Râul Bega

Pagina „Bega” trimite aici. Pentru alte sensuri vedeți Bega (dezambiguizare).

Râul Bega
—  Codul râului: V-1  —
Râul Bega la Bethausen, județul Timiș
Date geografice
Bazin hidrografic	Bazinul Dunării
Zonă de izvorâre	Munții Poiana Ruscă
Emisar	Tisa
Punct de vărsare	Titel, Serbia
Date hidrologice
Bazin de recepție	2878 km²
Lungimea cursului de apă	256 km
Debit mediu	17 m³/s
Debit maxim înregistrat	72,6 m³/s
Debit minim înregistrat	5,48 m³/s
Date generale
Țări traversate	România: Județul Timiș Serbia: Provincia Voivodina
Afluenți de stânga	Bega Luncanilor (Bega Mare), Pârâul Carpenului, Șopot, Vădana, Bucovăț, Zopana, Bălășina, Gladna, Timișel, Canalul Coșteiu - Chizătău, Bistra Orășenilor
Afluenți de dreapta	Bega Poieni (Bega Mică), Homojdia, Năndrăneasca, Icui, Zidileasca, Pădurani, Topla, Fântâneaua Rece, Cladova, Nieregiș, Fădimac, Miniș, Hezeriș, Chizdia, Temeșiț, Mociur, Valea Cărășița, Vale, Gherteamoș, Potoc-Remetea, Rastova, Behela, Bega Veche
Principalele localități traversate	România: Margina, Făget, Răchita, Mănăștiur, Leucușești, Bethausen, Cutina, Bodo Balinț, Chizătău, Ictar-Budinți, Topolovățu Mic, Recaș, Remetea Mare, Ghiroda, Timișoara Utvin, Sânmihaiu Român, Uivar, Otelec Serbia: Hetin Srpski Itebej Novi Itebej Torac Žitište Banatski Dvor Jankov Most Klek Zrenjanin Ečka Lukino Selo Stajićevo Perlez Titel

Râul Bega (sârbă: Бегеј/Begej, maghiară: Béga) este un râu în România și Serbia. Izvorăște în Munții Poiana Ruscă. Traversează orașele Făget și Timișoara, pe teritoriul României și orașul sârbesc Zrenjanin. Se varsă în râul Tisa lângă localitatea Titel.

Râul Bega se formează prin unirea a două brațe Bega Luncanilor și Bega Poieni în dreptul localității Curtea. În continuare râul trece prin localitățile Margina, Făget, Răchita, Mănăștiur, Leucușești, Bethausen, Cutina, Bodo Balinț.

În amonte de localitatea Chizătău debușează în râul Bega canalul Coșteiu-Chizătău de deviere a debitelor din Timiș. Râul trece apoi prin localitățile Chizătău și Topolovățu Mic. Imediat în aval de Topolovățu Mic apele mari ale râului Bega sunt deviate în spre râul Timiș prin derivația Topolovăț-Hitiaș.

În aval de Topolovățu Mic, cursul râului Bega este complet canalizat (vezi Canalul Bega). Fosta albie a râului Bega este colmatată în partea amonte. Aproximativ în aval de Timișoara albia a fost menținută sub denumirea de Bega Veche (pe alocuri fiind folosită și denumirea de Bega Bătrână) și a fost în mare parte reprofilată pentru drenarea zonei situate la nord de canalul Bega. Pe o porțiune de 1,9 km râul marchează frontiera româno-sârbească.

Istorie

Construcția canalului Bega, sub tutela contelui Claudius Florimund Mercy(1666–1734) a fost o realizare semnificativă a epocii respective. Înainte de canalizare râul Bega alimenta zonele mlăștinoase din vest. Uscarea acestor mlaștini s-a făcut din motive strategice, economice, și nu în ultimul rând de sănătate.

Hărți

• Harta munții Poiana Rusca [1]
• Harta județul Timiș [2]

Bibliografie

• Administrația Națională "Apele Române" - Cadastrul Apelor - București
• Institutul de Meteorologie și Hidrologie - Rîurile României - București 1971
• Trasee turistice - județul Timiș [3]

Vezi și

• Canalul Bega
• Râul Bega Veche

Legături externe

• ro Administrația Națională "Apele Române"
• Râurile înfrățite din Banat: cum și-a căpătat Bega numele, 13 aprilie 2013, Vali Silaghi, Adevărul

Imagini

• 
  Bega lângă Ečka
• 
  Vărsarea în Tisa, lângă Titel
• 
  Râul Bega în Timișoara