Comuna Albota, Argeș
Albota | |
— comună — | |
Poziția geografică | |
Coordonate: 44°46′54″N 24°49′31″E / 44.78167°N 24.82528°E | |
---|---|
Țară | România |
Județ | Argeș |
SIRUTA | 13935 |
Reședință | Albota |
Componență | |
Guvernare | |
- primar al comunei Albota[*] | Ion Dumitru[*][1] (PSD, ) |
Suprafață | |
- Total | 59 km² |
Altitudine | 427 m.d.m. |
Populație (2021) | |
- Total | 4.037 locuitori |
Fus orar | UTC+2 |
Prezență online | |
GeoNames | |
Modifică date / text |
Albota este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Albota (reședința), Cerbu, Frătești, Gura Văii și Mareș.
Așezare
modificareComuna se află în zona centrală a județului, la contactul între Câmpia Piteștilor și Podișul Cotmeana (ambele subdiviziuni ale Podișului Getic), pe malurile râului Teleorman (acolo unde acesta primește apele afluentului Albota) între zona de unde izvorăsc râurile Dâmbovnic și Neajlov și culmile ce marchează limita bazinului hidrografic al râului Cotmeana. Este străbătută de șoseaua națională DN65, care leagă Piteștiul de Slatina. Lângă satul Corbu, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DN65A, care duce spre sud la Roșiorii de Vede. Tot la Corbu, din DN73 se ramifică și șoseaua județeană DJ703A, care duce spre nord la Poiana Lacului (unde se intersectează cu DN67B), Cocu și Cotmeana (unde se termină în DN7).[2]
Demografie
modificareConform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Albota se ridică la 4.037 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.842 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (89,99%), iar pentru 9,93% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,03%), iar pentru 10,48% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Politică și administrație
modificareComuna Albota este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Ion Dumitru[*] , de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Social Democrat | 8 | |||||||||
Partidul Național Liberal | 4 | |||||||||
Uniunea Salvați România | 1 |
Istorie
modificareLa sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Pitești a județului Argeș și era formată din satele Morlevești, Moșneni-Albotești și Albota de Sus, având în total 500 de locuitori. Comuna avea două biserici și o școală rurală.[7] La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Cerbu și Mareș. Prima cu satele Arnota și Cerbu, având în total 478 de locuitori, o biserică și o școală rurală.[8] Cea de a doua era formată din satele Frătești, Grădiștea și Mareș, având împreună 922 de locuitori, două biserici (una de piatră la Grădiștea și una de lemn la Mareș), și o școală primară.[9]
Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Cotmeana a aceluiași județ. Comuna Albota avea 1118 locuitori în satele Albota de Jos, Albota de Sus și Moșteni;[10] comuna Cerbu avea aceeași alcătuire și o populație de 732 de locuitori;[11] iar în comuna Mareșu trăiau 1152 de locuitori în satele Grădiștea, Toncești și Mareș și în cătunul Frătești.[12] În 1931, comunele Cerbu și Mareș au fost desființate, satele lor trecând la comuna Albota, formată acum din satele Albota de Jos, Albota de Sus, Arnota, Cerbu, Grădiștea, Mareș și Toncești.[13]
În 1950, comuna Albota a fost transferată raionului Pitești din regiunea Argeș. În 1968, ea a revenit la județul Argeș, reînființat. Tot atunci, satele Albota de Jos și Albota de Sus au fost comasate, formând satul Albota.[14][15]
Monumente istorice
modificareÎn comuna Albota se află o cruce de piatră datând din 1704, considerată monument istoric memorial sau funerar de interes național, aflată în curtea bisericii din fostul sat Moșteni. În rest, un singur alt monument din comună este inclus în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monument de interes local, clasificat ca monument de arhitectură: biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1800) din Albota.
Note
modificare- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Google Maps – Comuna Albota, Argeș (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Albota, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 43–44.
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Cerbul, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 321.
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Mareșul, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 237.
- ^ „Comuna Albota în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Comuna Cerbu în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Comuna Mareș în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 18. .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .