Deschide meniul principal
TAROM - Transporturile Aeriene Române
TAROM logo new.svg
TAROM YR-ASC 3.jpeg
IATA
RO
ICAO
ROT
Callsign
TAROM
Înființare1930LARES[1]
1945 – devenită TARS[2]
1954 – reînființată ca TAROM[3]
SediuOtopeni, Romania[4]
Baza OperativăAeroportul Internațional Henri Coandă
Hub-uri
Formă de OrganizareSocietate pe acțiuni
ConducereDaniela Mădălina Mezei, Director general - CEO
Numărul de angajați1.850 (2018)
Cifra de afaceri306 milioane EUR (2018)
Profit net-27,5 milioane EUR (2018)
SloganUniți, oriunde am fi.
AlianțăSkyTeam
Frequent-FlyerFlying Blue
Lounge-uriTAROM Business Lounge
Flotă25 Avioane
Destinații50[5] (Naționale și internaționale)

S.C. Transporturile Aeriene Române S.A. (TAROM) este transportatorul de pavilion și cea mai veche companie aeriană din România cu sediul în Otopeni, în apropiere de București. Sediul central și centrul său principal sunt la Aeroportul Internațional Henri Coandă. În prezent, este cea de-a doua companie de transport aerian din România, bazată pe destinații internaționale, zboruri internaționale și cea de-a treia cea mai mare, măsurată prin dimensiunea flotei și transportate de pasageri.

Este membru al alianței Skyteam, din Iunie 2010, dupa finalizarea a unui program de integrare care a durat 2 ani .

Compania avea o cotă de piață de 34% în anul 2007 și aproximativ 30% în anul 2008[6]. În 2015 Tarom a transportat 2,39 de milioane de pasageri și mai beneficia de o cotă de piață de 22%.[7] Începând cu 19 iunie 2019, director general al companiei Tarom a fost numită Mădălina Mezei, fosta șefă a agenției TAROM de la Bruxelles. [1]

IstoricModificare

ÎnceputurileModificare

 
TAROM Boeing 737
 
Airbus A318 „Smaranda Brăescu” aparținând companiei TAROM

TAROM își are originile în anul 1930, odată cu înființarea LARES (Liniile Aeriene Române Exploatate de Stat).[1] În 1937, LARES a fuzionat cu principalul său adversar, SARTA (Societatea Anonimă Română de Transporturi Aeriene), sub denumirea Liniile Aeriene Române Exploatate cu Statul.[8]

După al doilea război mondialModificare

La 8 august 1945 LARES se desființează, patrimoniul său fiind preluat de nou înființata societate TARS (Societatea de Transporturi Aeriene Româno-Sovietice).[2] Compania era în subordinea atât a guvernului român, cât și a celui sovietic. Începând cu data de 1 februarie 1946 au fost înființate zboruri interne de la aeroportul Băneasa din București. În data de 18 septembrie 1954 compania a devenit TAROM (Transporturile Aeriene ROMâne').[3] În decurs de 6 ani compania a reușit să se conecteze la principalele capitale europene. Încă 6 ani au trebuit până la primul zbor trans-atlantic. În 1974 TAROM a început zboruri către Aeroportul Internațional John F. Kennedy din New York și spre Australia, zburând la Sydney, via Calcutta.

 
TAROM Boeing 737
 
Cabina pasagerilor TAROM Boeing 737-700 „Craiova”

În anii 1950 și 1960, România fiind o țară din blocul estic, TAROM a fost forțată să cumpere doar aeronave sovietice. După 1970, alături de JAT, a fost printre puținele linii aeriene din blocul estic care a introdus și avioane produse în SUA și Europa de Vest, printre care BAC 1-11 și Boeing 707. În anii 1980, TAROM a achiziționat cele câteva aeronave Rombac produse sub licență britanică în România.

În anii '90Modificare

După căderea regimului Ceaușescu TAROM a putut să cumpere mai multe avioane produse în Occident. În 1993 TAROM efectua zboruri din România către Montreal și Bangkok folosind aeronavele Ilyushin Il-62 și Airbus A310. În anii 1990 TAROM și-a înlocuit flota de Boeing 707 cu trei aeronave noi, de tip (Airbus A310). Una dintre acestea a fost distrusă în accidentul de la Balotești.

Secolul XXIModificare

Între 2000 și 2003 TAROM a sistat cursele spre Bangkok, Montreal, Chicago, Beijing, New York, Craiova, Tulcea, Caransebeș și Constanța pentru că nu erau rentabile. Anul 2004 a fost primul an care a adus profit companiei din ultimii 10 ani, ca mai apoi începând cu 2007 compania să acumuleze din nou pierderi.

Logo și însemneModificare

 
Tarom Logo

Logo-ul TAROM, reprezentând o rândunică în zbor, a fost folosit pe toate avioanele TAROM încă din 1954. Este uneori confundat cu logo-ul similar al LOT Polish Airlines, care are o barză în zbor. În anii '70, logo-ul pe coadă a fost vopsit în roșu, cu o cheatline roșie. Literele introduse la începutul anilor 1990 (pe avionul Airbus A310) reprezintă o schemă generală albă, cu titlurile și coada fină, vopsită în albastru închis. Schema de culori actuală (introdusă în 2006 pe modelul A318) este o versiune ușor modificată a versiunii anterioare, cu o siglă de dimensiuni mari pe coadă, iar păturile de motor au fost de asemenea vopsite în albastru închis.

 
Logo

Toate avioanele din flota TAROM primesc un "nume" care este un toponim românesc. De exemplu, numele avionului ATR din flotă sunt legate de râurile României, numele aeronavelor Boeing poartă numele orașelor românești, avioanele Airbus de mare distanță poartă numele provinciei istorice românești, în timp ce Airbus A318 poartă numele aviației românești pionieri.

În 2009, marcând aniversarea a 55 de ani, un Boeing 737-700 (YR-BGG "Craiova") a fost pictat într-o schemă de culori retro jet, reprezentând prima literă a companiei aeriene folosită în anii 50 pe avionul Lisunov Li-2.

Direcția Tehnică TAROMModificare

Divizia Tehnică TAROM oferă servicii de întreținere a aeronavelor pentru întreaga flotă a companiei și pentru flota altor companii naționale și internaționale. Obiectivul departamentului tehnic al TAROM este cel mai bun și cel mai eficient din punct de vedere al costurilor, furnizor de servicii de întreținere pentru aeronavele Boeing 737, ATR 42 și ATR 72 din Europa Centrală și de Est. Serviciile furnizate de departamentul tehnic al TAROM includ lucrări de întreținere neprogramate, lucrări de întreținere programate și lucrări de reparații pentru piese de schimb.

 
Logo vechi Tarom asupra avionului Boeing 707.

Activitatea majoră de întreținere este efectuată în hangarul departamentului tehnic, construit între 1969 și 1972, cu o suprafață de 6.000 m2 și restaurat în 2000 pentru a se conforma în totalitate EASA (Agenția Europeană pentru Siguranța Aviației) și standardelor FAA (Federal Aviation Administration). Hangarul este echipat pentru a efectua toate tipurile de inspecții pentru flota TAROM, iar personalul este calificat și autorizat pentru toate tipurile de aeronave din flotă. Activitățile de întreținere pentru 3 până la 6 aeronave, în funcție de dimensiune, pot fi efectuate simultan în hangar. Hangarul este echipat cu sistem MERO complet pentru andocare B737.

Cele mai importante capacități de întreținere ale departamentului tehnic TAROM includ servicii complete de întreținere pentru aeronavele Boeing 737 și ATR42 / 72, capacitatea de inspecție tip C pentru aeronavele Airbus A310 și A318, vopsirea totală, curățarea interioară, modificări.

De asemenea, departamentul tehnic oferă spații de depozitare sigure pentru piese de schimb și materiale necesare activității de întreținere, spații dedicate pentru produse chimice, spații dedicate pentru unelte speciale și echipamente de testare, spații de carantină. Departamentul Tehnic TAROM oferă, de asemenea, servicii de transport (ambalare, pregătire de documente, vamă) și servicii de recepție (vamă, dezasamblare și inspecție recepție) pentru diferite substanțe și echipamente.

SkyTeamModificare

Încă înainte de aderarea României la UE, pentru TAROM s-a pus problema aderării la o alianță, pentru a-și putea minimiza costurile. Având în vedere contactele cu Alitalia (din 1997) și CSA, iar din 2003 și cu Air France,[9] TAROM s-a orientat inițial spre alianța globală Skyteam, din care fac parte prestigioase companii precum Air France sau Delta Airlines. În această situație sponsorul Tarom în cadrul Sky Team urma să fie operatorul italian Alitalia.[9] Alternativa era ca TAROM să adere la Star Alliance,[10] în fiecare din variante existând o serie de avantaje și dezavantaje.[11] Între timp, slăbiciunea Alitalia s-a confirmat.[12]

Din 2008 este posibil să devină membru asociat al Skyteam. Un motiv care împiedică participarea în alianță este parteneriatul cu Austrian Airlines, la care TAROM nu dorește să renunțe, dar care face parte din alianța opusă (Star Alliance). Un alt motiv este slăbiciunea extremă a liniei aeriene Alitalia, care a propus TAROM în Skyteam și, în cazul dispariției Alitalia, intrarea TAROM în Skyteam ar putea avea influențe negative.

Pe data de 7 mai 2008 compania Tarom a anunțat semnarea înțelegerii în urma căreia compania urma să devină membru asociat al SkyTeam, urmând ca procesul să se încheie peste 18 luni de la data semnării.[13] Aderarea TAROM în cadrul alianței SkyTeam a avut loc pe 25 iunie 2010, compania devenind membru cu drepturi depline în urma schimbării sistemului de asociere al alianței.

Capitalul SocialModificare

Capitalul societății TAROM, este împărțit la sfârșitul lunii februarie dupa cum urmeaza:

Denumire Cota-Parte
Statul Român, reprezentat prin Ministerul Transporturilor 97,17%
Compania Nationala "Aeroporturi Bucuresti" S.A; 1,48%
Regia Autonoma "Administratia Româna a Serviciilor de Trafic Aerian - ROMATSA R.A, 1,26%
Societatea de Investitii Financiare "Muntenia" S.A 0,09%
Total 100,00%

Date financiareModificare

TAROM 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Cifra de afaceri (milioane EUR) 220 234 261[6] 257[6] 193[14] 218[15] 279 220 247 258 256 239 221 306
Profitul net (milioane EUR) 1,1 12,3 21,8 −1,7[6] −55[14] −79 −58[9] −54 −29,5 −26[16] −6,3[16] −10.5[17] −37.7[18] −27.5[19][20]
Numărul de angajați 2.289 2.333 2.338 2.471 2.517[21] 2.353[21] 2.200 2.070 2.006 1.969[16] 1.880[16] 1.841[17] 1.776 1.850[22]
Numărul de pasageri (milioane) 1,40 1,45 1,89 1,98[23] 1,72[14][21] 2,20[24] 2,19[25] 2,19[25] 2,10 2,33 2,39[26] 2,33 2,34 2,85[27]
Gradul de încărcare (%)[28] 61,0 62,3 67,2 61,9 55,6 60,9 60,6[25] 66,0[25] 65,9 66,0 70,0 68,1 71,6 74,0[27]
Numărul de aeronave 18 20 22 24 26 26 26 24 24 23 23 21 23 25

RuteModificare

TAROM operează în prezent curse regulate spre 39 de destinații din Europa și Asia[5].

Mai jos sunt prezentate principalele rute si principalele aeroporturi operationale pentru Tarom în ianuarie 2019.

De pe Aeroportul Internațional Henri CoandăModificare

Tara Aeroport
AFRICA
Egipt Cairo - Aeroportul Internațional Cairo
ASIA
Armenia Erevan - Aeroportul Erevan
Azerbaijan Baku - Aeroportul Baku
Georgia Tbilisi - Aeroportul Tbilisi
Israel Tel Aviv - Aeroportul Internațional Ben Gurion
Iordan Amman - Queen Alia International Airport
Liban Beirut - Beirut Rafic Hariri International Airport
Emiratele Arabe Unite Dubai - Aeroportul Internațional Dubai
EUROPA
Austria Viena - Aeroportul Internațional Viena
Belgia Bruxelles - Aeroportul Bruxelles
Bulgaria Sofia - Aeroportul Sofia
Cipru Larnaca - Aeroportul Internațional Larnaca
Croația Dubrovnik - Aeroportul Dubrovnik - Sezonier
Cehia Praga - Aeroportul Praga Václav Havel
Franța Nisa - Aeroportul Nice-Côte d'Azur
Lyon - Aeroportul Lyon–Saint-Exupéry
Paris - Aeroportul Internațional Charles de Gaulle
Germania Frankfurt - Aeroportul Internațional Frankfurt
München - Aeroportul München Franz Josef Strauß
Hamburg - Aeroportul internațional Hamburg
Grecia Atena - Aeroportul Internațional Atena-Eleftherios Venizelos
Salonic - Aeroportul Internațional Salonic-Macedonia
Italia Milano - Bergamo - Aeroportul Milano-Bergamo

Roma - Roma - Aeroportul Roma-Fiumicino

Moldova Chișinău - Aeroportul Internațional Chișinău
Olanda Amsterdam - Aeroportul Amsterdam-Schiphol
Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord Londra - Aeroportul Londra Heathrow

Londra - Aeroportul Luton - Sezonier

România Arad - Aeroportul Internațional Arad

Baia Mare - Aeroportul Internațional Baia Mare
Cluj - Aeroportul Internațional Cluj
Iași - Aeroportul Internațional Iași
Oradea - Aeroportul Internațional Oradea
Satu Mare - Aeroportul Internațional Satu Mare
Sibiu - Aeroportul Internațional Sibiu
Suceava - Aeroportul Internațional Suceava
Târgu Mureș - Aeroportul Internațional Transilvania, Târgu Mureș
Timișoara - Aeroportul Internațional „Traian Vuia” Timișoara

Serbia Belgrad - Aeroportul Belgrad-Nikola Tesla
Spania BarcelonaAeroportul Barcelona
MadridAeroportul Madrid-Barajas
Valencia - Aeroportul Valencia
Alicante - Aeroportul Alicante - Sezonier
Suedia Stockholm - Aeroportul Stockholm-Arlanda
Turcia Istanbul - Aeroportul International Istanbul
Ucraina Odesa - Aeroportul Odesa
Ungaria Budapesta - Aeroportul Budapesta-Ferihegy
Statele Unite ale Americii New York - Aeroportul Internațional John F. Kennedy (via Aeroportul Internațional Charles de Gaulle

operat de Air France)

De pe Aeroportul Internațional Avram Iancu ClujModificare

Tara Aeroport
România Bucuresti - Aeroportul Internațional Henri Coandă
Iași - Aeroportul Internațional Iași

