Legislatura 2020–2024 a Parlamentului României

legislatură a Parlamentului României

La alegerile parlamentare din 2020, care au avut loc pe 6 decembrie, niciun partid nu a câștigat majoritatea absolută. Partidul Social Democrat a câștigat cel mai mare număr de mandate, urmat îndeaproape de Partidul Național Liberal. Partidul Mișcarea Populară și PRO România Social-Liberal nu au reușit să atingă pragul electoral necesar pentru a intra în Parlament. Pe 21 decembrie 2020, 3 dintre cele 5 partide reprezentate în Parlament (PNL, USR-PLUS, UDMR) au semnat acordul de guvernare pentru următorii 4 ani. Florin Cîțu a fost desemnat ca premier,[1] iar 9 miniștri au venit de la PNL, 7 miniștri USR-PLUS și 4 miniștri UDMR.[2] Pentru alegerea președintelui Senatului și al Camerei Deputaților, alianța i-a propus pe Anca Dragu și pe Ludovic Orban, amândoi fiind aleși în funcție.[3]

Partidul Social Democrat, Alianța pentru Unirea Românilor și unele dintre partidele minoritare au format Opoziția Parlamentară.

În luna septembrie ca urmare a demiterii ministrului justiției Stelian Ion (USR), s-a declanșat criza politică prin ieșirea USR din guvern. Pe 5 octombrie, guvernul Cîțu este demis prin moțiune de cenzură iar acesta o să conducă în interimat până la data de 25 noiembrie 2021. După eșecul desemnării a două guverne, guvernul Cioloș 2 eșuând în a găsi o majoritate prin care să-i fie desemnat guvernul monocolor, nici Nicolae Ciucă nu reușește să găsească majoritate și își depune mandatul înainte de a ajunge la votul din Parlament. În luna noiembrie, Klaus Iohannis îl desemnează din nou pe generalul Nicolae Ciucă să formeze o majoritate solidă cu PSD și UDMR. Pe 25 noiembrie 2021, guvernul Ciucă este investit de către Parlament, acesta fiind format din PNL, PSD și UDMR și susținut de minorități în Parlament.[4][5] Președinții Senatului și Camerei Deputaților au fost aleși pe 23 noiembrie 2021, la Senat fiind ales Florin Cîțu (PNL) iar la Camera Deputaților Marcel Ciolacu (PSD).[6][7]

Ca urmare a crizei politice care a rezultat într-un guvern PNL-PSD-UDMR, parlamentarii apropiați fostului lider al PNL Ludovic Orban (exclus din partid în noiembrie), au demisionat din grupul parlamentar al PNL și mai târziu din partid.[8] Pe viitor este posibil ca Orban să lanseze o nouă formațiune politică liberală.[9][10]

SenatModificare

Pentru lista senatorilor, vedeți Legislatura 2020-2024 (Senat).

Funcția de Președinte al Senatului pentru această legislatură a fost ocupată de Anca Dragu, de la USR. În luna noiembrie ca urmare a desemnării și investirii guvernului Ciucă, Anca Dragu a fost demisă din funcția de Președinte al Senatului, luându-i locul Florin Cîțu, președintele PNL.

Mandate în Senatul României, legislatura 2020–2024
Partid Mandate alese Pierdute Câștigate Mandate prezent
Mandate % Mandate %
  Partidul Social Democrat 47 34.55% 1 0 46 33.82%
  Partidul Național Liberal 41 30.14% 3 0 38 27.94%
  Uniunea Salvați România 25 18.38% 0 0 25 18.38%
Alianța pentru Unirea Românilor 14 10.29% 1 0 13 9.56%
  Uniunea Democrată Maghiară din România 9 6.61% 0 0 9 6.61%
Forța Dreptei 0 3 3 2.20%
Partidul Puterii Umaniste 0 1 1 0.73%
  Partidul Neamului Românesc 0 1 1 0.73%
Total 136 100 136 100

Compoziția guvernelor și opozițieiModificare

2020-2021Modificare

Guvern Forțe politice Poziție Ideologie Mandate
Guvernul Florin Cîțu Partidul Național Liberal (PNL) Centru-dreapta Liberalism conservator, Pro-europenism, Liberalism economic
75 / 136

55%

Uniunea Salvați România (USR) Centru-dreapta Progresism, Anticorupție, Pro-europenism
Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) Centru-dreapta Drepturile minorității maghiare, Creștin democrație, Transilvanism
Opoziție Partidul Social Democrat (PSD) Centru-stânga Social democrație, Populism de stânga, Conservatorism social
51 / 136

