Tulcea

municipiu din județul Tulcea, România
Municipiul Tulcea
Tulcea
—  municipiu, reședință de județ[*], localitate de frontieră[*] și oraș port[*]  —
Tulcea.jpg
Stemă
Stemă
Poreclă: „Orașul de la porțile Deltei Dunării”
Municipiul Tulcea se află în România
Municipiul Tulcea
Municipiul Tulcea
Municipiul Tulcea (România)
Poziția geografică
Municipiul Tulcea se află în Județul Tulcea
Municipiul Tulcea
Municipiul Tulcea
Municipiul Tulcea (Județul Tulcea)
Poziția geografică
Coordonate: 45°11′24″N 28°48′0″E / 45.19000°N 28.80000°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Tulcea county CoA.png Tulcea

SIRUTA159614
Atestare documentară1506

ReședințăTulcea[*]
ComponențăTulcea[*], Tudor Vladimirescu

Guvernare
 - primar al municipiului Tulcea[*]Ștefan Ilie[*][3] ( PNL, octombrie 2020)

Suprafață
 - Total199,94 km²
Altitudine30 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 73.707 locuitori
 - Densitate596 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal820002–820249

Localități înfrățite
 - AalborgDanemarca
 - WerkendamȚările de Jos
 - Aprilia, ItaliaItalia
 - Fratta PolesineItalia
 - RovigoItalia
 - AmasyaTurcia
 - IsmailUcraina
 - IlionGrecia
 - ȘumenBulgaria
 -  Aalborg Kommune[*][[Aalborg Kommune (municipality of Denmark)|​]]Danemarca
 -  Dimos Larnakas[*][[Dimos Larnakas (municipality of Larnaca District, Republic of Cyprus)|​]]Cipru

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Facebook Places Modificați la Wikidata

Poziția localității Municipiul Tulcea
Poziția localității Municipiul Tulcea

Tulcea (în turcă Tulça, Hora-Tepé, Tolçu, în greacă Αιγισσός-Aegyssus, în bulgară Тулица-Tulitsa, în rusă/ ucraineană Тулча-Tulcha) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Dobrogea, România, format din localitățile componente Tudor Vladimirescu și Tulcea (reședința). Este situat pe 7 coline din Dealurile Tulcei, pe o vatră populată continuu începând din perioada culturii Gumelnița (2900 - 2200 î.C.), continuând cu așezarea greacă Aegyssus (secolul VIII î.C.), cu portul și orașul roman din secolele I - II d. C., cu orașul numit Tulcea din vremea lui Mircea cel Bătrân. Sub stăpânirea otomană orașul decade, un reviriment înregistrându-se odată cu deschiderea canalului Sulina. Orașul a fost atestat documentar în anul 1506. S-a aflat sub stăpânire otomană între anii 1420 și 1877.

IstorieModificare

Istoria apartenenței statale  
  România 1878–
  Imperiul Otoman –1878

Cele mai vechi urme de locuire din zona orașului datează de acum circa 5–6000 de ani. Prin anii 600–500î.e.n. aici a existat și o cetate getică, care a avut continuitate și după cucerirea romană care a survenit după sfârșitul domniei regelui get Burebista pe la 44î.e.n. Tulcea actuală a fost fondată în dreptul unui vad pe Dunăre în timpul stăpânirii otomane a regiunii, care a început pe la 1420. Fiind mare parte din timp într-o zonă de graniță, orașul a fost adesea distrus în timpul războaielor ruso-turce, ultimul și cel mai distrugător pentru Tulcea fiind cel din 1829.[4]

Începând cu 1839, pentru a demonstra voința de modernizare, sultanii otomani au declanșat reformele denumite Tanzimat. După Războiul Crimeei, în contextul acestora, în regiunea malului drept al cursului inferior al Dunării, Imperiul a organizat vilayetul Dunării, o provincie pe care o dorea un model pentru organizarea altor provincii ale statului multietnic. În cadrul acestui vilayet, Tulcea juca rolul de capitală a subunității administrative ce cuprindea nord-estul extrem: sangeacul Tulcea.[5] S-a construit un palat administrativ unde își avea sediul instituția mutesarifului de sangeac; între 1856 și 1878, postul acesta a fost ocupat succesiv de Suleiman Bei, Resid Paşa, Razim Paşa, Ismail Paşa, Fahri Bei, Ali Bei și Said Bei.[6]

În urma Războiului Ruso-Turc din 1877–1878, cu participarea României, aceasta a primit prin tratatul de la Berlin Dobrogea de Nord împreună cu recunoașterea internațională a independenței, Tulcea devenind de atunci parte a statului român.

