Moldova Nouă

Pentru alte sensuri, vedeți Moldova (dezambiguizare).

Moldova Nouă (în maghiară Újmoldova, în cehă Nová Moldava, în germană Neumoldowa, în sârbă Nova Moldava sau Boșniak) este un oraș în județul Caraș-Severin, Banat, România, format din localitățile componente Măcești, Moldova Nouă (reședința), Moldova Veche și Moldovița. Are o populație de peste 13.000 locuitori. Este unul din cele mai importante orașe ale județului.

Moldova Nouă

Neumoldowa
Újmoldova

— oraș, localitate de frontieră[*] și oraș port[*] —

Stemă

Moldova Nouă

Moldova Nouă (România)

Poziția geografică

Coordonate: 44°43′4″N 21°39′50″E / 44.71778°N 21.66389°E

Reședință

Componență

Moldova Nouă[*], Măcești, Moldova Veche, Moldovița

Guvernare

- Primar

Ion Chisăliță[*]^[3]^[4] ( PNL, ianuarie 2021)

Suprafață

- Total

144 km²

Populație (2011)^[1]^[2]

- Total

▼ 12350 locuitori

- Densitate

104 loc./km²

Fus orar

UTC+2

Cod poștal

325500

Prezență online

site web oficial

GeoNames

Poziția localității Moldova Nouă

Istoric Modificare

Este atestat prima dată în jurul anului 1600. Din 1956 primește statutul de oraș.

Moldova Veche, localitate componentă a orașului Moldova Nouă, port la Dunăre. Aici s-a aflat cetatea dacică Mudava, lângă care romanii au construit un castru, peste care în 1427-1428 se ridica o cetate ce a fost, apoi, distrusă de turci în secolul al XVII-lea;

Articol principal: Castrul roman de la Moldova Nouă.

Pescari localitate rurală, ruinele unei cetăți medievale, care este considerată a fi la origine reședința voievodului Glad, reclădită apoi în etape: prima incintă în secolul al XIII-lea, zidul înconjurător în secolul al XIV-lea, nucleul central în secolul al XV-lea; în apropiere, peștera Gaura Chindiei, în care s-au găsit desene rupestre și o inscripție în chirilică, datând din secolul al X-lea - al XI-lea;
Sfânta Elena, localitate rurală întemeiată de coloniști cehi aduși aici pentru exploatări forestiere în 1825-1828, platou carstic cu numeroase forme atractive: lapiezuri (stânci lustruite, brăzdate de șanțuri cu diferite adâncimi, despărțite de creste ascutițe), doline, lacuri de dimensiuni mici instalate în doline etc.;
Rezervația naturală Valea Mare, în suprafață de 1.179 ha, reprezentată de o pădure în care cresc specii mediteraneene și submediteraneene (mojdreanul, paltinul de munte, liliacul), cu numeroase poieni, unde crește în mod natural iedera albă, lucerna arăbească, scumpia etc.
Zona umedă Ostrov - Moldova Veche (1.627 ha), arie de protecție specială avifaunistică.

Stemă Modificare

Stema orașului Moldova Nouă, se compune dintr-un scut triunghiular, cu marginile rotunjite, tăiat de o fascie undată, compusă din șase fascii mici, trei de argint și trei albastre, care se intercalează. În câmpul superior, pe fond albastru, se află o ancoră cu vârful în jos, de argint, cu funie șerpuită de aur; ancora este flancată, dreapta-stânga, de câte un pește înotând, de aur. În câmpul inferior, zidit, roșu, se află o gură de mină cu zidărie de argint, broșată de două ciocane minerești încrucișate, de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu trei turnuri crenelate.

Semnificațiile elementelor însumate:

Brâul undat reprezintă fluviul Dunărea, iar ancora semnifică faptul că localitatea este port. Peștele reprezintă bogăția piscicolă a zonei și una dintre ocupațiile tradiționale ale locuitorilor. Gura de mină relevă ponderea activității miniere în economia localității, predominantă fiind exploatarea de cupru. Câmpul zidit simbolizează trecutul istoric al localității, încă de pe vremea romanilor.

Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș.

Demografie Modificare

Componența etnică a orașului Moldova Nouă

Români (74,63%)

Romi (2,76%)

Sârbi (11,19%)

Necunoscută (9,31%)

Altă etnie (2,08%)

Componența confesională a orașului Moldova Nouă

Ortodocși (75,09%)

Romano-catolici (3,14%)

Penticostali (1,97%)

Baptiști (3,67%)

Ortodocși sârbi (6,12%)

Necunoscută (9,44%)

Altă religie (0,54%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Moldova Nouă se ridică la 12.350 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 13.917 locuitori.^[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (74,63%). Principalele minorități sunt cele de sârbi (11,19%) și romi (2,77%). Pentru 9,32% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.^[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (75,09%), dar există și minorități de ortodocși sârbi (6,12%), baptiști (3,68%), romano-catolici (3,15%) și penticostali (1,98%). Pentru 9,44% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.^[5]

Moldova Nouă - evoluția demografică

Graficele sunt temporar indisponibile din cauza unor probleme tehnice.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație Modificare

Orașul Moldova Nouă este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Ion Chisăliță[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din ianuarie 2021. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[6]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	6
	Partidul Național Liberal	5
	Uniunea Sârbilor din România	3
	Partidul Ecologist Român	1
	Partidul Verde	1
	Țițirigă Dănuț-Cristian	1