Wikipedia

Čačak

Čačak (în sârbă Чачак, pronunțat [tʃǎːtʃak]) este un oraș și centrul administrativ al districtului Moravica din centrul Serbiei. Este situat în valea Moravei de Vest, în regiunea geografică Šumadija. Conform recensământului din 2011, orașul a avut 73.331 de locuitori, în timp ce zona administrativă (comuna) a cuprins un total de 115.337 de locuitori.[1]

Čačak
—  oraș sârbesc[*]​  —

Map
Čačak (Serbia)
Poziția geografică în Serbia
Coordonate: 43°53′29″N 20°20′59″E ({{PAGENAME}}) / 43.891388888889°N 20.349722222222°E
Țară Serbia
DistrictDistrictul Moravica
Comună[*]​Grad Čačak[*][[Grad Čačak (municipality of Serbia)|​]]
Componență58
Suprafață
 - Total636 km²
 - Urban36.77 km²
 - Administrative636 km²
Altitudine242 m.d.m.
Populație (2018)
 - Total71.883 locuitori
 - Urban73.331 locuitori
 - Administrative115.337 locuitori
Fus orarCET (+1)
 - Ora de vară (DST)CEST (+2)
Cod poștal32000
32101
32102
32103
32104
32105
Prefix telefonic+381(0)32
Localități înfrățite
 - SociRusia
 - Turčianske TepliceSlovacia
 - KateriniGrecia
 - BreznoSlovacia
 - Baranavičy[*]​Belarus
 - KovrovRusia
 - Ruza[*][[Ruza (town in Moscow Oblast, Russia)|​]]Rusia
 - Valašské Meziříčí[*][[Valašské Meziříčí (town in the Czech Republic)|​]]Cehia
 - Bratunac[*][[Bratunac (town in Bosnia and Herzegovina)|​]]Bosnia și Herțegovina
 - Thonon-les-BainsFranța
 - Filippoi Kavalas[*][[Filippoi Kavalas (village in Greece)|​]]Grecia
 - Han-Pijesak[*][[Han-Pijesak (in Han Pijesak Municipality)|​]]Bosnia și Herțegovina
Prezență online
www.cacak.org.rs
GeoNames Modificați la Wikidata
Poziția localității Čačak
Poziția localității Čačak
Poziția localității Čačak
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Cunoscut de mult timp ca oraș balnear, se află la aproximativ 144 de kilometri sud de capitala Serbiei, Belgrad. Este, de asemenea, situat în apropiere de Cheile Ovčar-Kablar (supranumite Muntele Athos al Serbiei), unde în prezent se află 12 mănăstiri diferite (din cele 30 construite începând din secolul al XIV-lea).[2][3]

Geografie

modificare

Čačak este situat în partea de vest a Serbiei centrale, în regiunea Šumadija. Odată dens împădurită, regiunea este astăzi caracterizată de dealurile sale domoale și de pomii săi fructiferi. Spre sud, pe lângă Cheile Ovčar-Kablar, se află munții Alpili Dinarici. Acești munți se înclină într-un mod blând și ondulat spre valea Čačak și râul Morava de Vest.

Zona administrativă a orașului acoperă 636 km2 și conține: valea Čačak, cu o altitudine cuprinsă între 204 și 300 de metri înălțime; dealuri care au între 300 și 500 de metri înălțime și munții Jelica la sud, Vujan la nord-est, Ovčar și Kablar la vest.

Climat

modificare

Čačak are un climat oceanic (clasificare climatică Köppen: Cfb) care se învecinează cu un climat continental umed (clasificare climatică Köppen: Dfb). Temperatura medie a orașului și a vecinătăților sale este de 10,47 °C cu 74,1% umiditate și se caracterizează prin veri calde și ierni reci. Vânturile bat dinspre nord și nord-est și mai rar dinspre vest din cauza munților care le blochează. Temperatura medie în luna august este de 20,6 °C, în timp ce în luna ianuarie este de 0,5 °C. Există în medie 38 de zile cu zăpadă în timpul anului. Viteza medie a vântului este de 2,3 metri pe secundă. Numărul obișnuit de zile cu ceață este de 54. Precipitațiile medii anuale sunt de 802 de milimetri.[4]

Există câteva cazuri înregistrate de furtuni de praf saharian care au ajuna în oraș.

