Ion Dincă
| Ion Dincă | |
 Generalul Ion Dincă | |
| Date personale | |
|---|---|
| Poreclă | Teleagă  |
| Născut | Cobia, România |
| Decedat | (78 de ani)[1] București, România |
| Înmormântat | Cimitirul Ghencea |
| Cauza decesului | accident vascular cerebral |
| Copii | Doina (soția lui Gabriel Popoviciu), Liliana (soția lui Nicolae Badea) |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | politician |
| Limbi vorbite | limba română |
| Prim-Vice-Premier | |
| În funcție aprilie 1980 – decembrie 1989 | |
| Partid politic | Partidul Comunist Român |
| Alma mater | Academia Militară din București |
| Profesie | militar, politician comunist |
Modifică date / text  | |
Ion Dincă (n. , Cobia, Dâmbovița, România – d. , București, România) a fost un general de armată, politician comunist român. Ion Dincă a fost membru al Partidului Comunist Român din 1947.[2]
Biografie
modificareStudii: Școala Militară Politică Ineu (1948 - 1949), Cursul de locțiitori politici de regimente și instructori de M.U. (noiembrie 1950 - mai 1951), Cursul academic superior de comandanți și șefi de state majore de pe lângă Academia Militară (octombrie 1954 - octombrie 1955) și Academia Militară Generală - Facultatea de Arme Întrunite (1965 - 1968), ca șef de promoție.
Grade obținute: locotenent - 1949, locotenent major - 1950, căpitan - 1951, maior - 1952, locotenent colonel - 1954, colonel - 1959, general maior - 10 martie 1961, general locotenent - august 1969.
Locțiitor politic al comandantului Batalionului 3 transmisiuni (mai 1950 - martie 1951), șef birou în Direcția organizare și instructaj (martie - mai 1951), șef Secție și locțiitor al șefului Direcției Organizare din D.S.P.A. (mai 1951 - octombrie 1954) și șef Secție politică Corpul 81 Artilerie a.a. (octombrie 1955 - iulie 1957)
El a îndeplinit funcția de secretar al Consiliului Politic Suprem al Armatei (iunie 1960 - iunie 1965), urmat de Ion Coman. A fost numit în 1968 în funcția de consilier militar al șefului statului.
Prin Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 500/1964 i s-a conferit Ordinul „23 August” clasa a III-a „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei”.[3]
A devenit adjunct (august 1968), prim-adjunct ( noiembrie 1970) și șef secție al CC al PCR (1971), secretar al CC al PCR (1972 - iunie 1973), membru al CC al PCR (din 1972), membru al Consiliului de Apărare (1972-1973) și prim-secretar al Comitetului Județean de Partid din Argeș (iunie 1973 - iunie 1976).
Între iunie 1976 - februarie 1979 a fost prim-secretar al Comitetului municipal București al P.C.R. și primar general al municipiului București. Dincă a fost ministru al construcțiilor industriale (februarie 1979 - aprilie 1980). În ultimul guvern al României comuniste, condus de Constantin Dăscălescu, a îndeplinit funcția de prim-vice-premier (aprilie 1980 - decembrie 1989).
Ion Dincă a fost deputat în Marea Adunare Națională în sesiunile din perioada 1961 - 1989.[4] În sesiunea 1985 - 1989 a Marii Adunări Naționale, Dincă a fost membru în comisia pentru politica externă și cooperare economică internațională.[5] În 1981, Ion Dincă a primit titlul de Erou al Muncii Socialiste și Medalia de Aur Secera și Ciocanul.[6]
Ion Dincă a fost mai cunoscut prin porecla „Te-leagă”[7], întrucât nu ezita să aresteze chiar și membri importanți ai aparatului de stat. Însuși generalul Pleșiță, fostul șef al spionajului extern, a avut de-a face cu nervii lui Dincă.
A fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru participare la reprimarea revoluției române din 1989[8], dar eliberat cinci ani și trei luni mai târziu, din Penitenciarul Jilava.[9] Ulterior, s-a readaptat și a devenit consilier la firma ginerelui sau, Nicolae Badea, acționar la FC Dinamo.[10].
A murit marți, 9 ianuarie 2007, în urma unui accident vascular, în vârstă de 79 ani și a fost înmormântat la cimitirul Ghencea Militar din București.[11]
Are două fiice, stabilite în S.U.A.. Cele două fete ale lui Dincă, Doina (soția controversatului om de afaceri Gabriel Popoviciu) și Liliana (fosta soție a lui Nicolae Badea), erau ofițeri de contraspionaj, activând la Școala de ofițeri a Ministerului de interne, la secția dialecte arabe.[12]
Note
modificare- ^ http://www.evz.ro/article.php?artid=287341 Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ http://www.cnsas.ro/documente/2004%20-%20Membrii%20CC.pdf
- ^ Decretul nr. 500/1964 pentru conferirea unor ordine și medalii, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Populare Romîne nr. 18 din 9 decembrie 1964.
- ^ http://www.cnsas.ro/documente/2004%20-%20Membrii%20CC.pdf
- ^ Systems, Indaco. „Hotărârea nr. 12/1985 privind alegerea comisiilor permanente ale Marii Adunari Nationale”. Lege5.
- ^ http://www.cnsas.ro/documente/2004%20-%20Membrii%20CC.pdf
- ^ Secretele unui milionar misterios, 17 martie 2008, Evenimentul zilei, accesat la 15 iulie 2012
- ^ „Ion Dincă, zis "Teleagă", a murit mulțumit de realizările pe care le-a avut în comunism”. adevarul.ro.
- ^ „Fostul lider comunist Ion Dinca a incetat din viata”. Gandul.info.
- ^ A murit odata cu comunismul, 11 ianuarie 2007, Evenimentul zilei, accesat la 15 iulie 2012
- ^ Ion Dincă, zis "Teleagă", a murit mulțumit de realizările pe care le-a avut în comunism, 11 ianuarie 2007, Christian Levant, Petrică Răchită, Adevărul, accesat la 15 iulie 2012
- ^ Cine este Puiu Popoviciu, unul dintre cei mai discreți oameni de afaceri romani, și cum a ajuns un jucător de top în imobiliare, 25 martie 2009, Ioana David, Ziarul financiar, accesat la 15 iulie 2012
Legături externe
modificareArticole biografice
- POVEȘTI DE BUCUREȘTI Cel mai temut primar al Capitalei, Ion Dincă, zis „Te-leagă” sau „Balconetti”, stătea cu pistolul pe birou!, 29 aprilie 2011, Aura Clara Marinescu, Adevărul
- Ion Dincă, zis "Teleagă", a murit mulțumit de realizările pe care le-a avut în comunism, 11 ianuarie 2007, Christian Levant, Petrică Răchită, Adevărul
- Nurnbergul românesc: “Am fost un dobitoc!”[nefuncțională], 3 februarie 2010, Lavinia Betea, Jurnalul Național