Astra IVA

trenuri de metrou între anii 1979-1989

Astra IVA (Întreprinderea de vagoane Arad, actualmente Astra Arad) este o familie de trenuri de metrou de concepție românească, livrate metroului din București între 1978[1] și 1989. În total au fost produse 252 de rame, adică 504 vagoane.[2] Ele au fost proiectate inițial pentru a funcționa doar câte o ramă (2 vagoane legate permanent, formație B'B'-B'B'), însă au funcționat și grupate în trenuri de câte 2[3] sau 3[4]:p. 17 rame (4, respectiv 6 vagoane). Conform Metrorex, în decembrie 2016 mai existau 186 de vagoane IVA în inventar, din care 24 de vagoane (4 trenuri) în exploatare.[5]

Un tren Astra IVA pe Magistrala M3
Un tren Astra IVA în stația Universitate

Între anii 1994 și 1996, conducerea a decis modernizarea a 21 de rame IVA (42 vagoane), pentru a face 7 trenuri speciale pentru traseul Eroilor - Industriilor. Acestea au avut modificări importante la partea tehnică, primind computere de bord și piese noi. Acestea au fost făcute în concurență simultan de două companii: Faur și Electroputere Craiova[6], motiv pentru care există unele diferențe. Din punct de vedere vizual ele au fost dotate cu două tipuri de afișaje și sunt vopsite într-o schemă albastră, lucru după care sunt cunoscute mai ales. Dintr-un motiv necunoscut, deși ele au fost pregătite efectuând anumite probe, conducerea a abandonat acest proiect, cele 7 trenuri rămânând în conservare în Depoul Berceni.[necesită citare]

Interiorul unui vagon de metrou Astra IVA

În anul 1995, conducerea metroului a decis să fie construite niște vagoane intermediare, fără post de conducere precum cele actuale, pentru a transforma ramele de 2 vagoane în rame de 3 vagoane. Cinci vagoane au fost construite de Astra Arad, însă, dintr-un motiv necunoscut proiectul a fost abandonat, vagoanele fiind abandonate în triajul gării Arad.[7]

În anul 2000, mai multe vagoane IVA au fost modernizate și dotate cu sistem ATO/ATP Dimetronic special pentru M4.[8]:slide 10

În anul 2008, Alstom, compania care se ocupă cu întreținerea trenurilor Metrorex, a modernizat un vagon al unei rame vechi. Deși la partea tehnică acesta nu a fost modernizat decât primind unele piese noi, acesta are modificări drastice la design. Partea frontală exterioară a fost modificată și înlocuită cu o mască modernă din plastic, iar la interior a primit scaune, geamuri și bare noi.[9][10]:slide 39

Între 2011 și 2014 au fost modernizate 15 trenuri IVA ca parte a contractului de mentenanță semnat cu Alstom. S-a acționat asupra elementelor electrice și pneumatice, dar nu și asupra aspectului.[10]:slide 38[11]

După introducerea noilor tipuri de trenuri Bombardier Movia și CAF, ramele Astra Arad sunt retrase gradual din funcționare.[12] Garniturile Astra IVA încă circulă pe Magistrala 4. Inaugurarea Magistralei 5 s-a realizat prin mutarea unor rame Bombardier de pe Magistrala 3. Astfel, acestea au fost înlocuite cu Astra IVA pe Magistrala 3 pentru următorii ani.

Specificații modificare

  • Constructor: ASTRA
  • Numerele unităților: 001-252 (001* și 002* prototipuri)
  • Lungime: 2 × 19 m
  • Lățime: 3100 mm
  • Înălțime: 3600 mm
  • Ecartament: 1435 mm
  • Greutate (gol): 2 × 36000 kg
  • Propulsie: 4 × 215 KW
  • Putere (a treia șină): 750 V CC
  • Accelerație: 1,3 m/s2
  • Decelerație: 1,3 m/s2
  • Frânare de urgență: 2 m/s2
  • Viteză maximă: 80 km/h
  • Locuri pe scaune: 2 × 34
  • Locuri în picioare: 2 × 166
  • Aranjament/cuplare: Perechi unite permanent
  • Număr de unități produse: 2 × 254 (508)
  • Linii deservite: M3, M4

Sursă: Site-ul Metrorex[13]

 
Garnitură de metrou de tip Astra IVA în anii 80'. Garniturile erau vopsite în galben, de unde și porecla "trenul galben fără cai"

Vezi și modificare

Note modificare

  1. ^ Cristina Răduță (), „VIDEO Cum a fost introdus în subteran primul metrou în anul 1978”, Adevărul, accesat în  
  2. ^ Andrei Ando (), „La Arad, un vagon și jumătate pe schimb”, Jurnalul Național, accesat în  
  3. ^ „Ordinul nr. 1163/2014 privind mandatarea Societății Comerciale de Transport cu Metroul București "Metrorex" - S.A. de a modifica prețurile unitare ale Contractului de mentenanță de material rulant și feroviar pentru circulația în tunel nr. 91/2003, pentru anul X contractual, și de a semna un act adițional în acest sens”. Monitorul Oficial. . Accesat în . 
  4. ^ „Raportul anual Metrorex pe anul 2014” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  5. ^ „Raportul anual Metrorex pe anul 2016” (PDF). Accesat în . 
  6. ^ „Electroputere nu va mai face niciodată locomotive sau vagoane de metrou. Statul vrea fabrica înapoi”, Economica.net, accesat în  
  7. ^ „30 de ani de exploatare a metroului bucureștean”. Univers Ingineresc (17/2009). . 
  8. ^ Marin Aldea, Prezentare Metrorex la forumul Railway Pro, 24-25 februarie 2016, Buzău
  9. ^ ALEX MICSIK, „Alstom Transport Romania prezinta prototipul vagonului de metrou tip Astra Transport Romania.”, Foto.agerpres.ro, arhivat din original la , accesat în  
  10. ^ a b „Forumul pentru Mobilitate urbana sustenabila Vizita operationala (Alstom Transport)” (PDF). . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  11. ^ „15 trenuri vechi ale Metrorex au fost modernizate de Alstom. Ce lucrări s-au făcut. Galerie FOTO”, Economica.net, accesat în  
  12. ^ IVA la transira.ro
  13. ^ „Raportul metrorex pe 2014” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 

Legături externe modificare