De pe Aeroportul Internațional IașiModificare

Tara Aeroport
Asia
Israel Tel Aviv - Aeroportul Internațional Ben Gurion
Europa
România Bucuresti - Aeroportul Internațional Henri Coandă
Cluj-Napoca - Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj
Timișoara - Aeroportul Internațional „Traian Vuia” Timișoara

De pe Aeroportul Internațional Satu MareModificare

Tara Aeroport
Europa
România București - Aeroportul Internațional Henri Coandă
Constanța - Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu Constanța

De pe Aeroportul Internațional SibiuModificare

Tara Aeroport
Europa
Germania München - Aeroportul München Franz Josef Strauß
România București - Aeroportul Internațional Henri Coandă

De pe Aeroportul Internațional Traian Vuia TimișoaraModificare

Tara Aeroport
Europa
Franța Paris - Aeroportul Internațional Charles de Gaulle (sezonier)
Republica Moldova Chișinău - Aeroportul Internațional Chișinău
România Bucuresti - Aeroportul Internațional Henri Coandă
Iași - Aeroportul Internațional Iași

Destinații Tarom suspendateModificare

Oraș Țară Aeroport Referință
Arad România Aeroportul Internațional Arad Suspendat în 2005.
Bangkok Thailanda Don Mueang International Airport Suspendat în 2002.
Beijing Republica Populară Chineză Aeroportul Internațional Beijing Suspendat în 2003.
Caransebeș România Aeroportul Caransebeș Suspendat în 1994.
Constanța România Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu Constanța Suspendat în 2010.
Craiova România Aeroportul Internațional Craiova N/A
Chicago Statele Unite Aeroportul Internațional Chicago O'Hare Suspendat în 2002.
Dublin Irlanda Dublin Airport Suspendat în 2014.
Dubrovnik Croatia Dubrovnik Airport Suspendat în 2013
Karachi[29] Pakistan Jinnah International Airport Suspendat în anii '90.
London Regatul Unit Aeroportul Londra Gatwick Suspendat în 2009.
Lyon Franța Lyon-Saint Exupéry Airport Suspendat în 2013.
Stuttgart Germania Aeroportul Stuttgart Suspendat în 2019.[30]
Luxembourg City Luxembourg Luxembourg Findel International Airport Suspendat în 1990/91 și în 2002.
Milan Italia Aeroportul Internațional Milano-Malpensa Suspendat în 2010.
Montreal Canada Aeroportul Internațional Montréal Pierre Elliott Trudeau Suspendat în 2002.
New York City Statele Unite Aeroportul Internațional John F. Kennedy Suspendat în 2003.
Riga Letonia Riga International Airport Suspendat în 2011.
Salzburg Austria Salzburg Airport Suspendat în 2011.
Strasbourg Franța Strasbourg Airport N/A
Taba Egipt Taba International Airport
Toronto Canada Aeroportul Internațional Toronto Pearson Suspendat în 2002.
Tulcea România Aeroportul Delta Dunării Tulcea Suspendat în 2008.
Tunis Tunisia Tunis-Carthage International Airport Suspendat în 2013.
Veneția Italia Venice Marco Polo Airport Suspendat în 2010.
Varșovia Polonia Warsaw Frédéric Chopin International Airport Suspendat în 2003.

TAROM încearcă să-și dezvolte rutele de zbor, orientându-se asupra aeroporturilor din București (OTP), Timișoara (TSR), Cluj (CLJ) și Iași (IAS).

Zboruri către SUAModificare

 
TAROM Boeing 737-700 în SkyTeam livery aterizând pe Aeroportul Bruxelles

Intenția Tarom de a zbura din nou peste ocean naște însă câteva semne de întrebare. Anunțul postat pe situl companiei menționează dorința de a închiria aeronave cu o autonomie de 2.500 mile marine, ori distanța până în Statele Unite este mult mai mare. Aceasta înseamnă că Tarom urmează să aibă escale pe aeroporturi din vestul Europei, cum ar fi Paris sau Amsterdam, huburi importante pentru liniile partenere din SkyTeam, AirFrance și KLM.

In al doilea rând pentru a fi rentabil un zbor transatlantic acesta trebuie să aibă un grad de ocupare spre 90%, în condițiile în care compania are unul din cele mai mici grade de ocupare din Europa, sub 70%.

Gradul mare de ocupare cerut de zborurile transatlantice este cerut de costuri suplimentare ridicate, precum cele privind cazarea echipajului la destinație, tarifele practicate care nu cresc proporțional cu numărul de kilometri ai zborului.[31]

FlotaModificare

În 1992 TAROM a demarat un proces intensiv de modernizare a flotei.

Două aeronave Airbus A310 au fost achiziționate în 1992, două aeronave Boeing 737 în 1993, iar alte trei în 1994.

 
Boeing 737-800 NG

Începând cu anul 1998, flota TAROM s-a îmbogățit cu șapte aeronave ATR 42-500 pentru curse interne și regionale, precum și cu alte 4 aeronave Boeing 737.

