Județul Teleorman (interbelic)
Județul Teleorman | |||||
| |||||
Provincie: | Muntenia | ||||
Reședința: | Alexandria | ||||
Populație: •Total 1930: |
Locul 347.294 loc. | ||||
Suprafață: •Total: |
Locul 4.577 km² | ||||
Perioadă de existență: | ' | ||||
Subdiviziuni: | (inițial) cinci plăși (ulterior) opt plăși | ||||
Modifică text |
Județul Teleorman a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Muntenia. Reședința județului era orașul Turnu Măgurele.
Întindere
modificareJudețul se afla în partea sudică a României Mari, în sud-vestul regiunii Muntenia, fiind despărțit de Bulgaria de Dunăre. Județul se învecina la vest cu județele Romanați și Olt, la nord cu județul Argeș, la est cu județul Vlașca, iar la sud cu Bulgaria. Suprafața sa coincide în bună parte cu cea a actualului județ Teleorman.
Organizare
modificareTeritoriul județului era împărțit inițial în cinci plăși:[1]
Ulterior, numărul plășilor județului a devenit opt, prin crearea a trei plăși noi:
Pe teritoriul județului se aflau patru comune urbane sau orașe: Turnu Măgurele (reședința județului), Alexandria, Roșiorii de Vede și Zimnicea.
Populație
modificareConform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 347.294 de locuitori, dintre care 98,1% români, 1,4% țigani ș.a. Din punct de vedere confesional a fost înregistrată următoarea alcătuire: 99,0% ortodocși, 0,6% adventiști, 0,1% mahomedani ș.a.
Mediul urban
modificarePopulația urbană a județului număra 58.632 de locuitori, dintre care 94,4% români, 3,3% țigani, 0,4% maghiari, 0,4% evrei ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era formată din 98,1% ortodocși, 0,6% mahomedani, 0,4% mozaici, 0,4% romano-catolici ș.a.
Referințe
modificareLegături externe
modificare