 
Tulcea în 1896

În perioada 1840-1859, localitatea a fost populată cu coloniști de origine germană, cunoscuți ca germani dobrogeni. Majoritatea acestora aveau să părăsească localitatea în 1940, fiind strămutați cu forța în Germania Nazistă, sub lozinca Heim ins Reich (Acasă în Reich).

Până la reforma administrativă din anul 1950, Tulcea a fost reședința județului Tulcea (interbelic). După instaurarea regimului comunist în România, Tulcea a devenit reședința unui raion din Regiunea Dobrogea.

După cel de al Doilea Război Mondial, orașul s-a extins și s-a modernizat. În prezent, vatra orașului atinge o suprafață de 115km² și o populație de 68.608 locuitori (în anul 2011). Tulcea este un oraș industrial, port pentru navele de pasageri, precum și pentru cele care transportă produse industriale, mai ales materii prime.

GeografieModificare

Orașul Tulcea se află la 30 de metri altitudine și la 292 kilometri față de București.

ClimaModificare

Clima municipiului Tulcea este temperat-continentală cu influențe sub-mediteraneene. Iarna se face simțit aerul arctic, din nord, care provoacă scăderea temperaturii. Temperatura maximă înregistrată a fost de 40,3 grade, iar minima a fost de -26,8 grade Celsius în anul 1942.

Temperatura medie anuală din Tulcea este una dintre cele mai ridicate din țară, fiind de 10,8 grade. Precipitațiile medii anuale sunt de 350–500mm. Debitele Dunării sunt în medie, la Tulcea, de aproximativ 5000-6000 mc/s, minimele fiind de 2000 mc/s, iar maximele de 15.000-16.000 mc/s.

DemografieModificare


 

Componența etnică a municipiului Tulcea

     Români (83,37%)

     Romi (1,29%)

     Turci (1,11%)

     Ruși lipoveni (2,35%)

     Necunoscută (10,53%)

     Altă etnie (1,33%)



 

Componența confesională a municipiului Tulcea

     Ortodocși (85,91%)

     Musulmani (1,32%)

     Ortodocși de rit vechi (1,29%)

     Necunoscută (10,57%)

     Altă religie (0,89%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Tulcea se ridică la 73.707 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 91.875 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (83,37%). Principalele minorități sunt cele de ruși lipoveni (2,36%), romi (1,29%) și turci (1,11%). Pentru 10,53% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2]Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (85,92%), dar există și minorități de musulmani (1,32%) și ortodocși de rit vechi (1,3%). Pentru 10,57% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[7]

Tulcea - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrațieModificare

Municipiul Tulcea este administrat de un primar și un consiliu local compus din 21 consilieri. Primarul, Ștefan Ilie[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal9         
Partidul Social Democrat7         
Partidul Ecologist Român2         
Uniunea Salvați România2         
Partidul PRO România1         

CartiereModificare

  • E3
  • Faleza
  • Piata Veche
  • Vest
  • ANL
  • C5
  • Piata Noua
  • Big
  • Babadag
  • Peco
  • Pacii
  • Carierei
  • 23 August
  • Zona Industriala
  • Monumentului
  • Orizontului
  • Dallas

Peisaj urbanModificare

 
Fostul Palat Administrativ, în prezent Muzeul de Artă din Tulcea.