Finanțarea acestui ambițios program strategic nu a fost o sarcină ușoară: din 1992 TAROM a investit mai mult de 350 de milioane USD în achiziționarea de noi aeronave și echipamente. TAROM intenționează să continue acest proces de modernizare prin achiziția de noi aeronave performante.[32]

TAROM operează în prezent pe zborurile externe și interne cu o flotă compusă din 25 aeronave:

Lista avioanelor TAROM ordonate alfabetic după tip
Avioane În serviciu Comenzi Nr. pasageri Nr. înmatriculare Nume Primul zbor Observații
C Y Total
Airbus A318-111 4 0 14 99 113 YR-ASA Aurel Vlaicu 11/2006
14 99 113 YR-ASB Traian Vuia 12/2006
14 99 113 YR-ASC Henri Coandă 12/2007
14 99 113 YR-ASD Smaranda Brăescu 12/2007
ATR 42-500 7 0 0 48 48 YR-ATA Dunărea 06/1998 YR-ATC vopsit în schema Sky Team.

Aeronavele vor fi vândute și înlocuite de ATR 72-600.

0 48 48 YR-ATB Bistrița 06/1998
0 48 48 YR-ATC Mureș 03/1999
0 48 48 YR-ATD Criș 03/1999
0 48 48 YR-ATE Olt 03/1999
0 48 48 YR-ATF Argeș 03/1999
0 48 48 YR-ATG Dâmbovița 02/2000
ATR 72-500 2 0 0 68 68 YR-ATH Someș 05/2009
0 68 68 YR-ATI Ialomița 06/2009
ATR 72-600 0 9 0 72 72 Aeronavele vor fi livrate începând cu primăvara 2020.
Boeing 737-300 4 0 8 126 134 YR-BGA Alba-Iulia 10/1993
8 126 134 YR-BGB București 10/1993
8 126 134 YR-BGD Deva 11/1994
8 126 134 YR-BGE Timișoara 11/1994
Boeing 737-700 4 0 14 102 116 YR-BGF Brăila 03/2001 vopsit în schema Sky Team
14 102 116 YR-BGG Craiova 04/2001 vopsit în schema retro "Aniversarea 60 de ani"
14 102 116 YR-BGH Hunedoara 11/2003
14 102 116 YR-BGI Iași 12/2003
Boeing 737-800 4 0 0 189 189 YR-BGJ „Sarmizegetusa” 05/2017
0 189 189 YR-BGK „Marea Unire” 05/2017
16 144 160 YR-BGL „Alexandru Ioan Cuza” 06/2018
16 144 160 YR-BGM „Mihai Viteazul” 06/2018
Boeing 737 MAX 8 0 5 Livrările vor fi făcute începând cu 2023
TOTAL 25 14

Flotă viitoareModificare

Pe actualul program de guvernare, este în plan să fie achiziționate 27 de aeronave în leasing, până în 2020. 18 au fost achiziționate, dintre care 13 în dry-lease.

Informațiile din partea unor surse s-au adeverit, astfel încat pe 16 iulie 2018, TAROM a semnat un acord de achiziționare a 5 aeronave Boeing 737 MAX 8, în cadrul Farnborough Air Show 2018.

Directorul TAROM, a anunțat în iulie 2018 că aeronavele ATR și Boeing-urile 737-300 vor fi retrase cât de curând și vor fi înlocuite de alte aeronave mai noi. Conform altor surse, compania de stat urmează să anunțe achiziția a nouă ATR 72-600 care vor înlocui flota de ATR 42-500 și 72-500. Această schimbare ar urma să fie confirmată după 20 iunie, în cadrul Paris Air Show 2019.[33] TAROM a plasat comanda de ATR 72-600 pe data de 21 iunie 2019, însă nu în cadrul Paris Air Show. Aeronavele vor fi livrate până în primăvara anului 2020.

În august 2017, producătorii de aeronave au putut depune la Ministerul Transporturilor ofertele pentru aeronavele de lung-curier ce urmează să fie achiziționate pentru a relua rutele spre Statele Unite ale Americii și China. Până în iunie 2019, nimic nu s-a concretizat.

Flota scoasă din funcțiune[34][35]Modificare

Avioane Înmatriculare Introducere Retragere Observații
Airbus A310 YR-LCA[36]

YR-LCB[37]

1993 2016 Scoase din uz pentru a doua oară (inițial retrase la începutul aniilor 2000, reintroduse în flotă din 2007, retrase pentru a doua oară în septembrie, respectiv octombrie 2016.