Date climatice pentru Čačak
Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual
Maxima medie °C (°F) 3.7
(38,7) 		6.6
(43,9) 		12.2
(54) 		16.5
(61,7) 		21.1
(70) 		24.7
(76,5) 		26.8
(80,2) 		27.1
(80,8) 		23.5
(74,3) 		17.8
(64) 		10.0
(50) 		5.4
(41,7) 		16,28
(61,31)
Media zilnică °C (°F) 0.1
(32,2) 		2.5
(36,5) 		7.0
(44,6) 		11.0
(51,8) 		15.5
(59,9) 		19.0
(66,2) 		20.7
(69,3) 		20.6
(69,1) 		17.2
(63) 		12.4
(54,3) 		6.1
(43) 		2.2
(36) 		11,19
(52,15)
Minima medie °C (°F) −3.4
(25,9) 		−1.6
(29,1) 		1.8
(35,2) 		5.5
(41,9) 		10.0
(50) 		13.3
(55,9) 		14.7
(58,5) 		14.2
(57,6) 		11.0
(51,8) 		7.0
(44,6) 		2.3
(36,1) 		−1
(30,2) 		6,15
(43,07)
Precipitații mm (inches) 57
(2.24) 		52
(2.05) 		55
(2.17) 		64
(2.52) 		87
(3.43) 		86
(3.39) 		76
(2.99) 		61
(2.4) 		60
(2.36) 		62
(2.44) 		73
(2.87) 		69
(2.72) 		802
(31,57)
Sursă: Climate-Data.org[5]

Istorie

modificare

Etimologie

modificare

Numele original al orașului a fost Gradac (însemnând „orașul mic”), care s-a dezvoltat în jurul mănăstirii Moravski Gradac, construită la sfârșitul secolului al XII-lea. Prima mențiune a numelui Čačak a fost într-un document emis de Republica Ragusa. Datat la 3 ianuarie 1409, documentul se referă la evenimente din 18 decembrie 1408, iar această dată este astăzi Ziua oficială a orașului Čačak.[6][7][8]

Originea numelui este astăzi necunoscută. Cu toate acestea, mai multe dicționare din secolul al XIX-lea și chiar din secolul al XX-lea, inclusiv lucrări ale marilor lingviști Vuk Stefanović Karadžić și Đuro Daničić, menționează cuvântul čačak și adjectivul corespunzător čačkovit, însemnând ( grămadă de) noroi înghețat sau uscat sau grămezi mari de pietre [aflate] la sol. Valea de-a lungul Moravei de Vest, unde se află Čačak, a fost într-adevăr inundată regulat până în secolul al XX-lea. Daničić a sugerat că originea cuvântului este rădăcina skak (skakati înseamnă sărituri în sârbă). Cuvântul și variantele sale au dispărut complet din limba sârbă de astăzi, dar s-a păstrat o altă toponimie de aceeași origine, ca în numele muntelui Čakor⁠(sr)[traduceți].[6]

Cu timpul, s-a dezvoltat o teorie eronată, dar larg răspândită, care susține că numele înseamnă într-adevăr „noroi”, dar că este de origine turcă. La prima mențiune a numelui, această regiune nu era încă ocupată de Imperiul Otoman, nămolul este numit diferit în limba turcă și nici nu există un cuvânt turc care să corespundă vocal cu čačak.[6]

Preistorie

modificare

Regiunea are mai multe situri arheologice, care datează din preistorie până în prezent, cele mai vechi din secolul al XV-lea î.Hr.[9]

Morminte princiare de tip iliric (cultura Glasinac) au fost găsite în două movile din Atenica cu sticlă ioniană, mărgele de chihlimbar reprezentând o lebădă și o placă cu un mistreț, toate au fost datate de la sfârșitul secolului al VI-lea î.Hr.[10] Mai multe fibule din bronz ornitomorfe de lebede au fost găsite în Mojsinje.[11][12]

Mai mulți tumuli preistorici au fost descoperiți în Mrčajevci.[13] Triburi de triballi și scordisci au trăit în această zonă până la momentul cuceririi romane.

Epoca romană

modificare

Orașul a fost locuit în epoca romană, cu urme ale așezării romane și astăzi vizibile, precum băile romane (terme) construite în perioada secolulelor II-IV. Acestea se află în spatele unei școli secundare din centrul orașului Čačak.

În apropiere, în satul Gradina de la poalele muntelui Jelica, a fost săpată un fort roman cu un martyrium[14] și o necropolă, cu trei biserici, dintre care una a produs monezi pentanumion pentru împăratul roman Iustinian I (cel Mare) în perioada 526– 537. Se crede că tot Iustinian a fondat fortul în anii 530. Prezența straturilor arse la vedere ar putea fi o dovadă că așezarea a fost distrusă în conflictul care a caracterizat regiunea în urma invaziilor barbare din Imperiul Roman de Apus. În aceeași regiune, în secolul al VI-lea, au fost construite alte patru forturi.

Evul Mediu

modificare

Slavii de sud s-au stabilit în zonă în timpul domniei împăratului bizantin Heraclius I (610–641). În perioada 1168 - 1189, după încorporarea sa în Primul Țarat Bulgar și apoi în diferite state medievale sârbe, fratele lui Ștefan Nemanja, Stracimir Zavidović, a controlat regiunea Morava de Vest, inclusiv orașul, atunci cunoscut sub numele de Gradac. Stracimir, un zupan sârb , a ridicat Biserica Maicii Domnului din Moravia Gradac în cel mai înalt punct al orașului.[15][16]

În 1459, turcii au încheiat cucerirea deplină a zonei, încorporând-o în Sangeacul Semendria și transformând biserica lui Stracimir într-o moschee. Numele orașului a fost schimbat de turci din Gradac în actualul Čačak.

Sec. al XVI-lea - prezent

modificare
 
Bătălia de la Ljubić (1815) din apropiere de Čačak; pictură în ulei de Rihard Puhta, 1862

Evliya Çelebi, un explorator otoman din secolele al XVI-lea și al XVII-lea, a descris Čačak drept așezarea principală în kadiluk-ul local (subdiviziune administrativă otomană). În 1717, Čačak a devenit parte a Imperiului Habsburgic după ce austriecii au învins otomanii, în urma Tratatului de la Passarowitz. Domnia austriacă a avut o durată scurtă, iar 21 de ani mai târziu Čačak a devenit din nou parte a Imperiului Otoman. Majoritatea rezidenților sârbi din Čačak, în momentul recuceririi, au părăsit orașul, migrând în nord în Imperiul Habsburgic unde siguranța vieții lor era mai mare. În locul lor au fost aduși coloniști din Muntenegru, Bosnia și Hercegovina și vlahi din mediul rural din apropiere.

Čačak are doi ani pe stema sa. Primul este 1408, în care apare prima mențiune a numelui orașului în arhiva Republicii Ragusan. Cel de-al doilea este 1815, anul în care a început a doua răscoală sârbă și anul în care bătălia de la Ljubić a avut loc pe dealurile din apropiere de Čačak (la 8 mai / 6 iunie 1815). Această bătălie este renumită ca una dintre cele mai mari victorii ale rebelilor sârbi. În această luptă, un grup mic de rebeli sârbi a învins o armată otomană mult mai puternică, cu un număr de 5.000 - 12.000 de bărbați.[17] La scurt timp, Principatul Serbiei, una dintre primele națiuni eliberate de stăpânirea otomană, și-a asigurat independența.[18]

