Wikipedia

Požega, Serbia

Požega (în sârbă Пожега, pronunțat [pôʒeɡa]) este un oraș și o comună din districtul Zlatibor aflat în vestul Serbiei. Conform rezultatelor recensământului din 2011, populația orașului a fost de 13.153, în timp ce zona administrativă a orașului (comuna Požega) a avut 29.638 de locuitori.[2]

Požega, Serbia
—  așezare umană  —

Stemă
Stemă
Map
Požega, Serbia (Serbia)
Poziția geografică în Serbia
Coordonate: 43°51′N 20°03′E ({{PAGENAME}}) / 43.85°N 20.05°E
Țară Serbia
DistrictDistrictul Zlatibor
Comună[*]​ Opština Požega[*][[Opština Požega |​]]
Componență42
Suprafață
 - Total426 km²
 - Town11.96 km²
 - Municipality426 km²
Altitudine315 m.d.m.
Populație
 - Total
 - Town13.153 locuitori
 - Municipality29.638 locuitori
Fus orarCET (+1)
 - Ora de vară (DST)CEST (+2)
Cod poștal31210
Prefix telefonic+381(0)31
Prezență online
www.pozega.org.rs
Poziția localității Požega, Serbia
Poziția localității Požega, Serbia
Poziția localității Požega, Serbia
Modifică date / text Consultați documentația formatului

În timpul Republicii Federale Socialiste Iugoslavia, orașul a fost numit Užička Požega, pentru a nu fi confundat cu Slavonska Požega, acum în Croația.

Istorie modificare

Terenurile fertile și râurile din acest bazin au determinat oamenii să se stabilească în acest loc din preistorie. Săpăturile au găsit urme ale unor așezări pe locul actualului Požega din anii 2.600 de ani î.Hr. În comuna Pozega, săpăturile arheologice au găsit dovezi materiale ale unor așezări neolitice, morminte ilirice, movile, necropole antice, tumuli și așezări romane. Din secolul al VII-lea, aceste meleaguri au fost populate de slavi.

Constantin al VII-lea Porfirogenet, un conducător și istoric bizantin din secolul al X-lea, a enumerat orașele din Marele Principat Sârbesc. Printre altele a menționat Dresnik și Megiretus. Primul oraș se crede că se afla pe locul fortului de al Drežnica de astăzi, între Požega și Užice. Nici fortificația Megiretus nu a fost localizată. Pe baza unor informații insuficiente, acesta a fost situat între Đetinja și Rzav, nu departe de Pozega.

La sfârșitul secolului al XII-lea, teritoriul din jurul orașelor Požega și Uzice a devenit parte a statului medieval al lui Ștefan Nemanja, așa cum este documentat în hramul Mănăstirii Studenica din anul 1196.[3] După moartea lui Ștefan Dușan în 1335, zona Pozega a fost administrată de nobilul Vojislav Vojinović, apoi de Nikola Altomanović.[4][5]

Geografie modificare

Pozega este situat în mijlocul bazinului Požega, la 300 de metri deasupra nivelului mării. Se află la 180 km de Belgrad și la 25 km distanță de Uzice. În estul orașului Pozega, se află munții Ovčar (985 m)[6] lângă Čačak și Kablar (889 m),[6] care formează Defileul Ovčar-Kablar‎‎ de-a lungul râului Morava de Vest.[6]

Așezări modificare

În afară de orașul Požega, comuna include următoarele așezări:

Date demografice modificare

Evoluția numărului populației
An Pop.   ±%  
1948 31.014 —    
1953 31.741 +2.3%
1961 32.382 +2.0%
1971 33.804 +4.4%
1981 34.100 +0.9%
1991 33.578 −1.5%
2002 32.293 −3.8%
2011 29.638 −8.2%

Conform rezultatelor recensământului din 2011, populația orașului a fost de 13.153, în timp ce comuna a avut 29.638 de locuitori.[2]

Conform rezultatelor recensământului din 2002, populația din orașul Požega a avut o vârstă medie de 37,8 ani (36,8 pentru bărbați și 38,7 pentru femei). În localitate se aflau 4.197 de gospodării, iar numărul mediu de membri pe gospodărie a fost de 3,15.[7]

Compoziția etnică a orașului a fost următoarea (conform rezultatelor recensământului din 2011):[2]

Grup etnic Populație
sârbi 12.698
rromi 226
muntenegreni 51
croați 19
iugoslavi 19
macedoneni 16
Alții 124
Total 13.153

Această așezare este populată în mare parte de sârbi (conform recensământului din 2002 și 2011)[2], iar la ultimele trei recensăminte s-a înregistrat o creștere a populației.