Vândute cu 5,5 milioane de dolari în mai 2018 către Armenya Airways

Airbus A310 YR-LCC 1993 1995 Aeronava s-a prăbușit, pe 31 martie 1995, lângă Balotești. Aparatul a fost preluat în leasing, iar predecesorul acestuia a raportat probleme referitoare la un motor, cauză a incidentului.
Antonov An-24 - 1962 1990
Lisuniv Li-2 YR-TAT anii 1960 -
ATR 42-300 YR-ATX 1997 2003
ATR 42-300 YR-ATY 1997 1999 Sub închiriere de la Trans World Express
BAC One-Eleven -- 1968 1994 Prin Aero Asia.
Boeing 707 YR-ABA

YR-ABB

YR-ABC

YR-ABD

1957 1979 YR-ABD a deservit drept aeronavă prezidențială până în 2010. După retragere, aeronavele au continuat să fie operate de către Romavia.
Boeing 737-500 YR-BGT 2000 ? Închiriat de la Estonian Air pentru 1 an.
Boeing 737-500 YR-BGZ 1999 ? Închiriat de la Estonian Air pentru 1 an.
Boeing 737-300 YR-BGC 1994 2007 Aeronava Boeing 737 YR-BGC ce asigura zborul s-a lovit de o mașină utilitară pe pista aeroportului Henri Coandă din București, în momentul în care decola spre Sharm el-Sheikh, Egipt.
DC-10 OO-JOT 15 mai 1995 31 octombrie 1995 Închiriat pentru 4 de luni.
Ilyushin II-14 ? ? ? Prin anii '70, datele fiind incerte.
Ilyushin II-18 YR-IMM

YR-IMZ

după anii '90 ? Au facut parte din flota prezidentiala
Ilyushin II-62 ? ? ?
ROMBAC 1-11 YR-BRA

YR-BRB

YR-BRC

YR-BRD

YR-BRE

YR-BRF

YR-BRG

YR-BRH

YR-BRI

1983 1990 Fabricate de Romaero. Inițial programate 80 de avioane - au fost fabricate 9 unități plus două neterminate.

Din cauza zgomotului ridicat produs, au fost restricționate operațiunile cu acest tip de avion, pe teritoriul Europei. Aeronavele au fost vândute, dar nimic nu se mai știe de majoritatea acestora. Alte câteva sunt garate pe Aeroportul Henri Coandă.

Tupolev Tu-154 12 aeronave aprilie 1976 septembrie 1997

Incidente și accidenteModificare

Pe 4 noiembrie 1957, un avion TAROM Ilyushin Il-14, înregistrat YR-PCC, care opera un zbor administrativ internațional de la București la Moscova, s-a prăbușit ]n apropierea pistei Aeroportului Vnukovo, iar patru din cele 16 persoane de la bord au decedat. Aeronava se apropia de Aeroportul Vnukovo, când pilotul a observat că avionul era prea jos, dar aeronava și-a continuat coborârea până când a lovit vârfurile copacilor și apoi s-a prăbușit. Aeronava transporta la Moscova, la cea de-a 40-a aniversare a Revoluției din Octombrie, pe conducătorii români Chivu Stoica, Grigore Preoteasa, Alexandru Moghioroș, Ștefan Voitec, Nicolae Ceaușescu, Leonte Răutu și Marin Năstase. Preoteasa, care aparent nu purta o centură de siguranță, și alti trei membri ai echipajului sovietic și-au pierdut viața.

Pe 24 februarie 1962, o aeronavă Ilyushin Il-18V înmatriculată YR-IMB, care opera un zbor internațional planificat de la Aeroportul Otopeni către Tel Aviv prin Nicosia, a pierdut funcționarea tuturor celor patru motoare și a aterizat forțat. În timp ce se deplasa la 7000 de metri peste Marea Mediterană și 43 de mile în larg, motorul numărul 3 a cedat, urmat de curând de numărul 1 și 2. Apoi, la 3000 de metri altitudine și 27 de mile de țărm, motorul 4 a cedat. Toți cei 100 de ocupanți au supraviețuit. Aeronava a fost transportată la Moscova pentru reparații, dar nu a reintrat niciodată în serviciu.

Pe 9 octombrie 1964, un Ilyushin Il-14, înregistrat YR-ILB, care opera un zbor intern programat din Timișoara spre București, s-a destrămat în aer și s-a prăbușit la 2 km sud de Cugir, toate cele 31 de persoane la bord murind. Aeronava a zburat într-un zăngănit puternic; pilotul a încercat să mențină altitudinea, dar acest lucru a făcut ca fuselajul să fie mult prea stresat și să se rupă.

Pe 4 februarie 1970, zborul TAROM 35, operat cu Antonov An-24 înmatriculat YR-AMT, operând un zbor intern zbor între București și Oradea, a lovit vârful Muntelui Vlădeasa, omorând 20 din 21 de persoane la bord. Aeronava a început să coboare într-o vizibilitate slabă până când a lovit vârfuri de copac pe o parte a muntelui, după care a lovit panta unui al doilea munte. Aeronava fusese închiriată de la Guvernul Român.

Pe 29 decembrie 1974, un avion Antonov An-24, înregistrat de YR-AMD, care opera pe un zbor intern programat de la București la Sibiu, s-a prăbușit în zona Munților Lotrului (la 22 km sud de Sibiu) la o altitudine de 1.700 m, când au murit toți cei 28 pasageri și 5 membri ai echipajului. Cauza a fost executarea greșită a procedurii de apropiere, care a condus la deplasarea spre sud a aeronavei cu 20 km față de cursul stabilit, în timp ce vântul genera turbulențe în creștere.

