Moldova Nouă

oraș din județul Caraș-Severin, România
Pentru alte sensuri, vedeți Moldova (dezambiguizare).

Moldova Nouă (în maghiară Újmoldova, în cehă Nová Moldava, în germană Neumoldowa, în sârbă Nova Moldava sau Boșniak) este un oraș în județul Caraș-Severin, Banat, România, format din localitățile componente Măcești, Moldova Nouă (reședința), Moldova Veche și Moldovița. Are o populație de peste 13.000 locuitori. Este unul din cele mai importante orașe ale județului.

Moldova Nouă
Neumoldowa
Újmoldova
—  oraș, localitate de frontieră[*] și oraș port[*]  —

Stemă
Stemă
Moldova Nouă se află în România
Moldova Nouă
Moldova Nouă
Moldova Nouă (România)
Poziția geografică
Coordonate: 44°43′4″N 21°39′50″E ({{PAGENAME}}) / 44.71778°N 21.66389°E

Țară România
Județ Caraș-Severin

SIRUTA51056

ReședințăMoldova Nouă[*]
ComponențăMoldova Nouă[*], Măcești, Moldova Veche, Moldovița

Guvernare
 - PrimarIon Chisăliță[*][1][2] (PNL, ianuarie 2021)

Suprafață
 - Total144 km²

Populație (2021)
 - Total9.278 locuitori
 - Densitate104 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal325500

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Poziția localității Moldova Nouă
Poziția localității Moldova Nouă
Poziția localității Moldova Nouă

Este atestat prima dată în jurul anului 1600. Din 1956 primește statutul de oraș.

  • Moldova Veche, localitate componentă a orașului Moldova Nouă, port la Dunăre. Aici s-a aflat cetatea dacică Mudava, lângă care romanii au construit un castru, peste care în 1427-1428 se ridica o cetate ce a fost, apoi, distrusă de turci în secolul al XVII-lea;
  • Pescari localitate rurală, ruinele unei cetăți medievale, care este considerată a fi la origine reședința voievodului Glad, reclădită apoi în etape: prima incintă în secolul al XIII-lea, zidul înconjurător în secolul al XIV-lea, nucleul central în secolul al XV-lea; în apropiere, peștera Gaura Chindiei, în care s-au găsit desene rupestre și o inscripție în chirilică, datând din secolul al X-lea - al XI-lea;
  • Sfânta Elena, localitate rurală întemeiată de coloniști cehi aduși aici pentru exploatări forestiere în 1825-1828, platou carstic cu numeroase forme atractive: lapiezuri (stânci lustruite, brăzdate de șanțuri cu diferite adâncimi, despărțite de creste ascutițe), doline, lacuri de dimensiuni mici instalate în doline etc.;
  • Rezervația naturală Valea Mare, în suprafață de 1.179 ha, reprezentată de o pădure în care cresc specii mediteraneene și submediteraneene (mojdreanul, paltinul de munte, liliacul), cu numeroase poieni, unde crește în mod natural iedera albă, lucerna arăbească, scumpia etc.
  • Zona umedă Ostrov - Moldova Veche (1.627 ha), arie de protecție specială avifaunistică.

Stema orașului Moldova Nouă, se compune dintr-un scut triunghiular, cu marginile rotunjite, tăiat de o fascie undată, compusă din șase fascii mici, trei de argint și trei albastre, care se intercalează. În câmpul superior, pe fond albastru, se află o ancoră cu vârful în jos, de argint, cu funie șerpuită de aur; ancora este flancată, dreapta-stânga, de câte un pește înotând, de aur. În câmpul inferior, zidit, roșu, se află o gură de mină cu zidărie de argint, broșată de două ciocane minerești încrucișate, de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu trei turnuri crenelate.

Semnificațiile elementelor însumate:

Brâul undat reprezintă fluviul Dunărea, iar ancora semnifică faptul că localitatea este port. Peștele reprezintă bogăția piscicolă a zonei și una dintre ocupațiile tradiționale ale locuitorilor. Gura de mină relevă ponderea activității miniere în economia localității, predominantă fiind exploatarea de cupru. Câmpul zidit simbolizează trecutul istoric al localității, încă de pe vremea romanilor.

Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș.

Demografie

modificare



 

Componența etnică a orașului Moldova Nouă

     Români (69,77%)

     Sârbi (10,66%)

     Romi (1,44%)

     Alte etnii (1,17%)

     Necunoscută (16,95%)


 

Componența confesională a orașului Moldova Nouă

     Ortodocși (66,52%)

     Ortodocși sârbi (8,49%)

     Baptiști (2,85%)

     Romano-catolici (2,1%)

     Penticostali (1,96%)

     Alte religii (0,61%)

     Necunoscută (17,46%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Moldova Nouă se ridică la 9.278 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 12.350 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (69,77%), cu minorități de sârbi (10,66%) și romi (1,44%), iar pentru 16,95% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (66,52%), cu minorități de ortodocși sârbi (8,49%), baptiști (2,85%), romano-catolici (2,1%) și penticostali (1,96%), iar pentru 17,46% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]

Moldova Nouă - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație

modificare

Orașul Moldova Nouă este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Ion Chisăliță[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din ianuarie 2021. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat6      
Partidul Național Liberal5      
Uniunea Sârbilor din România3      
Partidul Ecologist Român1      
Partidul Verde1      
Țițirigă Dănuț-Cristian1      

Personalități născute aici

modificare

Vezi și

modificare
 
Moldova Nouă în Harta Iosefină a Banatului, 1769-72

Legături externe

modificare
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Moldova Nouă