Comuna Tomnatic, Timiș

comună din județul Timiș, România

Tomnatic (în germană Triebswetter, în maghiară Nagy Ősz) este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.

Tomnatic
—  comună  —
Map
Tomnatic (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 45°59′33″N 20°39′37″E ({{PAGENAME}}) / 45.992594°N 20.660224°E

Țară România
Județ Timiș

Atestare documentară1750 (aprox.)

ReședințăTomnatic
ComponențăTomnatic

Guvernare
 - PrimarStoian Vasiu[*][1][2] (PSD, )

Suprafață
 - Total32,16 km²
Altitudine83 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total3.106 locuitori
 - Densitate97,78 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal307255

Prezență online

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Localizare modificare

Tomnaticul se situează în vestul județului Timiș. Se învecinează la vest cu Nerău, la nord cu Sânnicolau Mare, Sânpetru Mare și Saravale, la est cu Lovrin, iar la sud cu Vizejdia și Gottlob.

Istorie modificare

Lângă Tomnatic a avut loc ultima bătălie dintre Ahtum, conducătorul românilor, pecenegilor și bulgarilor din teritoriul aproximativ al Banatului de astăzi și invadatorii maghiari conduși de Chanadinus, un general răsculat de-al lui Ahtum, în anul 1003 sau 1030 (data bătăliei este controversată).

Localitatea este atestată documentar în urmă cu mai bine de 250 de ani, ca urmare a așezării pe vatra actualei localități a populației germane adusă de austrieci. Anterior, aici a existat o comunitate de români și sârbi. Odată cu recucerirea Banatului de sub stăpânirea turcească, la 1716, a început colonoizarea regiunii. La Tomnatic au fost colonizați locuitori din zona Alsacia-Lorena, în majoritate francezi săraci. Acest lucru explică frecvența cu care se întâlnesc numele de familie de origine franceză. 62% dintre primii coloniști veneau din zona Chateau-Salins din Franța (la granița cu Germania), 8% din Luxemburg, 5% din regiunea Baden, 5% din Bavaria iar restul din alte zone ale Germaniei. Tomnaticul a fost pentru o bună perioadă de timp cel mai mare sat "francez" din Banat. Cu timpul s-a produs o asimilare a francezilor din partea germanilor, astfel că spre sfârșitul secolului XIX nu mai existau locuitori care să vorbească numai limba franceză. În afara câtorva cuvinte de origine franceză care s-au încetățenit în vocabularul local, foarte puțin a mai rămas din originea franceză a satului.

Localitatea s-a numit inițial Triebswetter. În 1920 a luat actualul nume românesc. A făcut parte din comuna Lovrin. Comuna Tomnatic a fost reînființată în baza Legii nr.84/2004, desprinzându-se de comuna Lovrin.

Demografie modificare


 

Componența etnică a comunei Tomnatic

     Români (77,33%)

     Romi (8,02%)

     Germani (3,9%)

     Maghiari (2,25%)

     Alte etnii (1,19%)

     Necunoscută (7,31%)



 

Componența confesională a comunei Tomnatic

     Ortodocși (67,48%)

     Romano-catolici (15,45%)

     Penticostali (7,6%)

     Alte religii (1,96%)

     Necunoscută (7,5%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Tomnatic se ridică la 3.106 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.144 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (77,33%), cu minorități de romi (8,02%), germani (3,9%) și maghiari (2,25%), iar pentru 7,31% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (67,48%), cu minorități de romano-catolici (15,45%) și penticostali (7,6%), iar pentru 7,5% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]

Politică și administrație modificare

Comuna Tomnatic este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Stoian Vasiu[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat10          
Partidul Național Liberal3          

Personalități modificare

  • Anton Palfi (n. 8 decembrie 1946), jurnalist, poet și traducător de limba germană.

Note modificare

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central 
  2. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  3. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 

Bibliografie modificare

HEINZ VOGEL

Madgearu, AlexandruContribuții privind datarea conflictului dintre ducele bănățean Ahtum și regele Ștefan I al Ungariei, Banatica, Reșița, 12, 1993, 2, p. 5-12

Legături externe modificare