45%

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) Dreapta spre extrema dreaptă Naționalism românesc, Populism de dreapta, Euroscepticism slab

Septembrie-noiembrie 2021Modificare

Guvern Forțe politice Poziție Ideologie Mandate
Guvernul Florin Cîțu Partidul Național Liberal (PNL) Centru-dreapta Liberalism conservator, Pro-europenism, Liberalism economic
50 / 136

37%

Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) Centru-dreapta Drepturile minorității maghiare, Creștin democrație, Transilvanism
Opoziție Partidul Social Democrat (PSD) Centru-stânga Social democrație, Populism de stânga, Conservatorism social
86 / 136

63%

Uniunea Salvați România (USR) Centru-dreapta Progresism, Anticorupție, Pro-europenism
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) Dreapta spre extrema dreaptă Naționalism românesc, Populism de dreapta, Euroscepticism slab
Partidul Puterii Umaniste (PPU) Centru-stânga Liberalism social, Umanism pragmatic, Protecționism
Partidul Neamului Românesc (PNR) Dreapta spre extrema dreaptă Naționalism românesc, Conservatorism național, Euroscepticism

Noiembrie 2021-prezentModificare

Guvern Forțe politice Poziție Ideologie Mandate
Guvernul Nicolae Ciucă Partidul Național Liberal (PNL) Centru-dreapta Populism, Pro-europenism, Liberalism economic
94 / 136

71%

Partidul Social Democrat (PSD) Centru-stânga Social democrație, Populism de stânga, Conservatorism social
Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) Centru-dreapta Drepturile minorității maghiare, Creștin democrație, Transilvanism
Partidul Puterii Umaniste (PPU) Centru-stânga Liberalism social, Umanism pragmatic, Protecționism
Opoziție Uniunea Salvați România (USR) Centru-dreapta Progresism, Anticorupție, Pro-europenism
42 / 136

29%

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) Dreapta spre extrema dreaptă Naționalism românesc, Populism de dreapta, Euroscepticism slab
Forța Dreptei Centru-dreapta Liberalism conservator, Creștin-democrație, Pro-europenism
Partidul Neamului Românesc (PNR) Dreapta spre extrema dreaptă Naționalism românesc, Conservatorism național, Euroscepticism

Camera DeputațilorModificare

Pentru lista deputaților, vedeți Legislatura 2020-2024 (Camera Deputaților).

Ludovic Orban a fost ales Președinte al Camerei Deputaților ca membru al PNL. Ludovic Orban a demisionat de la șefia Camerei Deputaților în octombrie ca urmare a pierderii președinției PNL. Interimatele au fost ocupate de Florin Roman și Sorin Grindeanu. În luna noiembrie ca urmare a desemnării și investirii guvernului Ciucă, funcția de Președinte al Camerei Deputaților a fost cedată președintelui PSD Marcel Ciolacu.

Mandate în Camera Deputaților a României, legislatura 2020–2024
Partid Mandate alese Pierdute Câștigate Mandate prezent
Mandate % Mandate %
 ; Partidul Social Democrat 110 33.33% 5 1 106 32.12%
  Partidul Național Liberal 93 28.18% 15 1 79 23.94%
  Uniunea Salvați România 55 16.66% 0 0 55 16.66%
Alianța pentru Unirea Românilor 33 10% 3 0 30 9.39%
  Uniunea Democrată Maghiară din România 21 6.36% 1 0 20 6.06%
Partidele minorităților etnice 18 5.45% 0 0 18 5.45%
Forța Dreptei 0 14 14 4.24%
Partidul Puterii Umaniste 0 4 4 1.21%
Independenți 0 3 3 0.90%
  Partidul Neamului Românesc 0 1 1 0.73%
Total 330 100 330 100

Compoziția guvernelor și a opozițieiModificare

2020-2021Modificare

Guvern Forțe politice Poziție Ideologie Mandate
Guvernul Florin Cîțu Partidul Național Liberal (PNL) Centru-dreapta Liberalism conservator, Pro-europenism, Liberalism economic
187 / 330

57%

Uniunea Salvați România (USR) Centru-dreapta Progresism, Anticorupție, Pro-europenism
Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) Centru-dreapta Drepturile minorității maghiare, Creștin democrație, Transilvanism
Partidele minorităților etnice din România (Minorități) Centru Drepturile minorităților etnice
Opoziție Partidul Social Democrat (PSD) Centru-stânga Social democrație, Populism de stânga, Conservatorism social
143 / 330

