Bangkok

Bangkok (กรุงเทพฯ, กรุงเทพมหานคร sau Krung Thep în thailandeză) este capitala și cel mai mare oraș al Thailandei. Conform recensământului din 2010, populația sa este de 8.305.218 de locuitori,^[1] dar conform estimării din 2020, populația sa este de 10.539.000 de locuitori.^[4] Orașul este printre cele mai populare destinații de turism din lume, stațiune balneoclimaterică cu ieșire la Golful Thailandei, și în ultimii ani a devenit un centru economic și social care să rivalizeze cu Hong Kong și Singapore.

Bangkok

กรุงเทพมหานคร
Krung Thep Maha Nakhon

— Capitala Thailandei —

În sens orar: Si Lom–Sathon business district, Wat Arun, Giant Swing, Victory Monument, and Wat Phra Kaeo

Drapel

Sigiliu

Poreclă: Orașul Îngerilor

Bangkok (Thailanda)

Poziția geografică în Thailanda

Coordonate: 13°45′N 100°28′E / 13.750°N 100.467°E

Atestat

sec. XV

Fondator

Regele Rama I

Guvernare

- Guvernator

Chadchart Sittipunt[*] (PD, 22 mai 2022)

Suprafață^[2]

- Total

1.568,737 km²

Altitudine

2 m.d.m.

Populație (2010)^[1]

- Capitala Thailandei

8.305.218 locuitori

- Metropolitană

14.565.547 locuitori

Fus orar

ICT (+7)

Cod poștal

10###

Prefix telefonic

02

Localități înfrățite

- 29 orașe înfrățite

listă

Prezență online

www.bangkok.go.th
GeoNames

OpenStreetMap relation

Localizare în Thailanda

Bangkok își are rădăcinile într-un mic post comercial din timpul Regatului Ayutthaya în secolul al XV-lea, care în cele din urmă a crescut și a devenit locul a două capitale, Thonburi în 1768 și Rattanakosin în 1782. Bangkok a fost în centrul modernizării Siamului, mai târziu, redenumită Thailanda, la sfârșitul secolului al XIX-lea, deoarece țara se confrunta cu presiunile din partea Occidentului. Orașul a fost în centrul luptelor politice ale Thailandei de-a lungul secolului al XX-lea, deoarece țara a abolit monarhia absolută, a adoptat o guvernare constituțională și a suferit numeroase lovituri de stat și mai multe revolte. Orașul, încorporat ca zonă administrativă specială sub Administrația Metropolitană Bangkok în 1972, a crescut rapid în anii 1960 până în anii 1980 și acum exercită un impact semnificativ asupra politicii, economiei, educației, mass-media și societății moderne din Thailanda.

Boom-ul investițiilor asiatice din anii 1980 și 1990 a determinat multe corporații multinaționale să își instaleze sediul regional în Bangkok. Orașul este acum o forță regională în finanțe și afaceri. Este un centru internațional pentru transport și îngrijire medicală și a apărut ca un centru pentru arte, modă și divertisment. Orașul este cunoscut pentru viața de stradă și reperele culturale, precum și pentru cartierele sale roșii. Marele Palat și templele budiste, inclusiv Wat Arun și Wat Pho, stau în contrast cu alte atracții turistice, cum ar fi scenele cu viața de noapte din Khaosan Road și Patpong. Bangkok se numără printre destinațiile turistice de top din lume și a fost numit în mod constant cel mai vizitat oraș din lume în mai multe clasamente internaționale.

Creșterea rapidă a Bangkokului, cuplată cu puțină planificare urbană a dus la un peisaj urban accidentat și o infrastructură inadecvată. În ciuda unei rețele extinse de autostrăzi, o rețea de drumuri inadecvată și utilizarea substanțială a mașinilor private au dus la congestionarea traficului cronic și paralizant, care a provocat o poluare severă a aerului în anii 1990. De atunci, orașul a apelat la transportul public în încercarea de a rezolva problema, exploatând cinci linii de tranzit rapid și construind alte mijloace de transport public, dar congestia rămâne o problemă predominantă. Orașul se confruntă cu amenințări de mediu pe termen lung, cum ar fi creșterea nivelului mării din cauza schimbărilor climatice.

Nume

Bangkok

Deși cunoscut pe scurt ca Krung Thep în thailandeză, orașul are printre cele mai lungi nume din lume pentru o localitate:

กรุงเทพมหานคร อมรรัตนโกสินทร์ มหินทรายุธยามหาดิลก ภพนพรัตน์ ราชธานีบุรีรมย์ อุดมราชนิเวศน์ มหาสถาน อมรพิมาน อวตารสถิต สักกะทัตติยะ วิษณุกรรมประสิทธิ์

Krung Thep Mahanakhon Amon Rattanakosin Mahinthara Ayuthaya Mahadilok Phop Noppharat Ratchathani Burirom Udomratchaniwet Mahasathan Amon Piman Awatan Sathit Sakkathattiya Witsanukam Prasit.

Clima

Date climatice pentru Bangkok Metropolis
Luna	Ian	Feb	Mar	Apr	Mai	Iun	Iul	Aug	Sep	Oct	Nov	Dec	Anual
Maxima medie °C (°F)	32.5 (90,5)	33.3 (91,9)	34.3 (93,7)	35.4 (95,7)	34.4 (93,9)	33.6 (92,5)	33.2 (91,8)	32.9 (91,2)	32.8 (91)	32.6 (90,7)	32.4 (90,3)	31.7 (89,1)	33,3 (91,9)
Media zilnică °C (°F)	27.6 (81,7)	28.9 (84)	30.1 (86,2)	31.2 (88,2)	30.5 (86,9)	29.9 (85,8)	29.5 (85,1)	29.2 (84,6)	28.9 (84)	28.7 (83,7)	28.1 (82,6)	26.9 (80,4)	29,13 (84,43)
Minima medie °C (°F)	22.6 (72,7)	24.4 (75,9)	25.9 (78,6)	26.9 (80,4)	26.3 (79,3)	26.1 (79)	25.7 (78,3)	25.5 (77,9)	25.0 (77)	24.8 (76,6)	23.9 (75)	22.0 (71,6)	24,9 (76,8)
Minima istorică °C (°F)	9.9 (49,8)	14.0 (57,2)	15.7 (60,3)	20.0 (68)	21.1 (70)	21.1 (70)	21.8 (71,2)	21.8 (71,2)	21.1 (70)	18.3 (64,9)	15.0 (59)	10.5 (50,9)	9,9 (49,8)
Precipitații mm (inches)	13.3 (0.524)	20.0 (0.787)	42.1 (1.657)	91.4 (3.598)	247.7 (9.752)	157.1 (6.185)	175.1 (6.894)	219.3 (8.634)	334.3 (13.161)	292.1 (11.5)	49.5 (1.949)	6.3 (0.248)	1.648,2 (64,89)
Umiditate [%]	68	72	72	72	75	74	75	76	79	78	70	66	73
Nr. mediu de zile ploioase (≥ 1 mm)	1	3	3	6	16	16	18	20	21	17	6	1	128
Ore însorite	272.8	251.4	269.7	258.0	217.0	177.0	170.5	161.2	156.0	198.4	234.0	263.5	2.629,5
Sursa nr. 1: High/low temps, humidity (1981–2010): RID;^[5] Rainy days (1961–1990): TMD^[6] Rainfall (1981-2010): RID^[7]
Sursa nr. 2: Pogodaiklimat.ru(High/Low Record)^[8] Sunshine hours: NOAA^[9]^[10]^[11]

Personalități născute aici

Sulak Sivaraksa (n. 1933), profesor, activist budist;
Mantak Chia (n. 1944), scriitor, maestru taoist;
Beatrice Heuser (n. 1961), specialistă în politologie, istorie;
Mai Charoenpura (n. 1969), actriță.

