajează ca bibliograf la Biblioteca Județeană „Octavian Goga” din același oraș. După 1989 se dedică activității editoriale, mai întâi la Editura Didactică și Pedagogică (1990-1999), iar apoi funcționează ca redactor-șef la Editura Casa Cărții de Știință din Cluj (1999-2012). În prezent este președinta Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România (din 2005). Debutează publicistic cu versuri în revista „Luminița” (1957), iar editorial cu volumul Proza lui Camil Petrescu (1981). Colaborează la revistele „Steaua”, „Tribuna”, „Transilvania”, „Echinox”, „Astra”, „Vatra”, „Ramuri”, „România literară”, „Ateneu”, „Tomis” „Orizont”, „Literatorul”, „Caiete critice”, „Contemporanul. Ideea europeană”, „Apostrof”, „Luceafărul”, „Discobolul”, „Caiete critice”, „Viața Românească” și în diferite volume colective și antologii.^[2]

Volume publicate

Eseuri, critică literară

Proza lui Camil Petrescu, eseu, 1981;
Un veac de nemurire: Mihai Eminescu, Veronica Micle, Ion Creangă, eseu, 1989;
Ion Creangă, povestitorul, eseu, 1992; ediția a doua, 2004;
Camil Petrescu – schițe pentru un portret, eseu, 1994;
Știința morții, eseu, vol. I, II, 1995, 2001;
Limba, stăpâna noastră. Încercare asupra feminității limbii române, eseu, 1999;
Panorama criticii literare românești. Dicționar ilustrat (1950-2000), 2001;
Feminitatea limbii române. Genosanalize, 2002;
Cărțile deceniului 10, critică literară, 2003;
Camil Petrescu. Schițe pentru un portret, eseu, 2003;
Despre locuri și locuire, 2005;
Despre feminitate, moarte și alte eternități, 2006;
Teme și digresiuni, 2006;
Cărți de ieri și de azi, 2007^[3];
Literatură română contemporană. O panoramă, 2008^[4];
Literatură română contemporană. Prelungiri, 2010;
Locuirea cu stil, 2010;
Moartea la purtător. Stări și cuvinte, eseu, 2012;
Divagări (in)utile. Viață și literatură, eseu, 2012;
Oglinda și drumul. Prozatori contemporani, 2013.
Vitraliul și fereastra. Poeți români contemporani, 2015.
De veghe între cărți. Scriitori contemporani, 2017
Viața mea de noapte. Fragmente onirice, 2017
Ochii minții. Eseuri cronici, divagări, 2020 (Premiul „Titu Maiorescu” al Academiei Române)
Eminescu - începutul continuu, 2021
Efectul de crepuscul. Eseuri, divagări, 2022

Scrieri didactice

Curente literare – dicționar-antologie, 1992;
Figuri de stil – dicționar-antologie, 1992;
Genuri și specii literare – dicționar-antologie, 1993;
Literatură română contemporană – secțiuni, critică literară, 1994;
Metrică și prozodie – dicționar-antologie, 1995;
Teoria literaturii – dicționar-antologie, 1996; ed. a doua, revizuită, 2002; ed. a treia, 2008;
Literatura română pentru gimnaziu și pentru examenul de capacitate, 1999;
Fabrica de literatură urmată de mic dicționar de teorie literară și literatura lumii în repere cronologice, 2003;
Mic îndreptar de scriere corectă, 2004.

Publicistică

Miezul lucrurilor. Convorbiri cu Alexandru Deșliu, 2006.

Ediții

Ion Brad, Rădăcinile cerului, 1989;
Eminescu – album-antologie, 1997;
Ioana Em. Petrescu, Modele cosmologice și viziune poetică, 1999, 2001;
Radu Stanca, Turnul Babel. Teatru, 2001;
Ion Creangă, Povești, povestiri, amintiri, 1999, 2001;
Ioan Pavel Petraș, Cartea vieții, 2004.