Pe data de 7 august 1980, un Tupolev Tu-154B-1 înregistrat YR-TPH, operând un zbor internațional planificat de la Aeroportul Otopeni către Aeroportul Nouadhibou, Mauritania, a căzut în apă, la 300 m de pista de pe Aeroportul Nouadhibou. Echipajul nu a putut vedea pista în timp ce cobora de la înălțimea de decizie de 90 m. O procedură de aterizare ratată a fost inițiată atunci când pilotul a simțit contactul cu ceea ce credea că a fost pista, dar care era de fapt apa. Toți cei 152 de pasageri și 16 membri ai echipajului au supraviețuit impactului, dar un pasager a suferit un atac de cord și a murit înainte de a putea fi salvat. Majoritatea pasagerilor erau marinari care urmau să înlocuiască echipajul a două nave românești situate pe coasta mauritană. Mulți pasageri au înotat până la mal, în timp ce rechinii au fost ținuți departe de vibrațiile unui motor care a continuat să funcționeze câteva ore după accident.

Pe 5 septembrie 1986, un Antonov An-24 înregistrat YR-AMF, care opera un zbor intern planificat de la Aeroportul București Băneasa a atins pista cu prima roată în timp ce aterizat pe aeroportul din Cluj-Napoca. Un incendiu a izbucnit, ucigând trei membri ai echipajului care au fost prinși în cabină. Ceilalți doi membri ai echipajului și toți cei 50 de pasageri au supraviețuit.

Pe 28 decembrie 1989, în timpul Revoluției din România, un Antonov An-24 care zbura de la București la Belgrad, avându-l ca pasager pe jurnalistul Ian Henry Perry, a fost doborât de o rachetă lansată de la Vișina, Dâmbovița. Toți oamenii de la bord (șase membri ai echipajului și pasagerul) au murit.[38]

Pe 24 septembrie 1994, zborul TAROM 381, un avion Airbus A310 înregistrat YR-LCA, care opera zborul de la București către Paris Orly, a intrat într-o poziție verticală. Echipajul a încercat să contracareze sistemul de control de zbor al aeronavei, dar nu a reușit să readucă avionul la orizontală. Martorii au văzut că aeronava a urcat cu o atitudine extremă în față, apoi s-a lăsat brusc spre stânga, apoi dreapta, urmat de căderea abruptă. Doar atunci când căderea a produs viteză suplimentară, echipajul a fost capabil să recupereze zborul. O investigație a constatat că acțiunile căpitanului au provocat tranziția la schimbarea nivelului de zbor. Motoarele au accelerat puternic, iar atitudinea avionului a crescut. Încercarea echipajului de a redresa avionul nu a avut succes, iar căderea rezultată a adus aeronava de la o înălțime de 4.100 ft din timpul blocării la 800 ft, când echipajul a reușit să preia din nou controlul aparatului. Aeronava a aterizat în siguranță după o a doua încercare. La bord erau 186 de persoane.

Pe 31 martie 1995, un avion TAROM Airbus A310, care funcționa ca zborul 371, s-a prăbușit lângă Balotești din cauza unei defecțiuni a drosselurilor și a lipsei de recuperare din partea echipajului de zbor. Toți cei 49 de pasageri și 11 membri ai echipajului au fost uciși.[39]

Pe 30 decembrie 2007, zborul 3107 TAROM, operat cu Boeing 737-300 (YR-BGC "Constanța"), a lovit o mașină pe pistă la Aeroportul Internațional Henri Coandă, în timp ce decola spre Sharm el-Sheikh. Aeronava s-a oprit lângă pistă și a fost grav avariată. Niciunul dintre pasageri nu a fost rănit. Din cauza ceții, nici turnul, nici piloții nu au văzut mașina aparținând personalului care repara un far de pe pistă.

Pe 9 iulie 2019, o aeronavă TAROM, de tip ATR 42-500, înmatriculată YR-ATF, care efectua zborul 638, pe ruta Satu Mare - București, a suferit la aterizare o explozie a pneurilor trenului de aterizare principal, acesta fiind avariat. Niciun pasager nu a fost rănit, iar traficul pe Aeroportul Otopeni nu a fost perturbat.[40] Pe 11 septembrie, concluzia rezultată din ancheta internă a relatat că la momentul aterizării, frâna de parcare ar fi fost armată, roțile fiind blocate, rulajul pe pistă neefectuându-se. De asemenea, una dintre cauzele accidentului ar fi și vechimea aeronavelor, care urmează să fie retrase și înlocuite, treptat, între 1 octombrie 2019 și 31 decembrie 2020. [41]

