Comuna Săcălaz, Timiș

comună din județul Timiș, România

Săcălaz (germană Sackelhausen, maghiară Szakálháza) este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din satele Beregsău Mare, Beregsău Mic și Săcălaz (reședința).

Săcălaz
—  comună  —
Map
Săcălaz (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 45°46′56″N 20°59′04″E ({{PAGENAME}}) / 45.782207°N 20.9844466°E

Țară România
Județ Timiș

Atestare documentară1392

ReședințăSăcălaz
Componență

Guvernare
 - PrimarViorel Nicu[*][1] (PMP, octombrie 2020)

Suprafață
 - Total119,49 km²
Altitudine85 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total9.223 locuitori
 - Densitate60,29 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal307370

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Istoric modificare

 
Săcălaz în Harta Iosefină a Banatului, 1769-72

Localitatea este pentru prima dată atestată documentar într-o diplomă din 29 decembrie 1392, care delimita hotarul satului Szakálháza, denumire pe care a păstrat-o până în anul 1520. [2] Satele aparținătoare însă, sunt atestate încă din 1332.

În 1765 sosește aici primul val de colonizatori germani șvabi, din ordinul Mariei Tereza. Aceasta a emis "Patenta de colonizare" din 25 februarie 1763 și mai apoi Decretul pe care l-a înaintat la "Oficiul de Colonizare bănățean" în 1765, prin care dispunea mutarea populației românești în partea de sud a Torontalului, pentru a face loc coloniștilor șvabi.[3] Astfel, populația română de circa 60 de familii este nevoită să abandoneze Săcălazul și se mută în Torac (în Serbia de azi), unde întemeiază un nou așezământ. La rândul lui satul Beregsău Mic a fost colonizat cu populație sârbească.

Următoarele valuri de colonizatori germani (1744-1772, 1782-1787) au stabilit definitiv predominanța germană a localității. Planurile dezvoltării Săcălazului au fost trasate pe hârtie la Viena, în forma unei table de șah, cu Biserica Catolică în centru.

Populația (evoluție istorică) modificare

Recensământul[4] Structura etnică
Anul Populația Români Germani Maghiari Sârbi Romi Alte etnii
1880 6.218 1.935 3.245 97 926 - -
1900 7.475 2.087 4.202 197 948 - 5
1930 6.649 2.088 3.601 134 792 15 1
1977 7.287 4.588 1.997 160 477 47 17
1992 5.926 5.368 76 111 293 61 15
2002 6.242 5.861 32 94 192 47 16

Stema modificare

Stema oficială a comunei a fost adoptată de Guvern prin Hotărârea nr. 498/2013.[5]

Aceasta se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în șef la o treime de coroana murală a scutului. În partea superioară, în câmp albastru, se află 3 felinare negre, așezate în pal, cel din mijloc mai mare, toate cu flacără de aur. În vârful scutului, în câmp roșu, se află o cruce treflată, flancată dreapta-stânga de câte 3 spice de grâu, toate de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificațiile elementelor însumate

Cele 3 felinare amintesc de istoria localității, atestată încă din Evul Mediu, iar numărul lor reprezintă continuitatea neîntreruptă a locuirii umane pe teritoriul celor 3 localități.

Crucea simbolizează biserica construită în anul 1793.

Spicele de grâu reprezintă ocupația de bază a locuitorilor, agricultura.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Politică modificare

Comuna Săcălaz este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Viorel Nicu[*], de la Partidul Mișcarea Populară, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal4    
Partidul Social Democrat3    
Partidul Mișcarea Populară3    
Partidul PRO România2    
Uniunea Salvați România2    
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților1    

Atât primarul cât și viceprimarul comunei fac parte din PD. Consiliul Local este constituit din 15 consilieri, împărțiți astfel:

    Partid Consilieri Componența Consiliului
  Alianța Dreptate și Adevăr (9 PD și 3 PNL) 12                        
  Partidul Social Democrat 2                        
  Partidul România Mare 1                        

Obiective turistice modificare

  • Biserica Ortodoxă din 1793, pictată în secolul XIX.
  • Biserica Catolica din 1772 functională pana in anul 1972.

Demografie modificare



 

Componența etnică a comunei Săcălaz

     Români (70,97%)

     Sârbi (1,07%)

     Alte etnii (1,66%)

     Necunoscută (26,29%)



 

Componența confesională a comunei Săcălaz

     Ortodocși (60,71%)

     Penticostali (5,05%)

     Romano-catolici (2,33%)

     Alte religii (4,15%)

     Necunoscută (27,76%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Săcălaz se ridică la 9.223 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 7.204 locuitori.[7] Majoritatea locuitorilor sunt români (70,97%), cu o minoritate de sârbi (1,07%), iar pentru 26,29% nu se cunoaște apartenența etnică.[8] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (60,71%), cu minorități de penticostali (5,05%) și romano-catolici (2,33%), iar pentru 27,76% nu se cunoaște apartenența confesională.[9]

Geografie modificare

Comuna Săcalaz se afla pe o zona mlastinoasă, in zona de campie cu o climă temperată cu temperatura anuală de 10,6°C.

Personalități născute aici modificare

Note modificare

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă 
  2. ^ „Primăria Săcălaz”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ „Istoria satului Torac de Mircea Sekosan”. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  4. ^ Varga E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, jud. Timiș 1880 - 1992
  5. ^ „Hotarare Nr.498”. legislatie.just.ro. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  8. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  9. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 

Bibliografie modificare

  • Matthias Reitz, Sackelhausen, Editura Rentlingen, 2006

Vezi și modificare

Legături externe modificare