Alegerile generale din România au loc la fiecare patru ani, când se aleg membrii Parlamentului din Camera Deputaților și Senat. Mandatul acestora durează patru ani.

Candidații, aleși printr-un sistem de liste proporționale, sunt în competiție pentru unul din cele 345 de locuri din Camera Deputaților (un deputat la 70.000 locuitori) și 140 în Senat (un senator la 160.000 locuitori). Odată cu referendumul constituțional din perioada 1819 octombrie 2003 s-a pus și problema introducerii votului uninominal, însă Comisia Electorală a respins propunerile pentru introducerea acestei proceduri în februarie 2004. Conform aceluiași referendum alegerile prezidențiale au fost decalate, astfel că durata unui mandat de președinte este acum de cinci ani, spre deosebire de cel al unui parlamentar, care este limitată la patru ani.

România are o formă de organizare și de conducere politică a societății bazată pe principiul exercitării puterii de către popor. Statul român se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor – legislativă, executivă și judecătorească – în cadrul democrației constituționale. (Art 1 Constituția României)

Desfășurare

modificare

Înainte de începerea fiecărui mandat parlamentar trebuie să aibă loc alegeri generale. De vreme ce durata unui mandat parlamentar este de patru ani, alegerile pentru Camera Deputaților și pentru Senat se desfășoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului. Cei patru ani încep de la prima întrunire a Parlamentului, la convocarea președintelui. Data alegerilor se află la discreția prim-ministrului.

Organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, chiar când nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au totuși dreptul la câte un loc de deputat, putând fi reprezentate de o singură organizație.

Din 1990 încoace, toate alegerile generale s-au ținut duminica: o dată în mai, o dată în septembrie și de două ori în noiembrie.

Pragul electoral al partidelor este de 5 % din voturi. În 2004, numărul de mandate va scădea cu 5%, datorită scăderii numărului de locuitori. Comisia electorală a stabilit durata campaniei electorale la 30 de zile.

Eligibilitate

modificare

Oricine este cetățean român, are domiciliul stabil în România și a împlinit până în ziua alegerilor inclusiv vârsta de 23 de ani pentru Camera Deputaților sau respectiv 33 de ani pentru Senat, poate deveni membru al Parlamentului României. Excepție fac debilii și alienații mintali puși sub interdicție precum și persoanele condamnate care prin hotărâre judecătorească definitivă și-au pierdut drepturile electorale. Cetățenii români din străinătate sunt și ei eligibili.

Legislație

modificare

Legea electorală din România a fost criticată pentru faptul că împiedică micile formațiuni să se înregistreze ca partide politice, prin impunerea strângerii unui minim de 200.000 de semnături.[1][2] De asemenea, marile partide au fost acuzate de fraude uriașe în procesul electoral premergător alegerilor parlamentare programate, criticii susținând că formațiunile politice de calibru din România au sute de mii de semnături false pe listele de adeziuni obligatorii prin lege.[3]

Se folosește un sistem de reprezentare proporțională. De exemplu, un partid cu 20 % din voturi la nivel național va primi 20 % din locurile din Parlament. Totuși, în urma redistribuirii voturilor acordate partidelor care nu trec de pragul electoral, numărul de mandate acordate partidelor parlamentare poate deveni mai mare decât scorul electoral obținut. În cazul în care un partid deține majoritatea absolută, acesta își numește propriul cabinet. În cazul în care nici un partid nu întrunește jumătate din numărul total de voturi, de obicei se formează un guvern de coaliție, astfel încât partidele din coaliție să aibă împreună mai mult de jumătate din numărul de parlamentari. Este posibil însă și ca partidul cu cele mai multe locuri în parlament să formeze un guvern minoritar.

La 22 mai 2012, Camera Deputaților a adoptat legea electorală, fiind eliminat pragul electoral.[4]

Societate

modificare

Ca în orice societate democratică, preferințele de vot ale electoratului se pot schimba în decursul timpului. La alegerile trecute de obicei a existat un partid care a obținut o victorie clară. Partidul Social Democrat (PSD) a obținut patru astfel de victorii, în 1990, 1992, 2000 și respectiv 2016, întrerupt fiind de Convenția Democrată Română (CDR) în 1996.

În 2004, au fost alegeri prezidențiale câștigate de Alianța D.A. PNL-PD, președinte al României fiind ales Traian Băsescu (PD), reales în funcție în 2009 susținut de Partidul Democrat Liberal (PDL). Actualul președinte al României este Klaus Iohannis, ales din 2014 din partea PDL-PNL-FDGR (ACL) și reales în 2019 din partea PNL-FDGR (cu susținera Alianței 2020 USR-PLUS și PMP în turul al II-lea).

