Făget

Acest articol se referă la un oras din România. Pentru alte sensuri, vedeți Făget (dezambiguizare).

Făget (în maghiară Facsád, în germană Fatschet) este un oraș în județul Timiș, Banat, România, format din localitatea componentă Făget (reședința), și din satele Bătești, Begheiu Mic, Bichigi, Brănești, Bunea Mare, Bunea Mică, Colonia Mică, Jupânești, Povârgina și Temerești.^[2] Are o populație de 6.761 locuitori (2011).

Făget

Facsád
Fatschet

— oraș —

Stemă

Făget

Făget (România)

Poziția geografică

Coordonate: 45°51′0″N 22°10′48″E / 45.85000°N 22.18000°E

Atestare documentară

Reședință

Făget[*]

Componență

Guvernare

- Primar

Claudiu-Ionel Avramescu[*]^[1] (PNL, 1 noiembrie 2024)

Suprafață

- Total

150,87 km²

Altitudine

145 m.d.m.

Populație (2021)

- Total

6.595 locuitori

- Densitate

44,81 loc./km²

Fus orar

EET (+2)

- Ora de vară (DST)

EEST (+3)

Cod poștal

305300

Localități înfrățite

- Szekszárd

Ungaria

- Comunitatea Comunelor din Mirebellois[*]

Franța

- Cervinara

Italia

- Bellevue-la-Montagne

Franța

Prezență online

site web oficial

GeoNames

Poziția localității Făget

Geografie

Orașul Făget este situat în vestul României, în zona de contact a Câmpiei Lugojului cu Dealurile Lugojului, pe cursul superior al râului Bega. În cadrul județului Timiș se află în partea de est, la o distanță de 98 km de Timișoara și 33 km de municipiul Lugoj, de care se leagă prin drumul național DN68A. Același drum spre est pune orașul în legătură cu municipiul Deva, aflat la o distanță de 68 km. Orașul este străbătut și de calea ferată Lugoj-Ilia.

Istorie

Cetatea Medievală a Făgetului este atestată documentar pentru prima dată în 1548, ca proprietate a lui Iacob Bekes și purtând numele Fagyath. Avea rol de târg și aici exista o cetate puternică.

Între 1594-1602 a fost proprietatea Banului de Lugoj. În 1602 a fost asediată și distrusă de turci, după care a căzut în ruină. A constituit timp de 150 de ani obiectul unor aprige confruntări între români, turci și austrieci, lucru confirmat și de către săpăturile arheologice.

Paralel cu cetatea militară a evoluat și așezarea civilă, devenind într-o perioadă relativ scurtă de timp, cea mai importantă localitate din zonă. Cetatea a fost demolată de către turci în 1699. Imediat după ce Banatul a fost cucerit de austrieci, la 1717, Făgetul mai avea doar 20 de case, dar era centrul unui district cu 42 de comune. După acest moment de decădere, localitatea începe să crească din nou și la 1787 primește dreptul de a ține opt târguri pe an.

În secolele XVII-XVIII se începe colonizarea cu muncitori de alte naționalități, care să muncească la exploatările de pădure, însă impactul este mic și Făgetul se păstrează un centru al românismului într-o perioadă în care vestul Banatului era intens colonizat. În 1900 se începe așezarea primelor familii de coloniști maghiari, la Colonia Mică.

La data de 5 iulie 1994 comuna a fost declarată oraș, având în subordine 10 sate.

Stema orașului

Stema oficială a orașului Făget a fost adoptată de Guvern prin Hotărârea nr. 792/1999.^[3]

Aceasta se compune dintr-un scut tăiat în două. În prima parte, pe fond albastru, trei frunze, două de fag, interpuse de una de castan, toate de aur. În partea a doua, pe fond roșu, o troiță de argint însoțită de trei brâuri ondulate, din același metal. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, formată din trei turnuri crenelate.

Semnificația elementelor caracterizante

frunza de fag, arborele cel mai frecvent întâlnit în zonă, constituie arme vorbitoare, făcând aluzie la denumirea așezării;
frunza de castan evocă, de asemenea, flora locală, în oraș existând "Aleea castanilor";
brâurile ondulate vorbesc despre apa care scaldă teritoriul așezării, favorizându-i dezvoltarea - Bega;
troița simbolizează credința ortodoxă, păstrată de localnici secole de-a rândul, în ciuda tuturor vicisitudinilor vremurilor.

