Robert Cazanciuc

Robert Cazanciuc
Date personale
Născut	26 noiembrie 1971 (49 de ani) Ploiești, România
Cetățenie	România
Ocupație	politician
Senator al României
Deținător actual
Funcție asumată 21 decembrie 2020
Circumscripția	Giurgiu
Legislatură	legislatura 2020–2024[*]​
Președinte al Senatului României
În funcție 9 aprilie 2020 – 21 decembrie 2020
Senator al României
În funcție 20 decembrie 2016 – 21 decembrie 2020
Circumscripția	București
Legislatură	legislatura 2016–2020[*]​
Ministru al justiției
În funcție 15 aprilie 2013 – 17 noiembrie 2015
Precedat de	Mona Pivniceru
Succedat de	Raluca Alexandra Prună
Partid politic	PSD
Alma mater	Universitatea din București (licență[*]​ în drept, 1995)
Prezență online
facebook

Robert Cazanciuc (n. 26 noiembrie 1971, Ploiești, România) este un jurist român, om politic și fost ministru al justiției între 15 aprilie 2013 și 17 noiembrie 2015.

Educație

A absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității București, apoi Institutul Național al Magistraturii. În 2009 a absolvit Masterul de Securitate judiciară al Universității "Lucian Blaga" din Sibiu. A urmat cursuri de formare și vizite de studiu în Franța, Germania și Statele Unite ale Americii.[1]

Cariera profesională

A fost procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria SAI, responsabil cu supravegherea urmăririi penale (1995 — 1998).

În 1998 s-a transferat la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție unde a fost, timp de doi ani, procuror în cadrul Biroului pentru relația cu mass-media, iar în perioada 2000 — 2001 a ocupat funcția de purtător de cuvânt al Parchetului General.

A fost director general și apoi subsecretar de stat în cadrul Corpului de control al primului-ministru (2001 — 2004).

În 2005 a fost director general adjunct la Administrația Națională a Penitenciarelor, apoi, până în 2008, a fost procuror șef al Biroului pentru relații cu presa din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

La data de 21 mai 2012, a fost numit secretar general al Ministerului Afacerilor Externe, funcție pe care a mai deținut-o și în perioada 15 aprilie 2009 — 15 aprilie 2012.

Cariera politică

A fost ministru al justiției între 15 aprilie 2013 și 17 noiembrie 2015.

Experiență didactică

A predat Comunicare și relații publice la Școala Națională de Grefieri și la Institutul Național al Magistraturii (2007 — 2009), în 2007 fiind responsabil pentru formarea purtătorilor de cuvânt magistrați în relațiile cu mass-media.

A semnat lucrările "Republicarea actelor normative concomitent cu actul de modificare sau completare" — Revista de Drept Public nr. 2/2005 și "Colecta Publică" — Revista Pro Lege nr. 3/2005 și este coautor al lucrărilor "General și particular în formarea purtătorului de cuvânt magistrat" (2007), "Relații publice și comunicare — Ghid practic pentru grefieri" (2008).

De-a lungul carierei sale, a organizat "Conferința procurorilor generali europeni" (București, mai 2001), a coordonat conferința "Protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene — Informare și comunicare — Forme de prevenire a fraudei" (octombrie 2003).

De asemenea, a coordonat grupul de lucru ce a elaborat, împreună cu Asociația română de comunicații audiovizuale, Agenția de Monitorizare a Presei și Centrul pentru Jurnalism Independent, "Proiectul legii privind asigurarea transparenței în acordarea fondurilor de publicitate" (octombrie 2004), a coordonat echipa de organizare a conferinței internaționale "Specificul reformei penitenciare în perspectiva integrării în Uniunea Europeană", PHARE 2003 (București, mai 2005). A fost membru al echipei de lucru pentru elaborarea și implementarea proiectului "Strategia de comunicare și relații publice a sistemului judiciar" (februarie 2007) și a coordonat Comitetul de organizare al celui de-al treilea Summit Mondial al Procurorilor Generali (februarie 2008 — martie 2009).