După alegeri

modificare

Urnele se închid la ora 21, iar numărătoarea voturilor începe în majoritatea circumscripțiilor imediat. Rezultatele preliminare sunt anunțate la ora 23, iar cele finale la ora 3. Când numărătoarea voturilor se încheie, prima reacție oficială guvernamentală vine de la prim-ministrul în exercițiu. Acesta își păstrează funcția, dacă este susținut de majoritatea membrilor din noul parlament, sau demisionează, dacă partidul său a pierdut majoritatea.

Cel mai mare partid care nu participă la guvernare devine Opoziția Oficială. Partidele mici și fără locuri în guvern sunt considerate în mod colectiv drept opoziție.

De la Biroul Electoral Central s-a comunicat că în 2000 prezența la vot a fost de 65,31% (11.559.458). Au fost validate în total 10.839.424 voturi și anulate 706.761 voturi.

În prezent

modificare

În urma alegerilor din 6 decembrie 2020, PSD a obținut, la alegerile pentru Camera Deputaților, 28,9% din voturi, urmat de PNL cu 25,18% din voturi, Alianța USR-PLUS cu 15,37%, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) cu 9,08% și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR/RMDSZ) cu 5,74% din voturile valabil exprimate.

Procentele rezultate în urma centralizării voturilor pentru Senat au fost similare. În urma alegerilor, s-a format o coaliție de guvernare formată din PNL, USR PLUS și UDMR (RMDSZ). La data de 23 decembrie 2020, a fost instaurat Guvernul Cîțu. Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) au rămas în opoziție. După o serie semnificativă de divergențe în cadrul actului guvernamental, coaliția de centru-dreapta s-a destrămat. Ulterior, PSD, PNL și UDMR (RMDSZ) au format o coaliție largă, de uniune națională, mai precis Coaliția Națională pentru România (CNR). În prezent, UDMR/RMDSZ nu mai face parte din CNR, devenind, între timp, partid de opoziție.

Rezultatele alegerilor parlamentare începând cu 1990

modificare
Anul alegerilor Dată Prezență la vot Mandate Camera Deputaților Mandate Senat
1990 20 mai 1990 86,19%

(14.826.616)

1992 27 septembrie 1992 76,29%

(12.496.430)

1996 3 noiembrie 1996 76,01%

(13.088.388)

2000 26 noiembrie 2000 65,31%

(11.559.458)

  • PDSR - 65
  • PRM - 37
  • PD -13
  • PNL - 13
  • UDMR - 12
2004 28 noiembrie 2004 58,50%

(10.452.205)

2008 30 noiembrie 2008 39,20%

(7.238.871)

2012 9 decembrie 2012 41,76%

(7.694.180)

  • USL - 122
  • ARD - 24
  • PP-DD - 21
  • UDMR - 9
2016 11 decembrie 2016 39,49%

(7.212.022)

  • PSD - 67
  • PNL - 30
  • USR - 13
  • UDMR - 9
  • ALDE - 9
  • PMP - 8
2020 6 decembrie 2020 28,6 %

(5.173.775)

2024 8 decembrie 2024 - - -

Rezultatele alegerilor prezidențiale începând cu 1990

modificare
Alegeri Dată Președinte Prezența la vot Prim-ministru Partid
1990 20 mai 1990 Ion Iliescu 14.826.616 (86%) Petre Roman
Theodor Stolojan
FSN
1992 27 septembrie 1992 Ion Iliescu 12.496.430 (76%) Nicolae Văcăroiu FDSN
1996 3 noiembrie 1996 Emil Constantinescu 13.088.388 (76%) Victor Ciorbea
Radu Vasile
Mugur Isărescu
CDR
2000 26 noiembrie 2000 Ion Iliescu 11.559.458 (65%) Adrian Năstase PDSR (ulterior PSD)
2004 28 noiembrie 2004 Traian Băsescu 10.794.653 (58%) Călin Popescu-Tăriceanu PNL-PD
2009 22 noiembrie 2009 Traian Băsescu 9.946.748[5](54%)

10.620.116[6](58%)

Emil Boc

Mihai Răzvan Ungureanu

PDL
2014 16 noiembrie 2014 Klaus Iohannis 9.723.232[7](53%)

11.719.344(64%)[8]

Victor Ponta
Dacian Cioloș
Sorin Grindeanu
Mihai Tudose
Viorica Dăncilă
PNL
2019 10 noiembrie 2019

24 noiembrie 2019

Klaus Iohannis 8.683.688 (51%)[9]

9.086.696 (54%)[10]