Conform rezultatelor recensământului din 2002, în Požega se aflau 2 vlahi și un român.[7]

Economie modificare

Următorul tabel oferă o previzualizare a numărului total de persoane înregistrate angajate de persoane juridice după activitatea lor principală (situația din 2018):[8]

Activitate Total
Agricultură, silvicultură și pescuit 60
Minerit și cariere 15
Fabricație 2870
Alimentare cu energie electrică, gaz, abur și aer condiționat 58
Rezerva de apa; activități de canalizare, gestionare și remediere a deșeurilor 148
Construcții 381
Comerț cu ridicata și cu amănuntul, reparații de autovehicule și motociclete 1071
Transport și depozitare 669
Cazare și servicii alimentare 287
Informație și comunicare 80
Activități financiare și de asigurare 90
Activități imobiliare 11
Activități profesionale, științifice și tehnice 203
Activități de servicii administrative și de asistență 30
Administrație publică și apărare; securitate socială obligatorie 389
Educație 448
Sănătate umană și activități de muncă socială 398
Arte, divertisment și recreere 80
Alte activități de servicii 171
Muncitori agricoli individuali 359
Total 7820

Transport modificare

Požega este unul dintre principalele centre de transport rutier și feroviar din Serbia de Vest. Acesta este situat la intersecția celor mai importante drumuri naționale (sau de stat; Државни путеви) din Serbia de Vest - Drumul Național 21 și Drumul Național 23. De asemenea, o porțiune a autostrăzii A2 (supranumită Miloș cel Mare) aflată în construcție, trece prin Požega.

Požega este și important un nod feroviar, pe aici trece calea ferată Kraljevo-Čačak-Užice și calea ferată Belgrad – Bar.[9][10]

Climat modificare

Požega are un climat continental umed (clasificare climatică Köppen: Dfb) cu veri calde și ierni reci și înzăpezite. Cu 127 de zile de ceață pe an și doar 1503 ore de soare, este printre cele mai încețoșate și mai puțin însorite orașe din Serbia.[11]

Date climatice pentru Požega, elevation: 310 m sau 1.020 ft, 1981–2010 normals, extremes 1961–2010
Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual
Maxima medie °C (°F) 2.8
(37) 		6.6
(43,9) 		12.1
(53,8) 		17.4
(63,3) 		22.5
(72,5) 		25.3
(77,5) 		27.5
(81,5) 		27.6
(81,7) 		22.9
(73,2) 		17.4
(63,3) 		9.7
(49,5) 		3.7
(38,7) 		16,3
(61,3)
Media zilnică °C (°F) −1.6
(29,1) 		0.4
(32,7) 		5.3
(41,5) 		10.2
(50,4) 		15.2
(59,4) 		18.3
(64,9) 		20.0
(68) 		19.5
(67,1) 		15.1
(59,2) 		10.2
(50,4) 		4.1
(39,4) 		−0.4
(31,3) 		9,7
(49,5)
Minima medie °C (°F) −5.1
(22,8) 		−4.2
(24,4) 		−0.3
(31,5) 		3.9
(39) 		8.8
(47,8) 		12.4
(54,3) 		13.5
(56,3) 		13.3
(55,9) 		9.9
(49,8) 		5.6
(42,1) 		0.3
(32,5) 		−3.5
(25,7) 		4,6
(40,3)
Minima istorică °C (°F) −30.7
(−23.3) 		−27.5
(−17.5) 		−20.2
(−4.4) 		−9.4
(15,1) 		−1.3
(29,7) 		2.8
(37) 		4.1
(39,4) 		3.8
(38,8) 		−2.4
(27,7) 		−7.5
(18,5) 		−18.4
(−1.1) 		−27.2
(−17.0) 		−30,7
(−23,3)
Precipitații mm (inches) 42.7
(1.681) 		41.9
(1.65) 		45.8
(1.803) 		58.0
(2.283) 		74.8
(2.945) 		88.4
(3.48) 		76.3
(3.004) 		59.6
(2.346) 		65.8
(2.591) 		57.1
(2.248) 		63.5
(2.5) 		52.3
(2.059) 		726,4
(28,598)
Umiditate [%] 86 80 74 71 73 75 74 75 79 82 85 87 78
Nr. de zile cu precipitații (≥ 0.1 mm) 13 13 13 13 14 14 11 10 10 11 12 14 148
Nr. mediu de zile cu ninsoare 8 8 5 1 0 0 0 0 0 0 3 7 32
Ore însorite 43.5 72.0 114.8 136.7 174.4 188.1 228.9 215.9 144.5 92.5 57.6 34.4 1.503,2
Sursă: Republic Hydrometeorological Service of Serbia[12]

