Deschide meniul principal

Comuna Bârla, Argeș

comună în județul Argeș, România

AșezareModificare

Comuna este situată în sud-vestul extrem al județului, în Câmpia Găvanu-Burdea, la limita cu județele Olt și Teleorman, pe malurile râului Cotmeana, acolo unde acesta se varsă în Vedea, și în zona cursului superior al râului Tecuci. Este străbătută de șoseaua județeană DJ679, care o leagă spre nord de Hârsești, Stolnici, Lunca Corbului (unde se intersectează cu DN65) și Poiana Lacului (unde se termină în DN65B), și spre sud în județul Olt de Tufeni, Ghimpețeni, Nicolae Titulescu, Văleni, Seaca, Mihăești și mai departe în județul Teleorman de Călmățuiu de Sus. La Șelăreasca, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ679A, care duce spre est la Căldăraru (unde se intersectează cu DN65A), Râca și Popești; iar la Mozăcenii-Vale, tot din DJ679 se ramifică DJ679F, care duce spre sud-vest în județul Olt la Icoana.[4]

DemografieModificare




 

Componența etnică a comunei Bârla

     Români (97,25%)

     Necunoscut (2,68%)

     Altă etnie (0,05%)




 

Componența Ion a comunei Bârla

     Ortodocși (97,19%)

     Necunoscută (2,68%)

     Altă religie (0,11%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bârla se ridică la 5.142 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.855 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (97,26%). Pentru 2,68% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,2%). Pentru 2,68% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Politică și administrațieModificare

Comuna Bârla este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Gheorghe Voicu[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal7       
Partidul Social Democrat4       
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților1       
Partidul pentru Argeș și Muscel1       

IstorieModificare

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Teleorman a județului Teleorman și era formată din satele Bârla, Podișoru și Șelăreasa, având 1456 de locuitori. Existau în comună o școală mixtă cu 18 elevi, o moară cu aburi și două biserici (la Podișoru și Bârla), iar principalii proprietari de pământ erau moștenitorii Bârleanu și Felicia Papadopol.[7] La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Ciocești-Mândra, Malu, Mozăceni și Urlueni. Comuna Ciocești-Mândra, alcătuită din satele Ciocești și Mândra, avea 1477 de locuitori, o școală și două biserici.[8] În comuna Malu, trăiau 820 de oameni în satele Malu, Brabeți, Zuvlecați și Afrimești, ea având o biserică și o școală cu 15 elevi.[9] Comuna Mozăceni, formată din satele Mozaceni și Bădești, avea 797 de locuitori, două biserici, o moară cu aburi și o școală cu 20 de elevi, principalul proprietar de terenuri fiind N. Butculescu.[10] Comuna Urlueni, cu satele Urlueni, Tomești și Lereni, având 1403 locuitori, o școală mixtă și patru biserici.[11]

Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Tecuci-Kalinderu a aceluiași județ. Comuna Bârla avea 2035 de locuitori în satele Bârla și Șelăreasa;[12] comuna Ciocești-Mândra avea aceeași alcătuire și 1403 locuitori;[13] comuna Malu avea 708 locuitori în satele Afrimești, Brabeți, Malu și Zuvlecați;[14] comuna Mozăceni avea 1338 de locuitori în Bădești, Mozăceni și Podișoru;[15] iar comuna Urlueni era formată doar din satul de reședință cu 420 de locuitori.[16]

În 1950, comunele au fost transferate raionului Roșiori de Vede din regiunea Teleorman și apoi (după 1952) raionului Costești din regiunea Argeș. În 1968, ele au trecut la județul Argeș, fiind cu această ocazie comasate în comuna Bârla.[17][18]

Monumente istoriceModificare

În comuna Bârla se află două situri arheologice de interes național — fortificația cu val de pământ „Brazda lui Novac” de la nord de satul Bârla (secolul al III-lea e.n., epoca romană; și situl arheologic de la „la Urloaie” de pe dealul Cotmeni, la 2 km de Urlueni, sit ce cuprinde vestigii romane: castrul mare, castrul mic, traseul Brazdei lui Novac și sectorul limesului transalutan. Tot de interes național sunt și monumentul de arhitectură biserica „Adormirea Maicii Domnului”-Lereni (1787), și monumentul memorial sau funerar reprezentat de o cruce de piatră din 1731, ambele aflate în satul Urlueni.

În rest, singurul obiectiv din comună inclus în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monument de interes local este biserca „Sfântul Nicolae” (1812) din satul Podișoru, clădire clasificată ca monument de arhitectură.

EconomieModificare

Preocuparea principala a locuitorilor din aceasta comună o reprezintă agricultura și creșterea animalelor; în satul Malu, care aparține acestei comune, se găsește o importantă ferma avicolă. Un alt factor economic e reprezentat de existenta zacamintelor petrolifere, în aceasta zonă situându-se mai multe centre de exploatare a petrolului.

NoteModificare

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Google Maps – Comuna Bârla, Argeș (Map). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în . 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  6. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 
  7. ^ Lahovari, George Ioan (). „Bîrla” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 447–448. 
  8. ^ Lahovari, George Ioan (). „Ciocești-Mîndra” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 418. 
  9. ^ Lahovari, George Ioan (). „Malul, com. rur., în jud. Teleorman” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 220. 
  10. ^ Lahovari, George Ioan (). „Mozăceni, com. rur., la V. plășei Teleorman” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 410. 
  11. ^ Lahovari, George Ioan (). „Urlueni” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 694. 
  12. ^ „Comuna Bârla în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  13. ^ „Comuna Ciocești-Mândra în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  14. ^ „Comuna Malu în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  15. ^ „Comuna Mozăceni în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  16. ^ „Comuna Urlueni în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  17. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  18. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .