Gara București Nord

gară din România
Acest articol se referă la principala gară din București. Pentru alte sensuri, vedeți Gara de Nord (dezambiguizare).
Gara București Nord
Bukareŝto, norda stacio, 85.jpeg
Informații generale
AdresăPiața Gării de Nord 1
Coordonate44°26′47″N 26°04′27″E ({{PAGENAME}}) / 44.4464°N 26.0742°E
LiniiMagistrala CFR 300
Magistrala CFR 500
Magistrala CFR 700
Magistrala CFR 800
Magistrala CFR 900
Magistrala CFR 1000
calea ferată București–Pitești–Craiova
calea ferată București–Giurgiu Nord–Giurgiu  Modificați la Wikidata
OperatoriCFR Călători
Astra Trans Carpatic[*]
Regio Călători
Softrans
Transferoviar Călători[*]  Modificați la Wikidata
Gări adiacenteBucurești Băneasa
gara București Basarab
gara București Triaj  Modificați la Wikidata
M1, M4: Gara de Nord
STB: 42, 44, 45, 46, 62, 65, 79, 85, 86, 93, 96, 97, 105, 123, 133, 178, 182, 205, 282, 780[1]
Structurăterminal feroviar
Peroane8
Linii14
Parcareda
Istoric
Deschisă  Modificați la Wikidata
Electrificată16 februarie 1969
Alte informații
ProprietarCăile Ferate Române  Modificați la Wikidata
Nume anterioaregara Târgoviștei ()
gara București Nord (din )  Modificați la Wikidata
Cod LMIB-II-m-B-18803[2]
Servicii
Stația precedentă   CFR   Stația următoare
către Arad
CFR Magistrala CFR 200 Terminus
către Oradea
CFR Magistrala CFR 300 Terminus
către Satu Mare
CFR Magistrala CFR 400 Terminus
către Suceava
CFR Magistrala CFR 500 Terminus
către Iași
CFR Magistrala CFR 600 Terminus
către Galați
CFR Magistrala CFR 700 Terminus
CFR Magistrala CFR 900 Terminus
Stația precedentă   Metrorex   Stația următoare
Linia M1
Linia M4 Terminus

București Nord (în nomenclatorul CFR: București Nord Grupa A, popular Gara de Nord) este cea mai mare stație feroviară a României, situată în municipiul București. Din această gară pleacă și sosesc zilnic aproape 200 de trenuri (numărul acesta este mai mare iarna și vara când se pun în circulație trenuri suplimentare spre litoral și Valea Prahovei). Gara servește trenurilor Căilor Ferate Române și celor ale companiilor feroviare internaționale.

Peronul principal cu spații comerciale

București Nord este capătul liniei și are un număr de opt peroane și paisprezece linii.

Din Gara de Nord se poate ajunge direct la Aeroportul Internațional Henri Coandă, cu trenul operat de compania CFR Călători.

Gara este deservită de diverse rute de autobuze (liniile 105, 123, 133, 178, 182, 205, 282), troleibuze (liniile 62, 65, 79, 85, 86, 93, 96, 97), tramvaie (44, 45, 46), o linie expres (780) care face legătura cu aeroportul internațional Henri Coandă și de o stație de metrou, aflată pe magistralele M1 și M4 (cap de linie).

IstorieModificare

 
Punct non-stop de informare și coordonare din Gara București Nord, conceput pentru a oferi ajutor refugiaților ucraineni care sosesc în timpul invaziei Rusiei în Ucraina din 2022

Piatra de temelie a gării a fost pusă la 10 septembrie 1868 în prezența lui Carol I, pe un loc ales de domnitor.

Din 13 septembrie 1872, când s-a inaugurat această gară, s-a dat în exploatare circulația feroviară pe linia RomanGalați–București–Pitești. Stația a fost denumită inițial Gara Târgoviștei (pentru că artera numită astăzi Calea Griviței se numea pe vremea aceea Calea Târgoviștei) urmând ca în 1888 să ia denumirea actuală. Chiar dacă la început această gară nu era concepută pentru a deveni principala gară a Bucureștiului, odată cu trecerea anilor aceasta a devenit principalul nod feroviar al Capitalei dar și al României. Ea a fost construită între anii 1868-1872 fiind concepută în formă de U formată din două corpuri paralele legate la capătul dinspre ateliere de un alt corp în orientare perpendiculară, și de-a lungul timpului i s-au adus modificări. Gara de Nord a început să devină neîncăpătoare încă din 1880, iar în 1928 gara avea șase linii pentru plecări și patru linii pentru sosiri. Din august 1944 s-au refăcut instalațiile de centralizare electrodinamică din gară, iar liniile și peroanele au fost prelungite pentru a se obține lungimi utile de 350 m. Perioada între 1950 și 1990 a cunoscut o creștere foarte mare a traficului feroviar, dar din anul 1990 numărul călătorilor a scăzut de câteva ori, proces care s-a manifestat în toată România. În prezent Gara de Nord este în curs de modernizare.