43%

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) Dreapta spre extrema dreaptă Naționalism românesc, Populism de dreapta, Euroscepticism slab

Septembrie-noiembrie 2021Modificare

Guvern Forțe politice Poziție Ideologie Mandate
Guvernul Florin Cîțu Partidul Național Liberal (PNL) Centru-dreapta Liberalism conservator, Pro-europenism, Liberalism economic
132 / 330

41%

Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) Centru-dreapta Drepturile minorității maghiare, Creștin democrație, Transilvanism
Partidele minorităților etnice din România (Minorități) Centru Drepturile minorităților etnice
Opoziție Partidul Social Democrat (PSD) Centru-stânga Social democrație, Populism de stânga, Conservatorism social
198 / 330

59%

Uniunea Salvați România (USR) Centru-dreapta Progresism, Anticorupție, Pro-europenism
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) Dreapta spre extrema dreaptă Naționalism românesc, Populism de dreapta, Euroscepticism slab
Partidul Puterii Umaniste (PPU) Centru-stânga Liberalism social, Umanism pragmatic, Protecționism
Independenți - -

Noiembrie 2021-prezentModificare

Guvern Forțe politice Poziție Ideologie Mandate
Guvernul Nicolae Ciucă Partidul Național Liberal (PNL) Centru-dreapta Populism, Pro-europenism, Liberalism economic
226 / 330

69%

Partidul Social Democrat (PSD) Centru-stânga Social democrație, Populism de stânga, Conservatorism social
Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) Centru-dreapta Drepturile minorității maghiare, Creștin democrație, Transilvanism
Partidul Puterii Umaniste (PPU) Centru-stânga Liberalism social, Umanism pragmatic, Protecționism
Partidele minorităților etnice din România (Minorități) Centru Drepturile minorităților etnice
Opoziție Uniunea Salvați România (USR) Centru-dreapta Progresism, Anticorupție, Pro-europenism
103 / 330

21%

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) Dreapta spre extrema dreaptă Naționalism românesc, Populism de dreapta, Euroscepticism slab
Forța Dreptei Centru-dreapta Liberalism conservator, Creștin-democrație, Pro-europenism
Reînnoim Proiectul European al României (REPER) Centru Liberalism social, Tehnocrație, Pro-europenism
Partidul Alternativa Dreaptă (AD) Dreapta Conservatorism social, Conservatorism național, Euroscepticism
Partidul Neamului Românesc (PNR) Dreapta spre extrema dreaptă Naționalism românesc, Conservatorism național, Euroscepticism
Alianța pentru Patrie (ApP) Extrema dreaptă Conservatorism național, Populism, Euroscepticism

NoteModificare

  1. ^ „Florin Cîțu este noul premier desemnat”. ProTV. . Accesat în . 
  2. ^ „Noul Guvern de coaliție condus de Florin Cîțu a fost învestit de Parlament”. Mediafax. . Accesat în . 
  3. ^ „Liderii PNL, USR-PLUS și UDMR au semnat acordul Coaliției de guvernare”. HotNews. . Accesat în . 
  4. ^ VIDEO Guvernul PNL-PSD-UDMR a trecut de Parlament cu 318 voturi. Ciucă: Am înțeles cu toții că este vorba despre asumarea responsabilității - Politic - HotNews.ro, www.hotnews.ro,  
  5. ^ Guvernul PNL-PSD-UDMR, jurământ la Cotroceni. Iohannis: E nevoie de un guvern solid și acum există / A fost nevoie să se treacă peste multe orgolii pentru a găsi punctele comune, HotNews, , accesat în  
  6. ^ „Marcel Ciolacu este noul președinte al Camerei Deputaților”. www.digi24.ro. Accesat în . 
  7. ^ „Florin Cîțu, după ce a devenit președintele Senatului: Când colegii discută prin presă va trebui să luăm și alte decizii/ PNL a ieșit mai puternic din aceste negocieri”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  8. ^ „Numărul parlamentarilor care au plecat din grupul PNL a urcat la 15. Senatorul Ion Iordache, ultimul care a urmat exemplul lui Ludovic Orban”. HotNews. Accesat în . 
  9. ^ Alin Bratu (). „Noul partid al lui Ludovic Orban s-ar putea numi Forța Liberală – surse”. G4Media.ro. Accesat în . 
  10. ^ „Biroul Executiv al PNL a votat excluderea lui Ludovic Orban din partid. „Sunt liber să construiesc o nouă forță politică". Digi24. 

Vezi șiModificare