Demografie

Componența etnică a orașului Făget

Români (86,49%)

Maghiari (2,23%)

Ucraineni (1,59%)

Romi (1,05%)

Alte etnii (0,47%)

Necunoscută (8,17%)

Componența confesională a orașului Făget

Ortodocși (63,34%)

Penticostali (19,68%)

Romano-catolici (2,62%)

Baptiști (2,03%)

Adventiști (2,02%)

Alte religii (1,5%)

Necunoscută (8,81%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Făget se ridică la 6.595 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 6.761 de locuitori.^[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (86,49%), cu minorități de maghiari (2,23%), ucraineni (1,59%) și romi (1,05%), iar pentru 8,17% nu se cunoaște apartenența etnică.^[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (63,34%), cu minorități de penticostali (19,68%), romano-catolici (2,62%), baptiști (2,03%) și adventiști (2,02%), iar pentru 8,81% nu se cunoaște apartenența confesională.^[6]

Evoluție demografică


Recensământul^[7]		Structura etnică
Anul	Populația	Români	Germani	Maghiari	Romi	Sârbi	Alte etnii
1880	6.516	5.576	401	482	-	24	33
1900	7.642	6.217	468	900	-	10	47
1930	8.024	6.290	265	1.343	32	2	92 (69 evrei)
1977	7.868	7.011	104	529	65	5	154 (138 ucrainieni)
1992	7.722	6.888	113	437	81	2	201 (186 ucrainieni)
2002	7.201	6.604	61	312	14	2	208

Obiective turistice

Cetatea medievală- sit arheologic aflat pe teritoriul orașului
Cazinoul „Cassina”- monument istoric

Cultura

Instituții culturale

- Casa de Cultură Făget^[8]

- Muzeul de Istorie și Etnografie Făget

- Cămine culturale: Begheiu Mic, Bătești, Bichigi, Brănești, Bunea Mare, Jupânești, Povârgina și Temerești

- Casa memorială „Traian Iancu“ Făget

- Muzeul „Traian Vuia“ Făget

- Galeria de artă contemporană Făget

- Biblioteca Făget

Biserici, mănăstiri și lăcașe de cult

- Biserici ortodoxe: Făget (două: 1889, alta în construcție), Bichigi (sec.XVII, demolată, în locul ei s-a zidit alta, la anul 1927), Povârgina (două, cea de lemn din anul 1784), Bătești (1700), Brănești (1853), Jupânești, Bunea Mare (cea veche, a doua jumătate a secolului al XIX-lea, cea nouă la anul 1979), Begheiu Mic (1805) și Temerești (1803)

- Biserica romano-catolică Făget (1849)

- Biserica reformată Făget (1998)

- Biserici baptiste: Făget, Jupânești și Bichigi

- Biserici penticostale: Făget, Bătești, Bichigi, Povârgina, Bunea Mare, Begheiu Mic și Temerești

- Biserici adventiste de ziua a șaptea: Făget (două)

Monumente

- Cruce comemorativă ridicată în memoria eroilor căzuți în Primul Război Mondial: Făget, Bătești și Begheiu Mic

- Cruce comemorativă ridicată în memoria eroilor căzuți în Al Doilea Război Mondial: Făget, Begheiu Mic

- Troița în cimitirul ortodox în memoria martirilor căzuți pe câmpul de luptă - în localitatea Făget

Alte manifestări cultural - religioase

- Ruga în localitățile: Făget și Brănești (15 august - Sf. Maria Mare); Temerești (29 iunie - Sf. Petru și Pavel); Bătești (14 iunie); Jupânești (29 august - Tăierea Capului Sf. Prooroc Ioan Botezătorul); Povârgina (20 iulie - Sf. Ilie); Bichigi și Begheiu Mic (8 septembrie - Sf. Maria Mică) și Bunea Mare (9 noiembrie)

- Zilele orașului Făget (15-17 august)

- Sărbătoarea olarilor din Jupânești (29 august)

Învățământ

Instituții școlare

- Liceul „Traian Vuia“ Făget

- Școli cu clasele I-VIII: Făget și Brănești

- Școli cu clasele I-IV: Făget, Bătești, Bichigi, Bunea Mare, Colonia Mică și Jupânești

- Grădinițe cu program normal: Făget, Bătești, Begheiu Mic, Bichigi, Bunea Mare, Brănești, Colonia Mică, Jupânești și Temerești