Muzee

  • Institutul de Cercetări Eco-Muzeale (ICEM)
  • Muzeul de Științe Naturale "Delta Dunării"
  • Muzeul de Artă (Complexul Muzeal de Patrimoniu Cultural Nord- Dobrogean)
  • Muzeul Colecțiilor de Artă "Casa Avramide" (Complexul Muzeal de Patrimoniu Cultural Nord- Dobrogean)
  • Muzeul de Etnografie și Artă Populară (MEAP)
  • Muzeul de Istorie și Arheologie
  • Nava Muzeu Republica

Lăcașuri de cult

  • Catedrala Episcopală Sfântul Ierarh Nicolae
  • Moscheea Azizyie
  • Templul Israelit
  • Biserica Sfântul Gheorghe, cunoscută și ca „Biserica cu ceas”
  • Cimitirul evreiesc
  • Catedrala Buna Vestire
  • Biserica Armenească

Alte clădiri și locuri

  • Teatrul „Jean Bart”
  • Biblioteca Județeană ”Panait Cerna” Tulcea
  • Delta Dunării
  • Piața Civică
  • Winmarkt (aflat în centrul orașului, fostul magazin „Diana”)
  • Monumentul Independenței
     
    Monumentul Independentei din Tulcea
    Reprezintă principala atracție turistică a municipiului, datorită amplasării sale care oferă o vedere panoramică orașului de la gurile Dunării. Piatra de fundație a primului Monument dedicat Războiului de independență și reunirii Dobrogei la statul român de pe colnicul Hora a fost pusă de domnitorul Carol I cu prilejul vizitei la Tulcea, din 17 – 18 octombrie 1879.
  • Coral Plaza Mall
  • Complexul Delta Dunării (acvariu)
  • Faleza
  • Lacul Ciuperca

Parcuri

  • Parcul Personalităților
  • Parcul Albatros
  • Orășelul Copiilor
  • Parcul „Carol”
  • Parcul Hotel Delta
  • Parcul Victoria

EconomieModificare

Tulcea este un important centru industrial. Aici se realizează construcții și reparații de nave. Un aeroport se află în apropiere de oraș, pe șoseaua Tulcea - Constanța, la km 15. Centru de exploatare a stufului. Tot aici se află și unicul producător de alumină calcinată din țară, ALUM SA, precum și un important șantier de construcții navale, VARD Tulcea. Fiind supranumit și Orașul de la Porțile Deltei Dunării, o parte din economie s-a dezvoltat in jurul turismului, fapt atestat prin construcțiile și investițiile ce s-au făcut pentru construirea de noi hoteluri.

Aici funcționează mai multe centre comerciale: Penny Market, Hipermarket Dunărea, Coral Plaza Mall, Billa, Winmarkt, Lidl, Kaufland, Dedeman, Profi. Cele mai cunoscute și prospere hyper-market-uri tulcene sunt Lidas, înființată în anul 1993, ca afacere de familie[9], Fraher.

Mass-media în TulceaModificare

Publicația online Tulcea NEWS - www.TLnews.ro. Apărută în 2017, publicația Tulcea NEWS a devenit rapid cel mai citit ziar exclusiv online din Tulcea. Subiectele cu tematică diversă, abordate de o manieră "fresh" cu mult conținut foto și video au atras cititorii locali, dar și turiștii interesați de județul Tulcea și Delta Dunării.

Tulcea are și presă tipărită, și anume Ziarul Delta și Ziarul Obiectiv, publicații cu vechime în istoria orașului Tulcea.

EducațieModificare

În municipiul Tulcea se află 11 licee, 13 școli generale și 24 de grădinițe.

Principalele licee din oraș sunt:

Centre de formare profesională:

  • Școala de Marină „Atlas”
  • Școala Profesională „Danubius”

De asemenea, în Tulcea se află și un teatru construit recent, Teatrul „Jean Bart”, ce a fost inaugurat în data de 18 februarie 2008, iar cel mai mare acvariu din Romania a fost inaugurat la 25 februarie 2009.