Volume colective (coautor)

Camil Petrescu interpretat de..., 1984;
Dicționarul scriitorilor români, coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, vol. II-IV, 1998-2002 ;
Meridian Blaga, I-VIII, 2000-2008;
Nicolae Balotă 75, 2000;
Nicolae Breban 75, 2004;
Cartea taților, 2004;
Problema evreiască, 2006;
Înapoi la lirism (coord. Aurel Pantea), 2006;
Scriitorul și trupul său, 2007;
Cartea cu bunici, 2007;
Ion Ianoși 80, 2008;
Antologia prozei scurte transilvane, 2010;
Ion Pop 70, 2011;
Ion Pop – șapte decenii de melancolie și literatură, 2011;
Marea scriitorilor. De la Olimp la zidul Puterii, 2012.

Volume colective apărute în străinătate

Poetes roumains contemporains, antologie și prefață, Quebec, 2000; Marseille, 2000;
Auteurs européens du premier XXe siècle, vol. 1-2, Bruxelles, 2002;
Il romanzo rumeno contemporaneo (1989-2010). Teorie e proposte di lettura, a cura di Nicoleta Nesu, edizione italiana di Angela Tarantino, premessa di Luisa Valmarin, Roma, 2010.

Traduceri

Henry James, Povestiri cu fantome, 1991; Anatoli Râbakov, Copiii din Arbat, 1991; Marcel Moreau, Discurs contra piedicilor, 1993; Farmecul și groaza, 1994; Virgil Tănase, România mea, 1996; Poeți din Quebec, antologie, 1997; Sylvain Rivière, Locuri anume, 1997; Marcel Moreau, Artele viscerale, 1997; Marcel Moreau, Celebrarea femeii, 1998; Jacques de Decker, Roata cea mare, 1998; Jean-Luc Outers, Locul mortului, 1998; Michel Haar, Cântul pământului. Heidegger și temeiurile istoriei ființei, 1998; G. K. Chesterton, Orthodoxia sau dreapta credință, 1999 (ed. a II-a, 2002); Poeme. Cinci poeți portughezi (în colab.), 1999; Philip Roth, Animal pe moarte, 2001, 2006; Jean-Luc Outers, Compania apelor, 2002; Michel Lambert, A treia treaptă, 2003; Marcel Moreau, Extaz pentru o domniță româncă, 2004; Ștefan J. Fay/ Marcel Moreau, Epistolar, 2005; Phillipe Jones, Proze, 2005.
A semnat traducerea pieselor Trainspotting, de Irvine Welsh, Adaptare, de Harry Gibson (cu pseudonimul Irina Ganea), Colonelul și păsările, de Hristo Boicev, și Frumoasa din pădurea adormită, scenariu de Marc Bogaerts, tradus în colab. cu Ursula Wittstock, toate pentru Teatrul Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca.

Note

^ ^a ^b ^c Czech National Authority Database, accesat în 1 martie 2022
^ Profilul criticului este schițat astfel de Alex Ștefănescu: „Irina Petraș este un critic literar complet. Comentează producția editorială curentă, scrie și despre clasici, pentru a oferi contemporanilor repere, întocmește lucrări de sinteză, face considerații asupra limbii române, participă la colocvii și lansări de cărți și mai și conduce Filiala Cluj a USR, nu ca o funcționară, ci ca un creator de viață literară. Iar toate acestea le face cu talent și inspirație, dându-le celor din jur sentimentul plăcut că se află în raza unei conștiințe critice atotcuprinzătoare și atotpătrunzătoare, că scrisul lor nu este o invocație adresată nimănui” („România literară”, 2008, nr. 33).
^ „Irina Petraș este o cititoare profesionistă în genul blând, îngăduitor și generos al lui Perpessicius, cu toate calitățile și cu toate defectele acestui tip de critică. O virtute în exces, generozitatea, se transformă într-un defect: lipsa de pregnanță a judecății de valoare. Irina Petraș a scris mult, generos și comprehensiv despre literatura imediatei actualități. O mare parte din cronicile literare (dacă nu cumva chiar toate) este adunată în volumele gemene Cărțile deceniului 10 (2003) și Cărți de ieri și de azi (2007). Dacă n-am ști că nici un critic nu poate cuprinde singur, în recensământul său, oricât de vigilent și de binevoitor, toate aparițiile editoriale ale unei epoci, am putea spune că avem în cele două cărți ale Irinei Petraș o imagine completă a literaturii din perioada postdecembristă. Chiar dacă nu este așa, pentru că, obiectiv, nu se poate, cărțile de cronici literare ale Irinei Petraș sunt în măsură să ne dea o imagine cuprinzătoare a ce s-a întâmplat pe piața editorială de la noi din 1990 încoace” (Ion Simuț, în România literară, nr. 46, 2007).
^ „În ultimă instanță, Literatură română contemporană este o carte despre dreptul de a fi liber: de a nu fi cum sunt ceilalți, de a nu prelua idolii «tribului» profesionist căruia îi aparții, de a rămâne expresia propriei tale libertăți, știind totodată să îți transformi insurgența în stil și adevăr. Să dăm, astfel, citate: e o plăcere să le identifici, să creionezi cu ele un portret cât se poate de real și de firesc, care mai are darul – în afară de acela de a te încânta – și de a te lecui de propriile tale morozități, funcționând catharctic” (Ștefan Borbély, în Apostrof, nr. 2, 2009).

