Zona umedă Ostrov - Moldova Veche

Ostrov - Moldova Veche
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie)
Dunărea la Moldova Nouă
Dunărea la Moldova Nouă
Harta locului unde se află Ostrov - Moldova Veche
Harta locului unde se află Ostrov - Moldova Veche
Localizarea rezervației pe harta țării
PozițiaJudețul Caraș-Severin
 România
Cel mai apropiat orașMoldova Nouă
Coordonate44°42′11″N 21°37′51″E () / 44.70306°N 21.63083°E
Suprafață1.627 ha
Înființare2004

Zona umedă Ostrov - Moldova Veche (rezervație naturală) este o zonă de protecție specială avifaunistică[1], situată în Banat, pe teritoriul județului Caraș-Severin[2].

Localizare

modificare

Aria naturală se află în extremitatea sud-vestică a județului Caraș-Severin, pe teritoriul administrativ al orașului Moldova Nouă (în Clisura Dunării), în partea sudică a satului Moldova Veche, aproape de drumul național DN57, care leagă localitatea Coronini de Măcești[3].

Descriere

modificare

Rezervația naturală declarată prin Hotărârea de Guvern Nr.2.151 din 30 noiembrie 2004 (privind instituirea de arie protejată pentru noi zone)[4]este inclusă în Parcul Natural Porțile de Fier și se întinde pe o suprafață de 1.627 ha.

Aria naturală reprezintă un ostrov[5] (insulă cu energie mică de relief), cu luciu de apă, teren mlăștinos, vegetație specifică zonelor umede și păduri; ce găzduiește și asigură condiții de hrană și cuibărit pentru specii de păsări acvatice clocitoare.[6]

Biodiversitate

modificare

Rezervația naturală fost înființată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în arealul Clisurii Dunării.

 
Crin de baltă (Butomus umbellatus)

Flora lemnoasă a rezervației este constituită din specii arboricole de răchită albă (Salix alba), răchită roșie (Salix purpurea) sau plop alb (Populus alba).

La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice din speciile: stănjenel de baltă (Iris pseudacorus), peștișoară (Salvinia natans), ciuma-apelor (Elodea canadensis), stuf (Phragmites australis) sau crin de baltă (Butomus umbellatus).[7]

Fauna și ihtiofauna este una bine diversificată, cuprinzând o gamă diversă de păsări, insecte, pești, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate la nivel european[8] sau aflate pe lista roșie a IUCN.

Specii de păsări: cufundar mic (Gavia stellata), cufundar polar (Gavia arctica), egretă mică (Egretta garzetta), egretă albă (Egretta alba), barză neagră (Ciconia nigra), lebădă de iarnă (Cygnus cygnus), ferestraș mic (Mergus albellus), erete vânăt (Circus cyaneus), vultur pescar (Pandion haliaetus), șorecar mare (Buteo rufinus)[9]

Pești cu specii de: țigănuș (Umbra krameri)[10], porcușor de nisip(Romanogobio kesslerii)[11], moioagă (Barbus petenyi), zvârlugă (Cobitis taenia), zglăvoacă (Cottus gobio), țipar (Misgurnus fossilis), avat (Aspius aspius)[12].

Reptile și amfibieni: șarpe de apă (Natrix tesellata), șarpele lui Esculap (Elaphe longissima), buhai de baltă cu burta roșie (Bombina bombina)[13], broască râioasă (Bufo bufo), broască țestoasă de baltă (Emys orbicularis), broasca-roșie-de-pădure (Rana dalmatina)[14][15].

Căi de acces

modificare

Monumente și atracții turistice

modificare

În vecinătatea ariei naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

  • Biserică romano-catolică din Moldova Nouă, construcție 1780, monument istoric.
  • Situl arheologic de la Moldova Nouă (așezare din sec. IX - XI, Epoca medievală timpurie; necropolă din sec. II - III p. Chr., Epoca romană; peșteră cu locuire preistorică).
  • Parcul Natural Porțile de Fier, Rezervația naturală Valea Mare.
  • Stânca Baba Caia, o stâncă solitară aflată la capătul din aval al insulei (în dreptul localității Coronini), care marchează intrarea în clisura Dunării.[16]
  • Movila de pământ (cel mai înalt punct de pe insulă) despre care legendele locale spun că ar fi mormântul lui Attila, cel mai puternic conducător al hunilor, numit și „Biciul lui Dumnezeu”.[17]

Vezi și

modificare
  1. ^ H.G. Nr. 2151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 25 februarie 2018
  2. ^ ProtectedPlanet.net - Zona umedă Ostrov - Moldova Veche - delimitarea ariei protejate, accesat la 15 martie 2012
  3. ^ Clisuradunarii.eu - Clisura Dunării/Defileul Dunării, accesat la 15 martie 2012
  4. ^ Hotârârea de Guvern Nr.2151 din 30 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 38 din 12 ianuarie 2005, accesat la 15 martie 2012
  5. ^ Ostrovul reprezintă o formațiune geomorfologică (insulă fluvială) de depozitare, ce este supusă în permanență unor procese de eroziune și acumulare
  6. ^ Ariprotejate-cs.roArii protejate în județul Caraș-Severin - Zona umedă Ostrov-Moldova Veche Arhivat în , la Wayback Machine., accesat la 15 martie 2012
  7. ^ Spontana.robustit.com - Plante din flora spontană a României Arhivat în , la Wayback Machine., accesat la 15 martie 2012
  8. ^ Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, accesat la 20 iulie 2014
  9. ^ Visitdanubedelta.com - Fauna Deltei Dunării, accesat la 15 martie 2012
  10. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Umbra krameri; accesat la 20 iulie 2014
  11. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Romanogobio kesslerii; accesat la 20 iulie 2014
  12. ^ Editurabioflux.ro.com - Inventarul peștilor de apă dulce din România, accesat la 15 martie 2012
  13. ^ The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina Bombina; accesat la 20 iulie 2014
  14. ^ The IUCN Red List of Threatened Species - Rana dalmatina; accesat la 20 iulie 2014
  15. ^ 17/amfibieni-si-reptile-din-delta-dunarii- 136.html Info-delta.ro - Amfibieni și reptile din Delta Dunării, accesat la 15 martie 2012
  16. ^ Cunoasteti frumusetile Banatului: insula cu cai salbatici si mormantul lui Attila, de la Moldova Veche - TION ; accesat la 2 martie 2019
  17. ^ Insula cailor sălbatici, paradisul ascuns al Banatului; accesat la 2 martie 2019

Legături externe

modificare