Linia M4 a metroului din București

Magistrala 4 este a patra magistrală a metroului bucureștean, fiind deschisă oficial pe 1 martie 2000. Ea este colorată în verde pe hărțile metroului.

M4
Harta Liniei
Culoare pe hartă verde
An de deschidere 2000
Numărul stațiilor 21 (8 în funcțiune)
Lungime cca. 19,6 (7,44 în funcțiune) km
Depouri Depoul Metrorex Străulești
Pasageri pe an 5.305.686
Metroul din București
  Linia M1   Linia M2
  Linia M3   Linia M4
  Linia M5   Linia M6
Magistrala 4
Străulești
Laminorului
Parc Bazilescu
Jiului
1 Mai
Grivița
Basarab
Nod feroviar principal
Gara de Nord
Nod feroviar principal

Istoria magistralei

modificare

Lucrările la această magistrală au început încă din decembrie 1989 și au fost reluate în 1990. Totuși, din cauza fondurilor insuficient alocate, ritmul lucrărilor a început să scadă și, ca urmare, în anul 1994 a fost întreruptă funcționarea epuizmentelor și s-au sistat toate lucrările. S-a continuat doar operația de evacuare a apelor ce se infiltrau în interiorul tunelelor și stațiilor de metrou. Din cauza materialelor solide care s-au infiltrat în tunele acestea s-au deformat și, ca urmare, în anul 1996 s-au sistat și operațiunile de evacuare a apelor, ca măsură rapidă de combatere a acestui.[1]

Tronsonul Gara de Nord – 1 Mai

modificare

În 1997 s-a obținut un împrumut de la Banca Europeană de Investiții și astfel s-a putut repara infrastructura existentă pentru ca ulterior, pe 1 martie 2000 să aibă loc deschiderea pentru călători a Magistralei 4 pe tronsonul Gara de Nord 2 – 1 Mai.

Tronsonul 1 Mai – Parc Bazilescu

modificare

Stațiile Jiului și Parc Bazilescu (2,62 km) au fost date în exploatare pe 1 iulie 2011.[2]

Tronsonul Parc Bazilescu - Străulești

modificare

Tronsonul Parc Bazilescu - Străulești a fost construit de către firma Astaldi. La această lucrare se adaugă și Depoul Străulești. Lucrările la construirea tronsonului au fost finalizate la sfârșitul lui 2016. Darea în folosință a tronsonului a întârziat însă din cauza lipsei sistemelor de securitate.[3] Lucrul la acestea a început în luna martie 2017, iar în ultima zi a lunii sistemele erau parțial funcționale, iar stațiile noi au putut fi inaugurate.[4] Cu toate acestea, finalizarea semnalizării pe întreaga linie a mai durat încă trei ani.[5]

Dezvoltări viitoare

modificare

În Planul de Mobilitate Urbană Durabilă este prevăzută prelungirea M4 până la Gara Progresul.[6] În anul 2009, pe lângă lucrările de extindere până la Laromet, s-au desfășurat studii de fezabilitate pentru extinderea magistralei până la Gara Progresul (cartierul Giurgiului).

Prin studiul de fezabilitate revizuit prezentat în noiembrie 2020 a fost stabilit un traseu de aproximativ 12 km care urmează străzile Gara de Nord, Berzei, Vasile Pârvan, Hașdeu, Izvor, 13 Septembrie, Tudor Vladimirescu, Șoseaua Viilor, Șoseaua Giurgiului, terminându-se la Gara Progresul[7] unde este prevăzut și un depou.[8] Necesarul de material rulant este estimat la 15 trenuri pentru asigurarea unei frecvențe la orele de vârf de 90 s.[8]

Stațiile de metrou propuse fiind Știrbei Vodă, Facultatea de Drept (corespondență M5), Uranus, George Rozorea, Chirigiu (corespondență M7), Filaret, Eroii Revoluției (existentă, corespondență M2), George Bacovia, Toporași (corespondență M8), Nicolae Calaj, Luică, Giurgiului și Gara Progresul (terminus) și un nou depou în proximitatea Gării Progresul.[9]

În aprilie 2024 Primăria Sectorului 4, ca lider de asociere asumat, avea în desfășurare procedura de proiectare și execuție a extinderii magistralei, unde la data de 3 aprilie 2024 primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, declară că finanțarea lucrărilor este de 2,5 miliarde de euro prin „Programul Transport” al Uniunii Europene 2021-2027, iar lucrările sunt totodată realizate cu sprijinul Ministerului Transporturilor, Metrorex, Consiliul Județean Ilfov și Primăria Sectorului 5; Perioada de proiectare și de construcție este de 70 de luni, din care primele 24 de luni sunt destinate perioadei de proiectare, la momentul declaraților publice. [10]

Material rulant

modificare
 
Rama Astra IVA nr. 177

Magistrala 4 este deservită exclusiv de rame Astra IVA. Trenurile Astra IVA au fost modernizate și dotate cu un sistem ATO/ATP Dimetronic.[11]:slide 10

Sistemul de control Bombardier CITYFLO 350 folosit de trenurile BM2 și BM3 împreuna cu sistemul de control Alstom URBALIS 400 sunt incompatibile cu sistemul Dimetronic, ceea ce face imposibilă folosirea trenurilor BM2, BM3 și BM4.

  1. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ „Istoric Metrorex”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ Profit.ro. „Stațiile de metrou Laminorului și Străulești ar putea fi date în folosință în primul trimestru din 2017”. Accesat în . 
  4. ^ „Statiile de metrou Laminorul si Straulesti se deschid oficial vineri. De ce a intarziat aproape 4 luni inaugurarea lor”, Pro TV, , accesat în  
  5. ^ Anemona Andone (). „Trenurile de metrou ratează intrarea în stații din cauza birocrației. Metrorex se "chinuie" de un an să recepționeze semnalizarea pe M4”. www.economica.net. Accesat în . 
  6. ^ „Planul de mobilitate urbană durabilă 2016-2030 - Regiunea București–Ilfov” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  7. ^ C. V. (), „Magistrala 4 de metrou de la Gara de Nord la Gara Progresu: Studiul de fezabilitate va fi supus avizării. Câte stații noi și ce traseu ar urma să aibă prelungirea Magistralei 4 - Infrastructura_Articole”, HotNews.ro, accesat în  
  8. ^ a b „Metrou Gara de Nord - Gara Progresul: Pasionați de infrastructură, nemulțumiți că traseul ales nu are corespondență cu Magistrala 3 din Militari”, www.economica.net, , accesat în  
  9. ^ „Magistrala 4”. Metroul Bucurestean Wiki. Accesat în . 
  10. ^ Administrator (). „SECTORUL 4 CAUTĂ PROIECTANȚI ȘI CONSTRUCTORI PENTRU EXTINDEREA MAGISTRALEI M4, GARA DE NORD – GARA PROGRESUL - Primaria Sector 4” (în engleză). ps4.ro. Accesat în . 
  11. ^ Marin Aldea, Prezentare Metrorex la forumul Railway Pro, 24-25 februarie 2016, Buzău

Vezi și

modificare