Referințe

^ ^a ^b „Table 1 Population by sex, household by type of household, changwat and area” (PDF). The 2010 Population and Housing Census: Whole Kingdom. popcensus.nso.go.th. National Statistical Office. 2012. p. 32. Arhivat din original (PDF) la 12 martie 2019. Accesat în 6 septembrie 2020.
^ Thavisin et al. (eds) 2006, p. 24. Reproduced in „Geography of Bangkok”. BMA website. Arhivat din original la 5 iulie 2011. Accesat în 8 septembrie 2007.
^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite Sinsakul
^ „Thailand”. The World Factbook. CIA. Accesat în 26 septembrie 2020.
^ „ปริมาณการใช้น้ำของพืชอ้างอิงโดยวิธีของ Penman Monteith (Reference Crop Evapotranspiration by Penman Monteith)” (PDF). Office of Water Management and Hydrology, Royal Irrigation Department. Accesat în 9 iunie 2014.
^ „30 year Average (1961-1990) - BANGKOK METROPOLIS”. Thai Meteorological Department. Arhivat din original la 14 aprilie 2010. Accesat în 9 iunie 2014.
^ „แผนการบริหารจัดการน้ำและการเพาะปลูกพืชฤดูแล้งในเขตชลประทาน ปี 2556/2557” (PDF). Accesat în 10 iunie 2014.
^ „Climate of Bangkok” (în Russian). Weather and Climate (Погода и климат). Accesat în 8 octombrie 2014.
^ „Climate Normals for Bangkok”. National Oceanic and Atmospheric Administration. Accesat în 9 iunie 2014.
^ Thai Meteorological Department. „Extreme minimum temperature during winter season in Thailand 60-year period (1951–2010)” (PDF). TMD website. Arhivat din original (PDF) la 5 martie 2016. Accesat în 9 iulie 2015.
^ Thai Meteorological Department. „Extreme Maximum Temperature during Summer in Thailand 58 years period: 1951–2008” (PDF). TMD website. Arhivat din original (PDF) la 4 martie 2016. Accesat în 9 iulie 2015.

Bibliografie

Baker, Chris; Phongpaichit, Pasuk (2005). A History of Thailand. Cambridge University Press. ISBN 978-0-521-01647-6.
Crawfurd, John (1830). Journal of an embassy from the governor-general of India to the courts of Siam and Cochin China; exhibiting a view of the actual state of those kingdoms. 2. London: H. Colburn and R. Bentley.
Hamilton, Annette (2000). „Wonderful, Terrible: Everyday Life in Bangkok”. În Bridge, Gary; Vatson, Sophie. A Companion to the City. Blackwell Publishing. pp. 460–471. ISBN 0-631-23578-7.
Krongkaew, Medhi (1996). „The changing urban system in a fast-growing city and economy: The case of Bangkok and Thailand”. În Lo, Fu-chen; Yeung, Yue-man. Emerging World Cities in Pacific Asia. United Nations University Press. pp. 286–334. ISBN 92-808-0907-5.
Moreno, Eduardo López; Oyeyinka, Oyebanji; Mboup, Gora (2008). State of the World's Cities 2010/2011 – Cities for All: Bridging the Urban Divide. State of the World's Cities. London, Sterling, VA: Earthscan. ISBN 978-1-84971-176-0. Arhivat din original (PDF) la 23 mai 2012. Accesat în 25 septembrie 2012.
Naudin, Thierry, ed. (2010). The State of Asian Cities 2010/11 (PDF). United Nations Human Settlements Programme. ISBN 978-92-1-132274-3. Arhivat din original (PDF) la 19 ianuarie 2013. Accesat în 25 septembrie 2012.
Office of the National Economic and Social Development Board (NESDB) (august 2012). Gross Regional and Provincial Product chain volume measures 1995–2010 edition (ZIP/PDF). Office of the National Economic and Social Development Board. Accesat în 25 septembrie 2012.
Thavisin, Nathanon; Semson, Pongsak; Padhanarath, Kriengpol, ed. (2006). Your Key to Bangkok. Bangkok: International Affairs Division, Bangkok Metropolitan Administration. ISBN 974-9565-72-X. Arhivat din original la 2 octombrie 2013. Accesat în 9 iulie 2015.
Traffic and Transportation Department (2011). สถิติจราจร ปี 2553 (Traffic statistics, 2010) (PDF). Traffic and Transportation Department, Bangkok Metropolitan Administration. ^{[nefuncțională]}
Wongthes, Sujit (2012). กรุงเทพฯ มาจากไหน? [Bangkok: A Historical Background] (în Thai). Bangkok: Dream Catcher. ISBN 9786167686004.
Yeandle, Mark (martie 2012). The Global Financial Centres Index 11 (PDF). Long Finance. ISBN 978-0-9546207-7-6. Arhivat din original (PDF) la 19 martie 2012. Accesat în 25 septembrie 2012.

Legături externe

Puteți găsi mai multe informații despre Bangkok prin căutarea în proiectele similare ale Wikipediei, grupate sub denumirea generică de „proiecte surori”:
	Definiții și traduceri în Wikționar
	Imagini și media la Commons
	Citate la Wikicitat
	Texte sursă la Wikisursă
	Manuale la Wikimanuale
	Ghiduri turistice la Wikivoyage
	Resurse de studiu la Wikiversitate