În 1837, a fost terminată una dintre primele școli sârbe de gramatică. În perioada 1837–1941, Čačak s-a modernizat treptat, centrul orașului fiind modelat într-un stil de secesiune vieneză, care era popular în vremea respectivă. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Čačak a făcut parte din Republica de la Užice de scurtă durată. Aceasta, cu toate că a fost primul teritoriu eliberat din Europa, a fost ocupat de forțele germane la scurt timp după înființare. La 4 decembrie 1944, Čačak a fost eliberat definitiv de partizanii iugoslavi. De atunci a evoluat într-un oraș mare și un centru regional, ulterior având statutul oficial al unui oraș din Republica Serbia de azi.

Așezări

modificare

În afară de zona urbană a orașului, zona administrativă (comuna) Čačak include următoarele 58 de așezări:

Date demografice

modificare
Populația istorică
AnulPop.±% p.a.
194870.032—    
195375.485+1.51%
196185.439+1.56%
197197.924+1.37%
1981110.801+1.24%
1991116.808+0.53%
2002117.072+0.02%
2011115.337−0.17%

Conform recensământului din 2011, zona administrativă a orașului Čačak (sau comuna Čačak) a avut 115 337 de locuitori, din care 73.331 au locuit în orașul Čačak.

Orașul Čačak a avut 38.590 de gospodării cu 2,99 membri în medie. Numărul de locuințe a fost de 51.482.[19]

Conform recensământului din 2011, structura religioasă a orașului a fost predominant ortodoxă sârbă (110,281), cu minorități inclusiv de atei (577), catolici (168), musulmani (73), protestanți (21) și alții.[20] Practic întreaga populație a avut ca limbă maternă limba sârbă (112.505 de persoane din 115 337).

Compoziția populației pe sexe și vârstă medie a fost următoarea:[20] bărbați - 55.995 (41,42 ani)[20] și femei - 59.342 (43,95 ani).[20]

În total 53.543 cetățeni mai mari de 15 ani au avut studii medii (54,01%), în timp ce 14.823 cetățeni au avut un anumit fel de învățământ terțiar (14,95%). Dintre cei cu studii superioare, 9.386 (9,47%) au avut studii universitare.[21]

Grupuri etnice

modificare

Orașul este locuit în mare parte de sârbi (95,3%), urmat de minorități de rromi, muntenegreni și alte grupuri etnice.

Fiind situat la o răscruce de drumuri între Imperiul Otoman și Austro-Ungaria în timpul secolului al XIX-lea, Čačak a fost casa unor etnii care nu erau comune în regiunea Čačak. Un astfel de exemplu a fost o mică comunitate armenească care a început să se stabilească începând cu anul 1885, care a fugit de armata otomană și de opresiunea generală împotriva armenilor din imperiu.[22] Cei mai mulți membri ai acestei comunități au lucrat în industria de cafea.[22] În anii 1950, majoritatea acestora a emigrat din cauza noilor autorități comuniste iugoslave care, în procesul masiv de naționalizare de după al doilea război mondial, au confiscat afacerile armene.[22]

Compoziția etnică a orașului este prezentată în următorul tabel (pe baza datelor recensământului din 2011):[1]

Grup etnic Populație
sârbi 110886
rromi 530
muntenegreni 328
croați 105
iugoslavi 117
macedoneni 112
ruși 34
Alții 3225
Total 115337

Societate și cultură

modificare
 
Imagine cu Casa de Cultură - Dom kulture Čačak

Acest oraș a străbătut un drum lung și întortocheat de la o așezare anonimă la un oraș modern al secolului al XXI-lea. Chiar fața orașului, așa cum se vede în fațade, monumente și unități culturale, este reflectarea spiritului artistic al locuitorilor săi. În timpul sezonului de teatru există numeroase trupe de teatru în turneu din toată Serbia, în Casa de Cultură Dom kulture din Čačak. Centrul găzduiește „Studioul Dramatic” și școli de balet, arte plastice și sculptură. Expozițiile și spectacolele, serile culturale și literare se desfășoară în numeroase locuri, cum ar fi: „Biblioteca orașului Čačak”, galeriile „Nadežda Petrović” și „Risim”, „Muzeul Național” din Čačak, „Salonul de fotografie” și „Arhivele Inter-municipale” printre multe altele. Producția actuală de opere de artă din oraș are loc sub auspiciile grupurilor și asociațiilor, galeriilor private, coloniilor și a numeroși entuziaști.[23]