NoteModificare

  1. ^ a b Istoria Aviației Române, p. 240
  2. ^ a b Istoria Aviației Române, p. 439
  3. ^ a b Istoria Aviației Române, p. 440
  4. ^ "Compania TAROM." TAROM. "Sediul social în orașul Otopeni, Calea Bucureștilor Nr. 224 F, Județul Ilfov"
  5. ^ a b Destinațiile TAROM
  6. ^ a b c d UPDATE: Tarom decretează sfârșitul sticlelor de vin și intră în războiul low-cost, 11 martie 2009, capital.ro, accesat la 7 noiembrie 2010
  7. ^ - Wizz Air a depășit TAROM: a atins în iunie o cotă de piață de aproape 31% în România 02 iunie 2016
  8. ^ Istoria Aviației Române, p. 243
  9. ^ a b c După profit operațional anul trecut, Tarom este cu jumătate de aripă în SkyTeam Ziarul Financiar 10 iun 2005
  10. ^ TAROM, cu o aripă în Sky Team și cealaltă în Star Alliance Săptămâna Financiară 30 ian 2006
  11. ^ Rocada Berceanu-Orban a blocat intrarea Tarom în SkyTeam Cotidianul, 13 aug 2007
  12. ^ Alitalia se vinde la un preț modest, BBC, 17 martie 2008
  13. ^ TAROM Signs an Agreement with SkyTeam to Join the Alliance as Associate Airline, SkyTeam, 7 mai 2008
  14. ^ a b c Pierderi la Tarom, 04 ianuarie 2010, evz.ro, accesat la 4 ianuarie 2010
  15. ^ TAROM ends 4th consecutive year on loss, Ziarul Financiar, accesat la 25 ianuarie 2013
  16. ^ a b c d economica.net - Tarom a ratat ținta și a zburat pe pierdere și în 2015 02 iunie 2016
  17. ^ a b economica.net - Tarom a înregistrat pierderi de 47 milioane de lei în 2016, iar cifra de afaceri s-a redus cu 5,6% 07 iunie 2017
  18. ^ „Timișoreanul Werner-Wilhelm Wolff face deja minuni la TAROM”. Ziua de Vest. . Accesat în . 
  19. ^ Afrodita Cicovschi. „Tarom a înregistrat profit, după un deceniu de pierderi”. Accesat în . 
  20. ^ „TAROM, creștere cu 25% a afacerilor în ianuarie 2019; numărul de pasageri transportați, plus 17%”. Accesat în . 
  21. ^ a b c Bilantul pietei aviatice la 6 luni, 27 iulie 2010 , wall-stret.ro, accesat la 21 august 2010
  22. ^ „Dăncilă trimite corpul de control la Tarom, după ce anul trecut compania a înstrăinat două aeronave Airbus”. Accesat în . 
  23. ^ Tarom, 730.000 de pasageri în S1, standard.ro, accesat la 26 august 2009
  24. ^ Agerpres Press Release
  25. ^ a b c d TAROM anunță numărul de pasageri din 2012, accesat la 14 februarie 2013
  26. ^ - Heinzmann, CEO-ul privat revocat, a dat în judecată Tarom 02 iunie 2016
  27. ^ a b https://www.zf.ro/auto/compania-aeriana-de-stat-tarom-si-a-crescut-traficul-cu-20-in-2018-la-2-85-milioane-de-pasageri-17833942. Accesat în .  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  28. ^ TAROM faces competition as liberalisation brings LCCs to Romania, anna.aero, accesat la 25 ianuarie 2013
  29. ^ Tarom 1977 route map showing non-communist routes served
  30. ^ de Tarom zieht sich aus Stuttgart zurück, fvw.de, 22 februarie 2019
  31. ^ „Tarom vrea să zboare din nou către SUA și China”. Digi24. . Accesat în . 
  32. ^ TAROM. „Flota”. Accesat în . 
  33. ^ Gabriel Bobon. „Surse: TAROM va comanda la Paris Air Show 9 ATR-uri 72-600”. Accesat în . 
  34. ^ TAROM historical fleet
  35. ^ Teodor Stefan. „Avioanele din flota istorica TAROM”. Accesat în . 
  36. ^ „Ultimul zbor A310 TAROM (YR-LCA): Adio, dar raman cu tine!”. aeronews.ro. . 
  37. ^ „Adio YR-LCB! Al doilea Airbus A310 din flota TAROM a fost „pensionat" astăzi”. aeronews.ro. . 
  38. ^ „Cazul avionului "plin cu teroriști" doborât în '89. Incidentul misterios care a împiedicat să ajungă în Occident imagini-document de la Revoluție”, Evenimentul Zilei, , accesat în   Text " Evenimentul Zilei" ignorat (ajutor)
  39. ^ en Final report of the Administrive Investigation Comission, Autoritatea de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile, 21 septembrie 2000
  40. ^ Gabriel Bobon. „Trenul de aterizare al unui avion ATR TAROM a fost avariat la aterizare (foto)”. Accesat în . 
  41. ^ „Cum explică Tarom periculosul incident în care, la aterizarea pe Otopeni, unui avion i-au explodat toate cele 4 anvelope ale trenului principal”. Accesat în . 

BibliografieModificare

  • Nicolae Balotescu, Dumitru Burlacu, Dumitru N. Crăciun, Jean Dăscălescu, Dumitru Dediu, Constantin Gheorghiu, Corneliu Ionescu, Vasile Mocanu, Constantin Nicolau, Ion Popescu-Rosetti, Dumitru Prunariu, Stelian Tudose, Constantin Ucrain, Gheorghe Zărnescu, Istoria Aviației Române, București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1984

Legături externeModificare

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de TAROM