Mass-media modificare

În Požega se află stația TV cu acoperire locală, TV Požega, și o stație de radio, Radio Požega.

Galerie modificare

  •  
    Fântâna memorială din centrul orașului
  •  
    Centrul orașului
  •  
    Gara locală
  •  
    Complexul minier Jelen Do

Personalități modificare

  • Miloš Obrenović I (1780-1860), primul monarh al Serbiei moderne
  • Dragiša Lapčević (1867–1939), om politic
  • Petar Leković (1893 - 1942), prima persoană care a primit medalia iugoslavă Ordinul Eroului Poporului
  • Dejan Đedović (1973), antrenor de futsal
  • Srđan Mijailović (1993), jucător de fotbal

Referințe modificare

  1. ^ https://www.unicode.org/iso15924/iso15924-codes.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ a b c d „ETHNICITY Data by municipalities and cities” (PDF). stat.gov.rs. Statistical Office of the Republic of Serbia. Accesat în . 
  3. ^ Pirivatrić, Srđan. "The chronology and the historical context of the construction of the Studenica monastery: Contribution to the study." Zograf 39 (2015): 47-56.
  4. ^ Bataković, Dušan T., ed. (). Histoire du peuple serbe [History of the Serbian People] (în French). Lausanne: L’Age d’Homme. 
  5. ^ Ćirković, Sima (). The Serbs. Malden: Blackwell Publishing. 
  6. ^ a b c Jovan Đokić. „Katalog planina Srbije”. PSD Kopaonik Beograd. Arhivat din original la . 
  7. ^ a b "Cartea 1". Populație, origine națională sau etnică, date preliminare. webrzs.stat.gov.rs . Belgrad: Oficiul de Statistică al Republicii Serbia. Februarie 2003. ISBN: 86-84433-00-9.
  8. ^ „MUNICIPALITIES AND REGIONS OF THE REPUBLIC OF SERBIA, 2019” (PDF). stat.gov.rs. Statistical Office of the Republic of Serbia. . Accesat în . 
  9. ^ Radovi na modernizaciji deonice Resnik - Vreoci, 15.07.2016-14.07.2017 (Modernization of Resnik–Vreoci railway line, 2016-07-15 to 2017-07-14) pe YouTube, Serbian Railways official YouTube channel
  10. ^ Resnik Valjevo Infrastrukture 15 11 2017 (Resnik–Valjevo Infrastructure 2017-11-15) pe YouTube, Serbian Railways official YouTube channel
  11. ^ Vračević, Ivona (). „Požega, grad sa jednim od najneobičnijih trgova u Evropi”. serbia.com (în Serbian). Accesat în . 
  12. ^ „Monthly and annual means, maximum and minimum values of meteorological elements for the period 1981 - 2010” (în Serbian). Republic Hydrometeorological Service of Serbia. Accesat în . 

Legături externe modificare


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Požega,_Serbia&oldid=15604600