Coloniile de artă artistică și sculptură se găsesc cel mai adesea în stațiunea balneară Ovčar Banja. Există numeroase manifestări culturale, muzicale, de divertisment și turistice în oraș și în împrejurimile apropiate, care atrag multitudinea de adepți ai etno-culturii, ai muzicii populare originale, cum ar fi „Dis spring”,[24] Memorialul Nadežda Petrović și „Festivalul Flautului” din satul din apropiere, Prislonica.[25] De asemenea, festivalurile recent înființate „Festivalul DUK” și festivalul de rock „Priča” atrag populația mai tânără din oraș și din regiunea sa.[26][27][28] Čačak găzduiește, de asemenea, evenimente precum "Pitijada", "Kupusijada", "Fijakerijada" și alte festivaluri care sărbătoresc tradiții vechi aparținând sârbilor.[29]

În Guča, la 10 km sud de Čačak, în fiecare an se organizează Festivalul de Trompetă de la Guča, unul dintre cele mai populare festivaluri din Peninsula Balcanică, alături de festivalul Exit din Novi Sad.

Educație

modificare

Există trei facultăți situate în Čačak; două dintre ele fac parte din Universitatea Kragujevac:

  • Facultatea de Agronomie
  • Facultatea de Științe Tehnice
  • Școala Tehnică Superioară de Studii Profesionale

Există șapte școli secundare:

  • Școala liceală din Čačak (unul dintre cele mai veche licee din Serbia, 1837)
  • Liceul Economic
  • Liceul Tehnic
  • Liceul de Medicină
  • Liceul de mașini
  • Liceul de muzică
  • Școala F&C

Există multe școli primare și centre de îngrijire a copiilor.

  •  
    Facultatea de Științe Tehnice
  •  
    Școala liceală Čačak
  •  
    Liceul Economic
  •  
    Liceul Tehnic
  •  
    Liceul de muzică

Sport

modificare
 
Sala Borac, februarie 2019
 
Stadionul Čačak, februarie 2019

„Centrul sportiv Mladost”, care este situat pe coasta râului Morava de Vest, lângă stadionul Čačak, două facultăți și numeroase alte clădiri importante, oferă multe terenuri și baze sportive pentru localnici.[30] Întreaga zonă în care se află Centrul Sportiv este cea mai importantă zonă de divertisment a orașului.

Čačak este renumit la nivel național pentru cluburile sale din diferite sporturi de echipă; cele mai populare sunt baschetul, fotbalul și handbalul. Clubul de baschet Borac Čačak și clubul de fotbal Borac Čačak participă în ligi de top din Serbia mulți ani consecutivi, cu mult succes. Handbalul feminin este, de asemenea, foarte reușit și popular.

Turism

modificare

În vecinătatea orașului Čačak există mai mult de 20 de biserici și mănăstiri, cel mai mare număr găsit într-o zonă atât de mică din Serbia. Ele reprezintă monumente culturale și istorice de mare însemnătate. Cele mai importante sunt Biserica Înălțării Domnului Isus, o biserică de pe dealul Ljubić dedicată Sfântului Țar Lazăr, precum și Mănăstirea Vujan situată pe un munte din apropiere cu același nume. O valoare deosebită este atribuită mănăstirilor din Cheile Ovčar-Kablar, care datează din Evul Mediu și reprezintă o particularitate a moștenirii culturale și artistice a regiunii create de-a lungul secolelor. Există 12 mănăstiri și biserici în Cheile Ovčar-Kablar care s-au păstrat (dintr-un total de peste 30):