TransportModificare

Orașul Tulcea are o rețea de transport în comun cu autobuze, exploatată de S.C. Transport Public S.A.. Principala linie de autobuz este linia 1, ce leagă Liceul A. Saligny de Cartierul Neptun (cu varianta 1b Liceul A. Saligny - ANL), însă există mai multe linii de autobuz ce acoperă aproape tot orașul. Intervalele de succedare sunt de aproximativ 20 de minute, însă zona centrală, cea mai solicitată, este străbătută de mai multe trasee (1, 1b, 2, 3, 4, 4b), graficele de circulație ale acestora făcând ca, pe această porțiune de traseu să circule un autobuz la 6 - 7 minute. De asemenea, operatorul de transport local efectuează și transport spre localitățile Babadag, Nalbant, Iazurile, Nufăru, Visterna și Zebil, dar și către Aeroportul Tulcea. Prețul unui bilet urban cu 2 călătorii este de 4 RON, fiind folosită autotaxarea.

În apropiere de Tulcea (în localitatea Mihail Kogălniceanu, Șoseaua Tulcea-Constanța, kilometrul 15) se află aeroportul Delta Dunării.

Căi de acces în TulceaModificare

Cu mașinaModificare

Cu trenulModificare

 
Gara Tulcea Oraș

În Tulcea există două gări: Tulcea Mărfuri și Tulcea Oraș. Aceasta din urmă este cea mai importantă și este capătul liniei 804, ce leagă Tulcea de Medgidia (144 km). Zilnic pleacă două perechi de trenuri personale spre Constanța și o pereche de trenuri accelerate spre București, acestea din urmă fiind deservite de automotoare Siemens Desiro (Săgeata albastră).

Cu autocarulModificare

Cu avionulModificare

Cu vaporulModificare

  • Tulcea – Sf. Gheorghe
  • Tulcea - Sulina
  • Tulcea - Chilia
  • Tulcea - Periprava

Drumeții, traseeModificare

Pentru că este Rezervație a Biosferei, solicitați avizul Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării. Și porniti apoi la drum.

  • Traseul 1: Tulcea - Canalul Mila 35 - Gârla Sireasa - Gârla Șontea - Canalul Olguța - Dunărea Veche - Mila 23 - Crișan - Maliuc - Tulcea. Străbateți zone pitorești, accesibile numai cu bărcile, zone de o rară frumusețe, cu stufării, nuferi, sălcii ce adăpostesc numeroase păsări. În apropierea hotelului Lebăda se afla primul Centru de Informare și Educare deschis pe teritoriul RBDD, unde puteți primi o serie de informații despre RBDD, puteți viziona filme, diapozitive, consulta broșuri, pentru a înțelege mai bine importanța acestui minunat loc cu care natura ne-a înzestrat.
  • Traseul 2: Tulcea - Canalul Litcov - Canalul Crișan - Caraorman - Hotelul Lebăda - Maliuc - Tulcea: traversați canalul Litcov realizat, se spune, de un pescar pe nume Litcov, care ar fi săpat acest canal cu hârlețul, creând astfel un nou drum spre locuri bogate în pește.
  • Traseul 3: Tulcea - Maliuc - Hotel Lebăda - Canalul Crișan - Caraorman - sat Caraorman - lacul Puiu - popas Puiu - Roșu - lacul Roșu - lacul Roșuleț - canalul Roșu - Împuțita - canalul Busurca - Sulina - Tulcea: până la hotelul Lebăda, traseul este comun cu primele două;de aici, prin canalul Crișan se ajunge la localitatea Caraorman (in limba turcă înseamnă “pădure neagră”). Astfel că, Dunărea izvorăște din Munții Pădurea Neagră (Germania) și se varsă în Marea Neagră, în apropierea unei localități cu același nume cu locul de unde izvorăște. Urmând traseul, ajungeți în orașul Sulina, cel mai estic oraș din România, port la Dunăre și la Marea Neagră.
  • Traseul 4: Hotelul Lebăda - Dunărea Veche - canalul Magearu - Dunărea Veche - Hotelul Lebăda: reprezintă o altă variantă de traseu pentru cei aflați la Hotelul Lebăda, parcurgând al doilea lob al Marelui M pana în localitatea Letea. În apropiere, se află pădurea Letea, cu o mare diversitate de specii.
  • Traseul 5: Murighiol - canalul Dunavăț - canalul de legătură cu Dranov - canalul Dranov - golful Holbina - lacul Razim - Gura Portiței: traseul pornește din comuna Murighiol (situată la 42 km de Tulcea pe șosea și 53 km pe apă); denumirea localității vine de la cuvântul "murughiol", care în limba turcă înseamnă “lac violet”, explicând astfel nuanțele liliachi pe care le are apa lacului; urmând canalul Dunavăț, veche arteră de circulație, legătura între Brațul Sf. Gheorghe și lacul Razim, pătrundeți în complexul lagunar Razim-Sinoe, situat în extremitatea sudică a Deltei, cel mai mare complex lagunar din România.
  • Traseul 6: Jurilovca - Gura Portiței: în comuna Jurilovca, situată la 93 km de Constanța, puteti admira casele lipovenești, construite după o anumită tradiție de către pescarii lipoveni sosiți pe aceste meleaguri în secolul al XVIII- lea.
  • Traseul 7: Hotelul Lebăda - Dunărea Veche - canalul Eracle - gârla Lopatna -până la intersecția cu canalul de acces în lacul “Trei iezere”: un traseu deosebit de atrăgător, urmărind un spectaculos curs de apă ce duce la lacul Trei Iezere, pe canalul Eracle și gârla Lopatna.