Ludovic Orban
Florin Cîțu
Nicolae Ciucă
PNL
2024 15 septembrie 2024

29 septembrie 2024

- - - -

Alegerile locale începând cu 1992

modificare
Anul alegerilor Dată Prezență la vot Prim-ministru Partid
1992 9–23 febuarie 1992 65% (tur I)

50% (tur II)

Theodor Stolojan Frontul Salvării Naționale (FSN)
1996 2–16 iunie 1996 56,47% (tur I)

54,7% (tur II)

Nicolae Văcăroiu Partidul Democrației Sociale în România (PDSR)
2000 4–18 iunie 2000 50,85% (tur I)

46,93% (tur II)

Mugur Isărescu Tehnocrat[a]
2004 6–20 iunie 2004 54,23% (tur I)

50,17% (tur II)

Adrian Năstase Partidul Social Democrat (PSD)
2008 1–15 iunie 2008 8.504.787 (tur I)

8.829.208 (tur II)

49,38% (tur I)

48,34% (tur II)

Călin Popescu-Tăriceanu Partidul Național Liberal (PNL)
2012 10 iunie 2012 9.809.257

56,39%[11]

Victor Ponta Partidul Social Democrat (PSD)
2016 5 iunie 2016 8.477.346

48,43%[12]

Dacian Cioloș Tehnocrat
2020 27 septembrie 2020 8.420.741

46,02%[13]

Ludovic Orban Partidul Național Liberal (PNL)
2024 9 iunie 2024 TBD Marcel Ciolacu Partidul Social Democrat (PSD)

Rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European începând cu 2007

modificare
Anul alegerilor Dată Prezență la vot Mandate partid Mandate Grup europarlamentar
2007 25 noiembrie 2007 5.370.171

(29,46%)

  • 13
  • 10
  • 6
  • 3
  • 2
  • 1
2009 7 iunie 2009 5.035.297

(27,67%)

  • 11
  • 10
  • 5
  • 3
  • 3
  • 1
2014 25 mai 2014 5.911.794

(32,44%)

  • 16
  • 6
  • 5
  • 2
  • 2
  • 1
2019 26 mai 2019 9.445.041

(51,07%)

  • 10
  • 8
  • 8
  • 2
  • 2
  • 2
2024 9 iunie 2024 - - - -

Alegeri viitoare

modificare
Alegeri Dată
Alegeri locale în România, 2024 9 iunie 2024
Alegeri pentru Parlamentul European în România, 2024 9 iunie 2024
Alegeri prezidențiale în România, 2024 15 septembrie 2024, posibil un tur 2 pe 29 septembrie 2024 dacă niciun candidat nu o să obțină peste 50% din voturi
Alegeri legislative în România, 2024 8 decembrie 2024
  1. ^ Premier în timpul guvernării Convenției Democrate Române (CDR).
  1. ^ Sistemul ticăloșit al listelor de semnături, 12 octombrie 2016, Daniel Gorgonaru, Adevărul, accesat la 13 octombrie 2016
  2. ^ Biziday, Biziday 
  3. ^ Rețeta prin care partidele fură semnături ca să-și valideze listele de candidați. Paleologu: „Folosesc baze de date“, 13 octombrie 2016, Sinziana Ionescu, Adevărul, accesat la 13 octombrie 2016
  4. ^ Legea electorală, adoptată în Parlament. Pragul electoral a fost eliminat, 22 mai 2012, alba24.ro
  5. ^ Biroul Electoral Central - România. „PROCES VERBAL privind rezultatul pentru alegerea Președintelui României 22 noiembrie 2009” (PDF). Accesat în . 
  6. ^ Biroul Electoral Central - România. „PROCE - VERBAL privind rezultatul pentru alegerea Președintelui României 6 decembrie 2009” (PDF). Accesat în . 
  7. ^ Biroul Electoral Central - România. „PROCES - VERBAL privind rezultatul votării pentru alegerea PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI 2 noiembrie 2014” (PDF). Accesat în . 
  8. ^ Biroul Electoral Central - România. „PROCES - VERBAL privind rezultatul votării pentru alegerea PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI 16 noiembrie 2014”. Accesat în . 
  9. ^ Biroul Electoral Central - România. „Prezenta vot”. Accesat în . 
  10. ^ Biroul Electoral Central - România. „Prezenta vot”. Accesat în . 
  11. ^ „Rezultate | BEC - Alegeri pentru Autoritatile Administratiei Publice locale 2012”. beclocale2012.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ „2016bec.ro”. www.2016bec.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ Biroul Electoral Central - România. „Prezenta vot”. Accesat în . 

Legături externe

modificare

Vezi și

modificare