  • Uspenje
  • Vavedenje
  • Jovanje
  • Nikolje
  • Blagoveštenje
  • Vaznesenje
  • Preobraženje
  • Sretenje
  • Sveta Trojica
  • Ilinje
  • Savinje
  • Kadjenica

Izvoarele termale și minerale cu proprietăți medicale oferă baza dezvoltării turismului de agrement. Există trei stațiuni balneare pe teritoriul orașului Čačak: Gornja Trepča, Ovčar Banja și Slatinska Banja. Există și locuri de picnic: Gradina și parcul „Bătălia și Victoria” (numit și parcul „Spomen” (Amintire)) pe muntele Jelica, complexul Memorial de pe dealul Ljubić, câmpurile Grujine, plutele de pe râul Morava de Vest în Beljina, Parmenac, Međuvršje și Ovčar Banja și locuri de picnic pe râurile mai mici numite Dičina, Kamenica, Čemernica și Banja.

Galerie de imagini

modificare
  •  
    Čačak la începutul secolului XX
  •  
    Biserica Înălțării Domnului Isus
  •  
    Muzeul Național din Čačak
  •  
    Biserica Sfântul Țar Lazar de pe dealul Ljubić
  •  
    Poduri pe râul Morava de Vest și arena Borac
  •  
    Monumentul lui Stepa Stepanović
  •  
    Vedere spre Ljubić dinspre Morava de Vest în timpul iernii
  •  
    Meandrele Moravei de Vest în Cheile Ovčar-Kablar
  •  
    Meandrele Moravei de Vest în Cheile Ovčar-Kablar
  •  
    Parapantă peste Cheile Ovčar-Kablar
  •  
    Sala de sport KK Borac

Economie

modificare
 
Institutul de cercetare privind valorificarea fructelor

Structura economiei orașului Čačak este compusă din servicii și comerț, industrie și agricultură. Principalele industrii de prelucrare sunt producția de hârtie, electrocasnice electrice, scule pentru prelucrarea metalelor, nemetalele, produse ale industriei chimice, aparate tehnice termice, tâmplărie metalică și combinată, piese și truse pentru industria farmaceutică și produse pentru nevoile medicale. De asemenea, sunt bine dezvoltate industria lemnului, industria de cherestea și agricultura.

Multe companii cu peste 250 de angajați s-au prăbușit din cauza sancțiunilor din anii 1990. Din 2000, peste 40 de companii de stat au trecut prin procesul de privatizare.[31]

Întreprinderea privată, care își are tradiția încă din secolul al XIX-lea, este caracteristica principală a economiei orașului. În ianuarie 2017, 98,65% din întreprinderile de afaceri au fost mici și micro-companii.[32] Un număr mare de companii private s-au dezvoltat în companii de dimensiuni medii, cu 80 până la 270 de angajați care oferă o mare varietate de produse.[33] Astăzi, pe teritoriul orașului Čačak, printre cei mai mari angajatori se numără Sloboda Čačak, Institutul Tehnic Militar (Remont), Spitalul Čačak, Fabrika reznog alata și PS Fashion. Čačak are, de asemenea, prestigiosul și unicul Institut de cercetare privind valorificarea fructelor din țară, situat în zona centrului orașului.

În anul calendaristic 2017, întreprinderile comerciale din Čačak au importat mărfuri în valoare de 269 de milioane de euro și au exportat mărfuri în valoare de 171 de milioane de euro.[34]

Previzualizare economică

Următorul tabel prezintă o previzualizare a numărului total de persoane înregistrate angajate de persoane juridice după activitatea lor principală (în 2019):[35]

