Comuna Brodina, Suceava

comună din județul Suceava, România
Brodina
—  comună  —
Stemă
Stemă
Brodina se află în România
Brodina
Brodina
Brodina (România)
Poziția geografică
Coordonate: 47°46′51″N 25°16′20″E / 47.78083°N 25.27222°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Suceava county CoA.png Suceava

SIRUTA147241

ReședințăBrodina
Componență

Guvernare
 - primar al comunei Brodina[*]Vasile Uhliuc[*][3] ( IND, octombrie 2020)

Suprafață
 - Total192,05 km²
Altitudine606 m.d.m.

Populație (2011)[1] [2]
 - Total 3320 locuitori

Fus orarUTC+2

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Brodina este o comună în județul Suceava, Bucovina, România, formată din satele Brodina (reședința), Brodina de Jos, Cununschi, Dubiusca, Ehrește, Falcău, Norocu, Paltin, Sadău și Zalomestra.

GeografieModificare

Comuna Brodina, situată pe râul Suceava, este formată din mai multe sate, răspândite în Obcinile Bucovinei. Ea se învecinează cu comunele Ulma, Straja, Izvoarele Sucevei și marchează granița cu Ucraina.

DemografieModificare



 

Componența etnică a comunei Brodina

     Români (90,36%)

     Ucraineni (7,5%)

     Necunoscută (1,5%)

     Altă etnie (0,63%)



 

Componența confesională a comunei Brodina

     Ortodocși (78,22%)

     Romano-catolici (1,08%)

     Penticostali (18,64%)

     Necunoscută (1,56%)

     Altă religie (0,48%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Brodina se ridică la 3.320 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.661 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (90,36%), cu o minoritate de ucraineni (7,5%). Pentru 1,51% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (78,22%), dar există și minorități de penticostali (18,64%) și romano-catolici (1,08%). Pentru 1,57% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]

Recensământul din 1930Modificare


 

Componența etnică a comunei Brodina

     Români (17,65%)

     Germani (26,15%)

     Evrei (12,2%)

     Ruteni (8,45%)

     Polonezi (3,1%)

     Huțuli (31,55%)

     Altă etnie (0,9%)



 

Componența confesională a comunei Brodina

     Ortodocși (53,35%)

     Romano-catolici (25,45%)

     Mozaici (12,2%)

     Evanghelici\Luterani (3,45%)

     Greco-catolici (5,55%)

Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Brodina se ridica la 1896 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau huțuli (31,55%), cu o minoritate de germani (26,15%), una de evrei (12,2%), una de ruteni (8,45%), una de polonezi (3,1%) și una de români (17,65%). Alte persoane s-au declarat: armeni (1 persoană), maghiari (2 persoane), ruși (5 persoane) și cehi\slovaci (4 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (53,35%), dar existau și romano-catolici (25,45%), mozaici (12,2%), evanghelici\luterani (3,45%) și greco-catolici (5,55%).

TurismModificare

Comuna are o zonă importantă împădurită; drumurile rele împiedică însă venirea turiștilor. Într-o pădure de pe teritoriul comunei se află o păstrăvărie.

EconomiaModificare

În comuna Brodina activează două Ocoale Silvice, Fabrica Falcău și mai multe societăți comerciale. Nu trebuie uitată Herghelia, punct turistic important, deși autoritățile locale nu se ocupă cu promovarea ei. Putem adăuga faptul că a fost cumpărată de un pictor român, originar din România, care locuiește în Franța, căsătorit cu Dora Stănescu, văduva poetului Nichita Stănescu (Dorei îi place să boteze frumoșii cai din rasa Lipițan). Totuși statutul Hergheliei nu este încă sigur.

Fabrica Falcău, cândva cel mai important agent economic, care producea aproximativ 7% din cheresteaua României, la care erau angajați circa 700 de muncitori, seamănă cu o epavă, în care mai lucrează cam 40 de oameni; la conducere nu este altcineva decât primarul comunei, Melen Vasile-Viorel.

Râul Suceava provoacă uneori inundații (în 2008 - cantitatea de apă a fost de 1000 de ori mai mare decât cea normală, producând ravagii caselor de pe malurile râului). Deși lucrările de îndiguire au început, timpul trece, iar riscul unei catastrofe se păstrează.

AdministrațieModificare

Comuna Brodina este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Vasile Uhliuc[*], politician independent, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților4    
Partidul Național Liberal3    
Partidul Social Democrat3    
Partidul Mișcarea Populară1    
Uniunea Ucrainenilor din România1    
Uniunea Salvați România1    

Comuna este condusă de primarul Vasile Uhliuc[*][3] și de consiliul local.

Descrierea stemeiModificare

Stema comunei Brodina se compune dintr-un scut cu fond roșu. Scutul are un brâu undat de argint. În partea superioară se află un cal în mers, spre dreapta, de argint. În partea inferioară, trei brazi dezrădăcinați, cel din mijloc mai înalt, toți de argint. Scutul este timbrat cu o coroană murală cu un turn de argint.

Semnificațiile elementelor însumate:

Propunerea de stemă a comunei Brodina asigură concordanța elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale comunei, respectând tradiția heraldică a acestei zone și legile științei heraldicii.

Coroana murală cu un turn de argint semnifică faptul că așezarea este comună.

NoteModificare

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ a b Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă 
  4. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 

Legături externeModificare