Săcălaz, Timiș

Săcălaz (în germană Sackelhausen) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Timiș, Banat, România.

Săcălaz
—  sat și reședință de comună  —
Săcălaz (România) Poziția geografică în România
Coordonate: 45°45′34″N 21°6′38″E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Județ	Timiș
Comună	Săcălaz
Altitudine	85 m.d.m.
Populație (2021)
- Total	6.482 locuitori
Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	307370
Prezență online

Geografie

Se situează la 4 km vest de ieșirea din municipiul Timișoara, pe drumul național DN59 A Timișoara - Jimbolia. Se învecinează la nord cu Dudeștii Noi, la est cu Timișoara, la sud cu Utvin și Sânmihaiu Român, la sud-vest cu Sânmihaiu German, la vest cu Beregsău Mare și la nord cu Becicherecu Mic.

Administrație

Are în componență trei sate: Săcălaz, satul de reședință, Beregsău Mare și Beregsău Mic.

Istorie

Săcălazul este pentru prima dată atestată documentar într-o diplomă din 29 decembrie 1392, în care se făcea delimitarea hotarului satului Zakalhaza, denumire pe care a păstrat-o până în anul 1520.

În 1765 sosește aici primul val de colonizatori germani șvabi, din ordinul Mariei Tereza. Aceasta a emis "Patenta de colonizare" din 25 februarie 1763 și mai apoi Decretul pe care l-a înaintat la "Oficiul de Colonizare bănățean" în 1765, prin care dispunea mutarea populației românești în partea de sud a Torontalului, pentru a face loc coloniștilor șvabi. Astfel, populația română de circa 60 de familii este nevoită să abandoneze Săcălazul și se mută în localitatea Torac (în Banatul sârbesc), unde întemeiază un nou așezământ. La rândul lui, satul Beregsău Mic a fost colonizat cu populație sârbească.

Următoarele valuri de colonizatori germani (1744-1772, 1782-1787) au stabilit definitiv predominanța germană a localității. Planurile dezvoltării Săcălazului au fost trasate pe hârtie la Viena, în forma unei table de șah, cu Biserica Catolică în centru.

Note

Săcălaz în Harta Iosefină a Banatului, 1769-72

Legături externe

• Der Ort Sackelhausen