 În timpul invaziei Rusiei în Ucraina din 2022, gara a găzduit începând cu 27 februarie 2022, refugiați. Doar în prima zi, 100 de refugiați ucraineni au sosit cu 5 trenuri deținute de operatul de stat, CFR Călători, care au venit din direcția Iași și Suceava. Cetățenii ucraineni au fost preluați imediat de personalul securității gării și transportați în Sala de așteptare a gării unde a fost amenajată o zonă specială pentru refugiați, în care li s-a oferit apă și mâncare. Pe tot parcursul șederii în Gara București Nord, persoanele strămutate din Ucraina au primit ajutor de la reprezentanții Primăriei Municipiului București și ai organizațiilor neguvernamentale, prin intermediul unui punct non-stop de informare și coordonare amenajat pe peronul central, unde au fost disponibili voluntari care vorbesc limba ucraineană și pot furniza informații suplimentare. În plus, prin intermediul boxelor, informațiile au fost prezentate în limba engleză.[3] Pe 4 martie 2022, la miezul nopții au ajuns aproximativ 1000 de refugiați au ajuns de la Iași cu o garnitură de tren cu 11 vagoane, care au fost ulterior transportați cu mai multe autobuze deținute de STB pentru a fi cazate la Romexpo.[4] 
({{{2}}})

ClădireaModificare

Clădirea gării este inclusă în lista monumentelor istorice cu codul LMI B-II-m-B-18803. Ultima restaurare a avut loc în 1997-1999.

În ultimii ani, traficul din Gara de Nord a scăzut foarte mult, în mare parte din cauza stării deplorabile în care arată gara[5]. Pentru renovarea gării, ar fi nevoie să se investească în jur de 300 milioane de euro, iar modernizarea ar dura trei ani[5].

O astfel de renovare ar putea transforma Gara de Nord într-o gară pentru trenuri de mare viteză[5]. Totodată, un asemenea proiect poate transforma gara într-un adevărat centru comercial, cum sunt mall-urile, ca un punct de atracție pentru călători și operatorii feroviari[5].

TraficulModificare

Conform unor estimări din anul 2009, prin Gara de Nord trec zilnic aproximativ 10.000 de oameni[5]. Singurele perioade în care traficul din gară se apropie de 15.000 de persoane/zi sunt cele din preajma sărbătorilor religioase[5].

Numărul călătorilor transportați din și înspre Gara de Nord cu trenurile CFR Călători a fost de 3,6 milioane de persoane în anul 2011 față de 6,3 milioane în anul 2009.[6] Numărul de călători ai firmelor private (Regio Călători, Transferoviar, Astra Transcarpatic și Softrans) prin gară nu este cunoscut.

LegăturiModificare

Vedere panoramică a Gării De Nord.

Transport internModificare

Din gara București Nord pornesc trenuri care circulă în special pe magistralele 300 (B. Nord-Brașov-Cluj-Napoca-Oradea), 500 (B. Nord-Buzău-Bacău-Suceava-Verești), 700 (B. Nord-Brăila-Galați), 800 (B. Nord-Constanța-Mangalia), 900 (B. Nord-Craiova-Timișoara Nord), 901 (B. Nord-Craiova) și 1000 (B. Nord-Ploiești).

Transport internaționalModificare

Sunt oferite legături directe spre câteva capitale și orașe mari din Europa, respectiv Budapesta, Chișinău, Istanbul, Sofia, Ungheni, și Viena. Încă de la inaugurarea trenului Orient Express în 1906, compania La Compagnie Internationale des Wagons-Lits a negociat cu guvernul român parcursul ce include Gara de Nord București ca stație de oprire înainte de Constanța, unde se face transbordarea în vapor până la Istanbul. În prezent, trenul Orient Express realizează două croaziere pe an.

Distanțe față de alte orașe (gări) din RomâniaModificare

Distanțe față de alte orașe (gări) din EuropaModificare

NoteModificare

  1. ^ „Stații RATB”. RATB. Accesat în . . Se alege din combobox „Gara de Nord”.
  2. ^ Monuments database,  
  3. ^ Circa 100 de refugiați din Ucraina ajung astăzi în Gara de Nord din București, 27 februarie 2022, Dorin Oancea, Mediafax, accesat la 27 februarie 2022
  4. ^ Aproximativ 1.000 de refugiați ucraineni vor ajunge cu trenul la București, 4 martie 2022, Alexandra Costea, Kanal D, accesat la 4 martie 2022
  5. ^ a b c d e f Gara de Nord are nevoie de 300 milioane de euro ca să semene cu un mall, 08 Dec 2009, money.ro, accesat la 17 ianuarie 2010
  6. ^ Avionul bate trenul: Traficul de pasageri de pe Henri Coandă l-a depășit pe cel din Gara de Nord, 5 ianuarie 2012, Tiron Mirabela, Ziarul financiar, accesat la 29 mai 2012
  7. ^ https://www.cfrcalatori.ro/.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

Legături externeModificare

  Materiale media legate de Gara București Nord la Wikimedia Commons

Vezi șiModificare