Deschide meniul principal

Bodo, Timiș

sat în comuna Balinț, județul Timiș, România
Bodo
Nagybodófalva
—  Sat  —
Biserica reformată din Bodo
Biserica reformată din Bodo
Bodo se află în România
Bodo
Bodo
Bodo (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 45°48′55″N 21°53′02″E45°48′55″N 21°53′02″E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețROU Timis County CoA 2.png Timiș
ComunăROU TM Balint CoA.jpg Balinț

SIRUTA155564
Atestare documentară1344

Altitudine114 m.d.m.

Populație (2011)
 - Total481 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal307006
Prefix telefonic+40 x56[1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Bodo (maghiară Nagybodófalva) este un sat în comuna Balinț din județul Timiș, Banat, România. Este un sat locuit preponderent de maghiari.

Cuprins

IstorieModificare

Urmele ale existenței unui sat există încă din secolul XIV, mai precis numele de Bodov, amintit în documente la 1344. Mai târziu, în 1401, este amintit un anume Bodofalva. Satul propriu-zis a fost însă înființat abia în 1890, de către coloniști maghiari care s-au așezat în apropiere de satul românesc Păru, formând vatra actuală a satului. În perioada între 1880 - 1890, au fost așezate aici peste 50 de familii de maghiari, majoritatea din zona Debreținului. După unirea Banatului cu România, satul a purtat o perioadă numele de Bodofalva. Numele i-a fost schimbat ulterior în „Bodo”. Maghiarii sunt și astăzi majoritari.

Tumulul de la BodoModificare

Muzeografilor lugojeni le-a fost semnalat în 1967 prezența unui tumul, succesiv explorat în 1968. Având formă circulară, cu un diametru de 44 m și o înățime de 3,5 m, tumulul conținea în centrul său un schelet înhumat pe un pat de nisip presărat cu ocru. Morminte similare, cu ocru, au fost descoperite doar în câteva așezări din Moldova, în zona Dunării de jos și în Oltenia de sud. Mormântul, aparținând cel mai probabil unui conducător de trib, datează din epoca bronzului și este cel mai vestic descoperit pe teritoriul României.[2]

PopulațiaModificare

În 1900 satul avea 1.328 de locuitori, dintre care 1.304 erau maghiari. Sub profil confesional, ei erau împărțiți în 1.231 de reformați, 57 romano-catolici și 20 de greco-catolici. 100 de ani mai târziu, la recensământul din 2002, populația era de 3 ori mai mică: un total de 480 de locuitori, dintre care 397 maghiari și 70 de români. Dintre aceștia, 334 reformați, 70 ortodocși și 56 romano-catolici.

NoteModificare

  1. ^ x indică operatorul telefonic; 2 pentru Romtelecom; 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Hațegan, Ioan, Patrimoniu Bănățean, Editura Banatul, 2006, ISBN 973-87965-0-4

Legături externeModificare

Galerie de imaginiModificare