Comuna Variaș, Timiș

comună din județul Timiș, România

Variaș este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din satele Gelu, Sânpetru Mic și Variaș (reședința).

Variaș
—  comună  —
Stemă
Stemă
Map
Variaș (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 46°00′26″N 20°57′37″E ({{PAGENAME}}) / 46.00722222°N 20.96027778°E

Țară România
Județ Timiș

SIRUTA159213
Atestare documentară1332

ReședințăVariaș
Componență

Guvernare
 - PrimarNicolae Birău[*][1] (PRO, octombrie 2020)

Suprafață
 - Total111,67 km²
Altitudine96 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total5.293 locuitori
 - Densitate50,88 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal307455

Prezență online

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Etimologie

modificare

Numele localității provine de la "Varju", care în maghiară înseamnă "corb". Denumirea "Várjás" se află probabil în legătură cu elementul heraldic al unei familii nobiliare dispărute.[2]

După repopularea Variașului cu coloniști germani s-a încercat fără succes germanizarea numelui în Krähendorf. Numele Varias apare pe harta contelui Mercy din anul 1723 și este reluat pe hărțile de la 1753, 1777, respectiv 1783 (în forma Wariosch).[3]

Imediat după unirea Banatului cu România în 1918, comuna a purtat denumirea oficială Dănciulești, denumire la care s-a renunțat cu ocazia reformei administrativ - teritoriale din 1925.

 
Variaș în Harta Iosefină a Banatului, 1769-72

Localitatea este atestată documentar pentru prima dată în anul 1333, într-un registru papal.[4] Forma utilizată atunci a fost Varijas. Localitatea a fost domeniu regal (al coroanei maghiare) până în 1381, când a intrat în proprietatea lui Petrus și Nicolaus Maczedoniay.[5] Ioannes Maczedoniay a donat Variașul în anul 1454 surorii sale Anna, văduvită Fargacs. În anul 1464 Variașul este atestat în proprietatea lui Felix Fargacs.

În 1466 Variașul a fost cumpărat pentru 500 guldeni de vestitul ofițer Ladislau Doczy, care s-a remarcat în victoria de la Semendria asupra Imperiului Otoman. Reședința lui Doczy se afla la Periam.[6]

În secolul XVII, sub ocupația turcească, Variașul s-a depopulat. După izgonirea turcilor din Banat, în secolul XVIII, a urmat popularea cu coloniști sârbi și germani. În 1786 au venit șvabi bănățeni. În 1793 este atestată existența unei școli sârbești și a unei școli germane.

Variașul a fost locuit în principal de 3 naționalități. Fiecare naționalitate avea „propria” stradă. Se vorbea în Variaș despre „ulița valahă” (a românilor) și de „ulița sârbă”. Cea germană se numea „ulița centrală”.

În perioada interbelică Variașul a făcut parte din Plasa Periam, județul Timiș-Torontal.

Autoritățile comuniste au deportat în iunie 1951 o sută de familii germane din Variaș în Bărăgan, după cum urmează: 46 de familii în Perieți, 32 de familii în Fetești și 22 de familii în Mărculești, Ialomița, în total 275 de persoane.[7] Deportații au efectuat muncă forțată până în ianuarie 1956. În casele rămase libere în Variaș au fost instalate familii de moldoveni. 24 dintre deportați și-au pierdut viața în Perieți, Fetești-Valea Viilor și Mărculeștii Noi (Viișoara, Ialomița).[8]

Întoarcerea deportaților la Variaș a dus la conflicte cu familiile de moldoveni instalate în localitate, conflicte care au durat până în anii 1960, când au fost construite blocurile de locuințe pe terenul fostei locații a pompierilor voluntari germani din Variaș,[9] concomitent cu decizia primelor familii de șvabi de a emigra în Republica Federală Germania.

În anul 1972, în prezența a 340 de refugiați șvabi din Variaș, a fost întemeiată la Waldkraiburg Asociația Șvabilor din Variaș.[10] Prima întâlnire festivă (Heimattreffen) a șvabilor din Variaș în Republica Federală Germania a avut loc în anul 1975 la Waldkraiburg, în Bavaria.[11]

Între 1968-1990 director al școlii din Variaș a fost Ion Stănică, originar din Leicești, Argeș.[12]

Monumente

modificare

1.Biserica romano-catolică cu hramul Sfântul Ladislau a fost consacrată în data de 27 iunie 1821 de episcopul Ladislaus Köszeghy von Remete, episcop de Timișoara între 1800-1828.[13] 2.Biserica ortodoxă sârbă cu hramul Sfântul Nicolae a fost sfințită în data de 2 decembrie 1827 de protopopul de Timișoara, Iovan Vasici.[14] 3.Biserica ortodoxă română cu hramul Pogorârea Sfântului Duh sfințită în anul 1992 de către mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu.