Activitate Total
Agricultură, silvicultură și pescuit 190
Minerit și cariere 107
Fabricație 10470
Alimentare cu energie electrică, gaz, abur și aer condiționat 370
Rezerva de apa; activități de canalizare, gestionare și remediere a deșeurilor 423
Construcții 1251
Comerț cu ridicata și cu amănuntul, reparații de autovehicule și motociclete 7179
Transport și depozitare 3029
Cazare și servicii alimentare 1595
Informație și comunicare 639
Activități financiare și de asigurare 570
Activități imobiliare 101
Activități profesionale, științifice și tehnice 985
Activități de servicii administrative și de asistență 1089
Administrație publică și apărare; securitate socială obligatorie 1414
Educație 2180
Sănătate umană și activități de muncă socială 2188
Arte, divertisment și recreere 506
Alte activități de servicii 511
Muncitori agricoli individuali 664
Total 35461

Transport

modificare

Datorită poziției sale geografice, Čačak este un centru principal al transportului rutier din Serbia de Vest. În august 2019, autostrada A2 (Miloš cel Mare), care este prevăzută să circule de la Belgrad până la granița cu Muntenegru, este în serviciu de la Obrenovac la Čačak, cu alte câteva tronsoane în curs de construcție.[36] De asemenea, este planificată autostrada A5 care va circula de la Čačak la Pojate, conectând astfel două autostrăzi principale din Serbia. Čačak se află, de asemenea, pe Drumul Național 22 (Ibarska magistrala) și pe Drumul Național 23 (Zlatiborska magistrala), două autostrăzi principale din Serbia de Vest.

O cale ferată de la Kraljevo la Požega trece prin Čačak, conectând astfel orașul cu calea ferată Belgrad – Bar (una dintre principalele căi ferate ale țării). Aeroportul Morava, unul dintre cele trei aeroporturi internaționale ale țării, a fost deschis în 2019 pentru avioane civile și este situat între Čačak și Kraljevo.

  •  
    Autostrada A2 lângă Čačak
  •  
    Un tren se apropie de gara Čačak
  •  
    Aeroportul Morava

Persoane notabile

modificare

Aceasta este o listă de persoane notabile din Čačak și din împrejurimile sale:

Relații internaționale

modificare

Orașe gemene și orașe surori

modificare

Čačak este înfrățit cu:

Referințe

modificare
  1. ^ a b „ETHNICITY Data by municipalities and cities” (PDF). stat.gov.rs. Statistical Office of Serbia. Accesat în . 
  2. ^ „Srpska Sveta Gora”. Politika (în Serbian). . 
  3. ^ sr:Ovčarsko-kablarski manastiri
  4. ^ „Čačak – geographical position”. TurizamCacak.org.rs. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ „Climate: Čačak, Serbia”. Climate-Data.org. Accesat în . 
  6. ^ a b c Rodoljub Petrović (). [Origin and meaning of our town's name: Čačak is Serbian word] |trans-title= necesită |title= (ajutor) (în Serbian). Čačanski Glas https://www.caglas.rs/%D1%87%D0%B0%D1%87%D0%B0%D0%BA-%D1%98%D0%B5-%D1%81%D1%80%D0%BF%D1%81%D0%BA%D0%B0-%D1%80%D0%B5%D1%87-3/ La |url= lipsește titlul (ajutor). 
  7. ^ Gvozden Otašević (). „Šest vekova Čačka” [Six centuries of Čačak]. Politika (în Serbian). 
  8. ^ Srboljub Đ. Stamenković, Dragica Gatarić (). Srboljub Đ. Stamenković, ed. [Geographical encyclopedia of the settlements of Serbia, Vol. IV, S-Š, page 286] |trans-title= necesită |title= (ajutor). University of Belgrade Faculty of Geography, Belgrade. 
  9. ^ „直の日記”. To-Cacak.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ Trebenishte: the fortunes of an unusual excavation – M. Stibbe, Rastko Vasić
  11. ^ http://sehumed.uv.es/revista/numero16/SEHUMED_colecc131.PDF
  12. ^ [hrcak.srce.hr/file/71455 srce.hr]
  13. ^ Petrova, Ekaterina. „Balkan Travellers – Archaeologists Discover Pre-Historic Tumuli in Central Serbia”. BalkanTravellers.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ Un martyrium (latină) sau martirion (greacă veche) (plural, „martyries” sau „martyria”) este o biserică cu o formă arhitecturală specifică, centrată pe un element central și astfel construită pe un plan central, adică a unei circulare sau uneori forma octogonală sau cruciformă
  15. ^ Ћоровић, Владимир (1997). Istoria poporului sârb - Историја српског народа.
  16. ^ Живковић, Тибор (). Портрети српских владара: IX-XII век (Portraits of Serbian Rulers: IX-XII Century). Београд: Завод за уџбенике и наставна средства. , 119–124.
  17. ^ Konstantin N. Nenadović (). Život i dela velikog Đorđa Petrovića Kara-Đorđa Vrhovnog Vožda, oslobodioca i Vladara Srbije i život njegovi Vojvoda i junaka: Kao gradivo za Srbsku Istoriju od godine 1804 do 1813 i na dalje. Sloboda. 
  18. ^ Стевановић, Миладин (1990). Други српски устанак. Дечје новине. ISBN 978-86-367-0339-7.
  19. ^ „Number and the floor space of housing units” (PDF). stat.gov.rs (în Serbian). Statistical Office of the Republic of Serbia. Accesat în . 
  20. ^ a b c d „Religion, Mother tongue, and Ethnicity” (PDF). stat.gov.rs (în Serbian). Statistical Office of the Republic of Serbia. Accesat în . 
  21. ^ „Educational attainment, literacy and computer literacy” (PDF). stat.gov.rs (în Serbian). Statistical Office of the Republic of Serbia. Accesat în . 
  22. ^ a b c Gvozden Otašević (). „Ljudi kojima je "ić" bilo spasenje” [People for whom "ić" was a salvation]. Politika (în Serbian). 
  23. ^ „- :: Grad Čačak ::”. Cacak.org.rs. Accesat în . 
  24. ^ „Disovu nagradu za 2019. godinu dobio je pesnik Đorđo Sladoje”. danas.rs (în Serbian). Beta. . Accesat în . 
  25. ^ „31. Сабор фрулаша Србије "Ој, Мораво"”. rts.rs (în Serbian). . Accesat în . 
  26. ^ „DUK još jednom dovodi svet na Moravu”. danas.rs (în Serbian). . Accesat în . 
  27. ^ „Овогодишња "ПриЧА" помериће границе”. glaszapadnesrbije.rs (în Serbian). . Accesat în . 
  28. ^ „Festival PriČa: Parni valjak, Hladno pivo, Zabranjeno pušenje i još mnogo bendova stiže u Čačak” (în Serbian). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  29. ^ Nikitović, V. „KUPUSIJADA U MRČAJEVCIMA Manifestaciju otvara ministar Nedimović, Oliveri Katarini priznanje za životno delo”. blic.rs (în Serbian). Accesat în . 
  30. ^ Veselinović, Stefan (). „Čačak: Kako je volonterizam mladih dao nov život obali Morave”. bbc.com (în Serbian). Accesat în . 
  31. ^ „U Čačku još dva velika preduzeća nisu privatizovana – "Fabrika reznih alata" i "Sloboda"”. ekapija.com (în sârbă). Accesat în . 
  32. ^ „U Čačku posluje 6.113 firmi i preduzetničkih radnji”. moravainfo.rs (în Serbian). . Accesat în . [nefuncțională]
  33. ^ „- :: Grad Čačak ::”. Cacak.org.rs. Accesat în . 
  34. ^ „Iz Čačka najviše u EU i zemlje bivše YU”. b92.net (în Serbian). Beta. . Accesat în . 
  35. ^ „Запослени у Републици Србији, 2019. - Годишњи просек -” (PDF). stat.gov.rs (în Serbian). Statistical Office of Republic of Serbia. . Accesat în . 
  36. ^ „Svečano otvoren auto-put "Miloš Veliki", Vučić kaže - put za ponos cele Srbije”. n1info.com (în Serbian). Beta, FoNet. . Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe

modificare

Vezi și

modificare
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Čačak&oldid=16026039