Transilvanism

Transilvanismul (în maghiară transzilvanizmus) este o mișcare politică, culturală manifestată în rândul comunității maghiare care subliniează importanța cunoașterii istorice și conviețuirii interetnice din Ardeal.

IstoricModificare

Mișcarea transilvanistă s-a manifestat în jurul persoanei lui Károly Kós. Acesta a încercat să dea program pentru maghiarii din Transilvania, care după tratatul de la Trianon nu-și găseau locul. Faimosul arhitect Kós, care sosise acasă de la Budapesta cu ultimul tren în 1918, a afirmat că Ardealul este o entitate specifică în cele trei comunități etnice (români, maghiari și sași) trăiesc împreună de secole.

Károly Kós scria în 1921 că „putem să ștergem definitiv lacrimile de pe obraji, o poartă s-a închis definitiv.” Kós era conștient că revizionismul maghiar nu are nici un sens și că doliul național este patetic și un non-sens. „Dar știu: trebuie să reîncepem munca cea grea.” El, în loc de doliu, luptă și dușmănie, propune o soluție pașnică și europeană: colaborare, conviețuire și păstrarea identității cultural-naționale într-un mod prin care nimeni să nu jignească pe celălalt. „Trebuie să muncim, dacă dorim să trăim - și noi dorim să trăim, așa că vom munci!” a spus el cu un optimism rar văzut în presa maghiară din anii 1920. El spune că nu are nici un sens să fim supărați, să adâncim sau aprofundăm ura și diferențele, ci mai degrabă să muncim pentru "noi bastioane", pentru o nouă identitate: transilvanismul.

LiteraturăModificare

Transilvanismul s-a manifestat în literatură din inițiativa contelui János Kemény care în 1926 a invitat în castelul său din Brâncovenești 28 dintre cele mai proeminente personaje literare maghiare din România care au acceptat soarta minoritară. La castelul de la Brâncovenești a fost fondată asociația culturală Helikon, la reuniunile căreia au participat Áprily Lajos, Berde Mária, Jenő Dsida, Jékely Zoltán, Károly Kós, Aladár Kuncz, József Nyírő , Sándor Reményik, Szemlér Ferenc, Tamási Áron, László Tompa, Albert Wass și mulți alții.[1]

ArhitecturăModificare

ReferințeModificare

Vezi șiModificare