Personalități locale

modificare
  • Karl Huber (1827-1885) - violonist, compozitor, profesor[15]
  • Nikolaus Engelmann (1908-2005) - actor, scriitor, ziarist.
  • Sava Ilin (1935-1989) - compozitor, dirijor[16]
  • Dușan Petrovici (n. 1938) - poet
  • Ivo Muncian (n.1943) - scriitor, poet, publicist
  • Vasile Șirli (n.1948) - compozitor
  • Goran Mrakić (n. 1979) - scriitor, director al Editurii Uniunii Sârbilor din România
  • Srdjan Luchin (n.1986) - internațional de fotbal

Demografie

modificare


 

Componența etnică a comunei Variaș

     Români (67,75%)

     Sârbi (6,44%)

     Maghiari (5,89%)

     Romi (4,4%)

     Ucraineni (1,91%)

     Alte etnii (0,91%)

     Necunoscută (12,7%)


 

Componența confesională a comunei Variaș

     Ortodocși (63,95%)

     Ortodocși sârbi (8,45%)

     Romano-catolici (7,56%)

     Penticostali (4,42%)

     Baptiști (1,1%)

     Alte religii (1,15%)

     Necunoscută (13,38%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Variaș se ridică la 5.293 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 5.682 de locuitori.[17] Majoritatea locuitorilor sunt români (67,75%), cu minorități de sârbi (6,44%), maghiari (5,89%), romi (4,4%) și ucraineni (1,91%), iar pentru 12,7% nu se cunoaște apartenența etnică.[18] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (63,95%), cu minorități de ortodocși sârbi (8,45%), romano-catolici (7,56%), penticostali (4,42%) și baptiști (1,1%), iar pentru 13,38% nu se cunoaște apartenența confesională.[19]

Politică și administrație

modificare

Comuna Variaș este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Nicolae Birău[*], de la Partidul PRO România, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[20]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul PRO România8        
Partidul Național Liberal3        
Uniunea Salvați România2        
Partidul Social Democrat1        
Iarema Andrei-Silviu1        

Evoluție istorică

modificare

La recensământul din 1930 au fost înregistrați 4.233 locuitori, dintre care 2.361 germani, 1.575 sârbi, 108 români, 91 țigani, 69 maghiari ș.a.[21] Sub aspect confesional populația era alcătuită din 2.357 romano-catolici, 1.769 ortodocși, 57 luterani, 12 reformați ș.a.[22] În 1968, din 4.808 locuitori, 1.635 erau români, 1.558 germani, 1.138 sârbi, 244 maghiari, 233 alții.[23]

Personalități născute aici

modificare
  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă 
  2. ^ Nikolaus Engelmann, Warjasch. Ein Heimatbuch, Mainburg 1980, pag. 30.
  3. ^ Idem.
  4. ^ Engelmann, Warjasch, pag. 15.
  5. ^ Idem, pag. 18.
  6. ^ Karl Waldner, Perjamosch.
  7. ^ Engelmann, Warjasch, pag. 145-151.
  8. ^ Engelmann, Warjasch, pag. 151.
  9. ^ Engelmann, Warjasch, pag. 152.
  10. ^ This domain name is registered with Netim, www.banaterra.eu 
  11. ^ Engelmann, Warjasch, pag. 255.
  12. ^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  13. ^ Engelmann, Warjasch, pag. 79.
  14. ^ Ivo Muncian, Miroslav Rosici, ”Sârbii din Variaș”, Variaș 2012, pag.16.
  15. ^ idem, pag.25-27.
  16. ^ Jurnal de Variaș, nr.1. pag.4, 2012, ISSN 1453-2700
  17. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  18. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  19. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  20. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  21. ^ Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 472.
  22. ^ Idem, pag. 757.
  23. ^ Florin Zamfir - Oameni, evenimente, tradiții din Banatul de câmpie, vol.3, pag.99-100, Editura Solness, Timișoara, 2009.

Bibliografie

modificare
  • Colectiv de autori, Comuna Variaș: spațiu de conviețuire interetnică și interculturală, Editura Brumar, Timișoara, 2006, ISBN 973-602-178-5

Legături externe

modificare