Bibliografie (selectivă)

În periodice

Mircea Mihăieș, în Orizont, nr. 9, 1982; Virgil Leon, în Echinox, nr. 8-9, 1982; Gheorghe Glodeanu, în Tribuna, nr. 40, 1989; Al. Piru, în SLAST, nr. 31, 1989; Constantin Cubleșan, în Steaua, nr. 8, 1989; Ruxandra Cesereanu, în Steaua, nr. 4-5, 1996; Dan Damaschin, în Unu, nr. 2, februarie 1996; Daniel Ștefan Pocovnicu, în Ateneu, 9 sept. 1996; George Vulturescu, în Poesis, nr. 5-6, mai-iunie 1997; Ion Cristofor, în Tribuna, nr. 25-28, 1-31 iulie 1999; Simona Iancu, în Tribuna, nr. 33-36, 1-30 sept. 1999; David Cantin, în Le Devoir (Montreal), 11-12 nov. 2000; Adrian Mihalache, în Contemporanul. Ideea europeană, nr. 6, 2000; Aura Christi, în Contemporanul. Ideea europeană, nr. 9, 2000; C. Stănescu, în Adevărul literar și artistic, nr. 510, 21 martie 2000; Paul Cernat, în Observator cultural, nr. 61, 24-30 apr. 2001; Daniel Cristea-Enache, în Adevărul, nr. 3731, 22 iunie 2002; Ion Pop, în Vatra, nr. 5-6, 2002; Ovidiu Mircean, în Steaua, nr. 11-12, 2002; Ștefan Borbély, în Piața literară, nr. 5, 2002; Sanda Cordoș, în Piața literară, nr. 5, 2002; Mircea Anghelescu, în România literară, nr. 5, 6-12 febr. 2002; Ion Bogdan Lefter, în Observator cultural, nr. 164, 15-21 sept. 2003; Florian Roatiș, în Observator cultural, nr. 171, 3-9 iunie 2003; Oana Pughineanu, în Tribuna, nr. 23, 2003; Claudiu Groza, în Tribuna, nr.23, 2003; Paul Schveiger, în Viața noastră (Tel Aviv), 17 oct. 2003 și 25 oct. 2004; Gheorghe Grigurcu, în România literară, nr. 41, 42, 2004; Anca Țeudean, în Steaua, nr. 4-5, 2004; Rodica Lascu-Pop, în La lettre, nr. 2, 2004; Alina Spânu, în Tomis, aug. 2004; Carletta Elena Brebu, în Ateneu, febr. 2005; Ștefan Borbély, în Apostrof, nr. 2, 2004; Alex Ștefănescu, în România literară, nr. 20, 2007 Arhivat în 1 decembrie 2018, la Wayback Machine.; Marius Manta, în Ateneu, nr. 5, 2007; Ion Simuț, în România literară, nr. 46, 2007; Viorica Răduță, în Ateneu, nr. 6, 2007; Aura Christi, în Contemporanul. Ideea europeană, dec. 2007; Bogdan Cristian Târziu, în Contemporanul. Ideea europeană, nr. 5, 2007; Ștefan Borbély, în Apostrof, nr. 11-12, 2007; Alex Ștefănescu, în România literară, nr. 33, 2008 Arhivat în 1 decembrie 2018, la Wayback Machine.; Christian Crăciun, în Viața românească, nr. 6-7, 2008; Nicolae Stoie, în Astra, nr. 7, 2008; Paul Aretzu, în Ramuri, nr. 3, 2008; Iulian Boldea, în Vatra, dec. 2008; Ștefan Borbély, în Apostrof, nr. 2, 2009 Arhivat în 10 septembrie 2016, la Wayback Machine.; Horia Bădescu, în Astra, nr. 2, 2009; Mircea Popa, în Astra, nr. 2, 2009; Georgeta Drăghici, în România literară, nr. 5 2009; Simona Vasilache, în România literară, nr. 20, 2009 Arhivat în 1 decembrie 2018, la Wayback Machine.; Florentina Răcătăianu în Tribuna, nr. 161, 16-31 mai 2009; Ovidiu Pecican, în Bucureștiul cultural, nr. 101, 2010; Ștefan Borbély, în Apostrof, nr. 4, 2011 Arhivat în 10 septembrie 2016, la Wayback Machine.; Constantin Coroiu, în Cultura, nr. 312, 313, 314, 2011 Arhivat în 27 mai 2019, la Wayback Machine.; Gabriel Coșoveanu, în România literară, nr. 4, 2011 Arhivat în 1 decembrie 2018, la Wayback Machine.; Gh. Grigurcu, în Acolada, nr. 1, 2013. Au scris, în 2017, în revistele literare România literară, Luceafărul, Steaua, ProSaeculum, Nord literar, Mișcarea literară etc. etc. : Ioan-Aurel Pop, Dan Cristea, Răzvan Voncu, Dan Cristea, Gheorghe Pârja, Horia Bădescu, Vasile Spiridon, Adrian Țion, Mircea Popa, Adrian Popescu, Ovidiu Pecican, Constantin Cubleșan, Adriana Teodorescu, Sonia Elvireanu, Ruxandra Cesereanu, Andrei Moldovan, Menuț Maximinian etc.