Trasee turistice pentru drumeții pe zone înalteModificare

  • Localitatea Letea - loc. C.A. Rosetti - Pădurea Letea - lac Nebunu.

Atracția principală este pădurea Letea (marginea acesteia aflată în afara zonei de protecție integrală).

  • Localitatea Caraorman - Pădurea Caraorman -lac Erenciuc.

Pădurea Caraorman, principala atracție turistică, este zona de protecție integrală care poate fi vizitată numai cu aviz special și cu însoțitor (agent ecologic). O altă atracție este lacul Erenciuc; în zona forestieră de o parte și de alta a lacului, se poate admira arinul negru, unde cuibărește vulturul codalb.

  • Localitatea Murighiol - lac Sărături.

Traseul se adresează în primul rând celor pasionați de observarea păsărilor, lacul Sărături constituind un habitat pentru diferite specii de păsări.

Locuri de campare în RezervațieModificare

  • Dunărea maritimă, mal drept între Mm 54-57 și Mm 50-52;
  • Dunăre, bratul Tulcea, mal drept intre Mm 34-35 și Mm 41-42;
  • Malul gârlei Somova, lângă cherhanaua Somova;
  • Canal Mila 36, ambele maluri, până la intersecția cu canalul Sireasa;
  • Canalul Crișan, mal stâng, între brațul Sulina și canalul Iacub;
  • Malul opus al Dunării vechi, în dreptul localității Mila 23, între canalul Eracle și canalul Olguța;
  • Brațul Sf. Gheorghe - mal drept între km 49-102 și mal stâng între km 44 -47;
  • Canalul Dunavăț - între intersecția cu brațul Sf Gheorghe și canalul Lipoveni; plaja Portița;
  • Canalul Șontea - între canalul Păpădia și canalul Războinița;
  • Canal Litcov -mal stâng între km 0 și 9.

Orașe înfrățiteModificare

Personalități ale județului TulceaModificare

NoteModificare

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă 
  4. ^ „Povestile Tulcei - capitolul 2”, Primariatulcea.ro, accesat în  
  5. ^ Encyclopedia of the Ottoman Empire, p. 172, pe Google Books By Gábor Ágoston, Bruce Alan Masters
  6. ^ „Povestile Tulcei - capitolul 3”, Primariatulcea.ro, accesat în  
  7. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  8. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  9. ^ [1993 este anul in care compania Lidas a luat nastere, la inceput ca o afacere de familie. Fabrica a fost construita in satul Mineri, judetul Tulcea. „sc lidas srl”] Verificați valoarea |url= (ajutor). 
  10. ^ „Colegiul Dobrogean Spiru C. Haret, pagina web”. 
  11. ^ „Seminarul Teologic Sfantul Ioan Casian Tulcea”. 

Legături externeModificare

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Tulcea

Instituții

Istorie

Economia