- Grădinița cu program prelungit Făget

Sănătate

Instituții sanitare

- Spitalul Făget

- Cabinete medicale: Făget (patru)

- Farmacii: Făget (trei)

- Cabinete sanitar-veterinare: Făget (două)

- Farmacii sanitar-veterinare: Făget (două)

Economie

Făget în Harta Iosefină a Banatului, 1769-72

Sectorul economic de producție este reprezentat de firme ce activează în domeniul prelucrării pielii în încălțăminte și obiecte de marochinărie, exploatarea și prelucrarea materialului lemnos de diferite esențe, de la cherestea până la mobilă, o secție de exploatare și prelucrare a nisipurilor cuarțoase și firme cu domeniu de activitate în industria alimentară de prelucrare a laptelui și produselor de patiserie.

În satul aparținător Jupânești există o tradiție în olărit, tot mai scăzută ca activitate economică, dar cu un potențial ridicat.

Agrement și sport

- Săli de sport: Făget (două)

- Ștrandul Făget

- Stadionul Făget

Politică

Orașul Făget este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Claudiu-Ionel Avramescu[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din 1 noiembrie 2024. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[9]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	8
	Partidul Social Democrat	4
	Alianța pentru Unirea Românilor	3

2016: Consiliul Local al orașului Făget este compus din 15 consilieri, împărțiți astfel:

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	8
	Partidul Social Democrat	5
	Partidul Alianța Liberalilor și Democraților	2

2012: Consiliul Local al orașului Făget este compus din 15 consilieri, împărțiți astfel:

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	6
	Partidul Democrat Liberal	6
	Partidul Național Liberal	2
	Partidul Poporului - Dan Diaconescu	1

2008: Consiliul Local al orașului Făget era compus din 15 consilieri, împărțiți astfel:

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	7
	Partidul Democrat Liberal	6
	Partidul Național Liberal	2

Pesonalități născute aici

Marius Martinescu (1951 - 2018), politician, primar al Lugojului.

Orașe înfrățite

Orașul Făget este înfrățit cu următoarele localități:

Vezi și

Galerie

Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” din Bătești
Cazinoul Cassina
Biserica de lemn din Povergina
Cetatea medievală
Cetatea medievală - față
Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” din Jupânești

Note

^ Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă
^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. 2018.
^ „https://lege5.ro/Gratuit/giztamzy/hotararea-nr-792-1999-privind-aprobarea-stemelor-unor-orase”. Legătură externa în |title= (ajutor)
^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă și naționalitate, jud. Timiș 1880 - 1992 (include localitățile componente administrativ)
^ „http://www.tion.ro/faget/casa-de-cultura-faget-imbraca-haina-noua/970589”. Arhivat din original la 7 noiembrie 2017. Accesat în 30 octombrie 2017. Legătură externa în |title= (ajutor)
^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.

Bibliografie

Dumitru Tomoni, Făget. Monografie istorică, Editura Dacia Europa Nova, 1999, ISBN 973-9396-57-7
Dumitru Tomoni, Ghidul Făgetului, Timișoara, Editura Eurostampa, 2011, ISBN 978-606-569-277-0
Dumitru Tomoni, Ion Căliman, Monografia Făgetului, Timișoara, Editura Eurostampa, 2017, ISBN 978-606-32-0394-7
Dumitru Tomoni, Gabriela Vidoni, Țara Făgetului. Istorie, Spiritualitate, Turism, Timișoara, Editura Eurostampa, 2022, ISBN 978-606-32-1277-2

Lectură suplimentară

Învățământul făgețean: 1769-1998, Ioan Cipu, Editura Dacia Europa Nova, 1998

Legături externe

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Făget

Portal Banat

[d3935d1674abd7dc04d605ee1468fd1f-1] Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă

[lege_290_2018-2] „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. 2018.

[3] „https://lege5.ro/Gratuit/giztamzy/hotararea-nr-792-1999-privind-aprobarea-stemelor-unor-orase”. Legătură externa în |title= (ajutor)

[insse_2011_nat-4] „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.

[insse_2021_etn-5] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[insse_2021_rel-6] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[7] Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă și naționalitate, jud. Timiș 1880 - 1992 (include localitățile componente administrativ)

[8] „http://www.tion.ro/faget/casa-de-cultura-faget-imbraca-haina-noua/970589”. Arhivat din original la 7 noiembrie 2017. Accesat în 30 octombrie 2017. Legătură externa în |title= (ajutor)

[9] „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.

[2]

[1]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]