În volume

Constantin Cubleșan, Eminescu în conștiința critică, București, 1995; Clujeni ai secolului 20, Cluj-Napoca, 2000; Dicționarul scriitorilor români, coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, vol. III, M-Q, București, 2001; Who’s who în România, București, 2002; Dumitru Micu, Scurtă istorie a literaturii române, vol. IV, București, 2002; Flavia Teoc, Din capitala provinciei, Cluj-Napoca, 2002; Aura Christi, Celălalt versant, București, 2005; Aurel Sasu, Dicționarul biografic al literaturrii române, M-Z, Pitești, 2006; Dicționarul general al literaturii române, coordonator general Eugen Simion, P-R, București, 2006; Aura Christi, Banchetul de litere, București, 2006; Diana Adamek, Transilvania și verile cu polen. Clujul literar în anii ’90, Pitești, 2006; Constantin Cubleșan, Ion Creangă în conștiința criticii, Cluj-Napoca, 2006; Dan Fornade, Personalități clujene, Cluj-Napoca, 2007, Viorica Răduță, Interpolări și interpolări, Cluj-Napoca, 2007; Dora Pavel, Armele seducției, Cluj-Napoca, 2007; Ștefan Borbély, O carte pe săptămână, București, 2008; Dora Pavel, Rege și ocnaș, București, 2008; Constantin Cubleșan, Pasiunea lecturii, Cluj-Napoca, 2008; Ștefan Borbély, Existența diafană, București, 2011; Iulian Boldea, Al, Cistelecan, Cornel Moraru, Critici literari și eseiști români. Dicționar selectiv, Ed. Arhipelag XXI, Tg. Mureș, 2016; Daniel Cristea-Enache, Linia de contur, Ed. Spandugino, 2019; Răzvan Voncu, Critici români de azi, Ed. Școala Ardeleană, 2020. etc.

Premii și distincții

Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj (1992, 1993, 1995, 1998, 1999, 2003, 2004, 2008)
Premiul „Lucian Blaga” al Uniunii Scriitorilor din Moldova (1992)
Premiul Salonului de Carte Cluj (1993, 1997)
Premiul de excelență al revistei „Contemporanul. Ideea europeană” (2006)
Premiul pentru critică al revistei „Poesis” (2007)
Premiul pentru critică al revistei „Nord literar”' (2011)
Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler (2004); în grad de ofițer (2010)
Premiul ARIEL pentru cea mai bună carte din anul 2015: Vitraliul și fereastra
Cetățean de Onoare al orașului Agnita și al Municipiului Cluj-Napoca (2017)
Premiul Național Tudor Arghezi Opera Omnia critică și istorie literară, 2021
Premiul „Titu Maiorescu” al Academiei Române” pentru anul 2020.
Premiul „Cartea anului” (România literară), pentru Efectul de crepuscul, 2022.

Afilieri

Membră a Uniunii Scriitorilor din România.

Legături externe

[8acaf22c0f06126d2fd9bcef6a59822b-1] Czech National Authority Database, accesat în 1 martie 2022

[2] Profilul criticului este schițat astfel de Alex Ștefănescu: „Irina Petraș este un critic literar complet. Comentează producția editorială curentă, scrie și despre clasici, pentru a oferi contemporanilor repere, întocmește lucrări de sinteză, face considerații asupra limbii române, participă la colocvii și lansări de cărți și mai și conduce Filiala Cluj a USR, nu ca o funcționară, ci ca un creator de viață literară. Iar toate acestea le face cu talent și inspirație, dându-le celor din jur sentimentul plăcut că se află în raza unei conștiințe critice atotcuprinzătoare și atotpătrunzătoare, că scrisul lor nu este o invocație adresată nimănui” („România literară”, 2008, nr. 33).

[3] „Irina Petraș este o cititoare profesionistă în genul blând, îngăduitor și generos al lui Perpessicius, cu toate calitățile și cu toate defectele acestui tip de critică. O virtute în exces, generozitatea, se transformă într-un defect: lipsa de pregnanță a judecății de valoare. Irina Petraș a scris mult, generos și comprehensiv despre literatura imediatei actualități. O mare parte din cronicile literare (dacă nu cumva chiar toate) este adunată în volumele gemene Cărțile deceniului 10 (2003) și Cărți de ieri și de azi (2007). Dacă n-am ști că nici un critic nu poate cuprinde singur, în recensământul său, oricât de vigilent și de binevoitor, toate aparițiile editoriale ale unei epoci, am putea spune că avem în cele două cărți ale Irinei Petraș o imagine completă a literaturii din perioada postdecembristă. Chiar dacă nu este așa, pentru că, obiectiv, nu se poate, cărțile de cronici literare ale Irinei Petraș sunt în măsură să ne dea o imagine cuprinzătoare a ce s-a întâmplat pe piața editorială de la noi din 1990 încoace” (Ion Simuț, în România literară, nr. 46, 2007).

[4] „În ultimă instanță, Literatură română contemporană este o carte despre dreptul de a fi liber: de a nu fi cum sunt ceilalți, de a nu prelua idolii «tribului» profesionist căruia îi aparții, de a rămâne expresia propriei tale libertăți, știind totodată să îți transformi insurgența în stil și adevăr. Să dăm, astfel, citate: e o plăcere să le identifici, să creionezi cu ele un portret cât se poate de real și de firesc, care mai are darul – în afară de acela de a te încânta – și de a te lecui de propriile tale morozități, funcționând catharctic” (Ștefan Borbély, în Apostrof, nr. 2, 2009).

[1]

[2]

[3]

[4]