Deschide meniul principal

Campionatul Mondial de Fotbal

Mexico 1970
Pix.gif Campionatul Mondial de Fotbal
Cupa Mondială FIFA
Football pictogram.svg
DBP 1994 1718 Sporthilfe Fußball FIFA-WM-Pokal.jpg
Sport fotbal
Confederație FIFA
Înființat(ă) în 1930
Echipe 32
Campion Franța (2 ) trofee
Cele mai multe trofee Brazilia (5 trofee)
Site oficial http://www.fifa.com/worldcup
Crystal Clear app kworldclock.png
Pentru ediția actuală, vedeți :
Campionatul Mondial de Fotbal 2018

Campionatul Mondial de Fotbal sau Cupa Mondială FIFA (în engleză FIFA World Cup) este cea mai importantă competiție fotbalistică disputată între echipele naționale de fotbal. Competiția se desfășoară în sistem de cupă, și este împărțită în faza preliminară (calificări) și turneul final. Preliminariile se dispută pe durata a 1 an, fiecare continent având propriile reguli de calificare. Turneul final are loc o dată la 4 ani și se dispută la începutul verii pe durata unei luni (aproximativ). Țara organizatoare a turneului final este desemnată de FIFA cu cel puțin 4 ani înainte. Prima ediție a avut loc în anul 1930 în Uruguay, iar cea mai recentă în 2018 în Rusia. Ediția din 2002 a fost prima din istoria competiției care a avut două țări organizatoare: Japonia și Coreea de Sud. Următoarele două ediții vor fi găzduite de Qatar în 2022 si Statele Unite Ale Americii ,Canada si Mexico in 2026 , fiind prima editie care este organizata de trei țări. Campionatul Mondial de Fotbal este unul dintre cele mai importante evenimente sportive ale planetei.

IstoricModificare

  Uruguay 1930

Visul președintelui FIFA, Jules Rimet, s-a împlinit când Uruguay a găzduit ediția inaugurală a Campionatului Mondial de Fotbal, chiar în anul în care serba centenarul. Doar 4 naționale din Europa s-au aventurat în călătoria peste ocean (Belgia, Franța, România și Iugoslavia), iar finala s-a disputat între echipe din America de Sud, Uruguay învingându-și vecinii din Argentina cum au făcut și în 1928 în finala Olimpică. Gazdele au triumfat cu 4-2 pe noul stadion Estadio Centenario, devenind primii campioni mondiali.

  Italia 1934

Italia a învins Cehoslovacia cu 2-1 în prima finală de Campionat Mondial disputată pe pamânt european cu un gol marcat în prelungiri de Angelo Schiavio. A fost prima și singura ediție în care o echipă nu și-a apărat trofeul, Uruguay refuzând să participe. Singurul meci disputat de România a fost înfrângerea cu 2-1 în fața Cehoslovaciei.

  Franța 1938

Antrenorul italian Vittorio Pozzo a făcut istorie, câștigând al doilea trofeu consecutiv cu o echipă reformată a Italiei. Italia a învins în finală pe Ungaria după ce a trecut în semifinale de Brazilia căreia îi lipsea golgeterul Leônidas da Silva. Acesta marcase 3 dintre goluri în partida cu Polonia.

  Brazilia 1950

Brazilienii au construit cel mai mare stadion al lumii, Maracanã, fiind determinați să organizeze Campionatul Mondial în ediția 1950. Totuși, visul lor de a deveni campioni mondiali s-a năruit chiar pe acest stadion, Uruguay câștigând cel de-al doilea titlu în fața a 175.000 de oameni uluiți. Nu a fost singura surpriză a turneului deoarece, debutanta Anglia, a fost învinsă de Statele Unite cu 1-0.

  Elveția 1954

Germania de Vest a fost câștigătoarea surpriză a ediției din 1954, revenind de la 2 goluri în fața Ungariei într-o finală denumită "Miracolul de la Berna". Ungaria era neînvinsă de 31 de meciuri și marcase 25 de goluri până la finală, 8 dintre ele chiar în poarta Germaniei în faza grupelor în victoria cu 8-3. Meciul fusese precedat de o altă victorie cu scor fluviu, Ungaria-Coreea 9-0. Totuși, Fritz Walter a fost cel care a ridicat trofeul Jules Rimet și nu Ferenc Puskas.

  Suedia 1958

Primul trofeu câștigat de Brazilia a fost în ediția din 1958, organizată de Suedia. În acest turneu și-a arătat clasa pentru prima dată marele jucător Pele, care avea doar 17 ani. A marcat 6 goluri, 2 dintre ele în finala împotriva Suediei. Franța a ieșit de asemenea în evidență, Just Fontaine marcând 13 goluri care au dus formația "Les Bleus" pe locul 3.

  Chile 1962

Brazilia a fost câștigătoarea meritată, păstrând trofeul după finala în care a învins-o pe Cehoslovacia cu 3-1. În acest turneu, alt mare jucător și-a arătat talentul, Garrincha. Pele fiind accidentat, Garrincha a făcut ca lipsa acestuia să nu fie simțită, purtând naționala "Seleçao" spre victorie și terminând pe primul loc din clasamentul golgeterilor.

  Anglia 1966

Țara care a inventat fotbalul, Anglia, a găsit în sfârșit formula succesului. Cele 3 goluri marcate de Geoff Hurst în finala contra Germaniei de Vest au contribuit decisiv la succes, deși discuția dacă mingea a trecut sau nu de linia porții la unul din șuturile sale continuă până astăzi. În această ediție a apărut un nou erou, este vorba despre Eusebio care a marcat 9 goluri - 4 dintre ele în poarta Coreei care a eliminat Italia - ducând Portugalia pe locul 3.

  Mexic 1970

Pentru prima dată în istorie, Campionatul Mondial a fost televizat în culori și nimic nu a strălucit mai mult decât tricoul galben al Braziliei. Cu Pele din nou în formă și Jairzinho marcând în fiecare din cele 6 meciuri, băieții lui Mario Zagalo au fost de neoprit și au învins în finală pe Italia, câștigând trofeul pentru a treia oară. Deși a fost turneul Brazilei, neamțul Gerd Muller a contribuit și el la spectacol marcând 10 goluri, devenind astfel golgheterul competiției.

  Germania 1974

Germania de Vest a fost încoronată pe propriul tărâm în 1974. Olanda lui Johan Cruyff a fost favorită înaintea finalei dar gazdele, care fuseseră învinse în faza grupelor de vecinii din Germania de Est, au revenit după un gol marcat în primul minut de olandezul Johan Neeskens. Este memorabilă și performanța Poloniei, al cărei jucător Grzegorz Lato a marcat golul victoriei în finala mică contra Braziliei.

  Argentina 1978

Argentina, țara gazda, a câștigat trofeul pentru prima dată după ce a învins pe Olanda în prelungirile finalei. Mario Kempes a asigurat victoria marcând de 2 ori în ultimul act, de asemenea a câștigat și trofeul de golgeter al competiției. Brazilia a ratat calificarea în finală deoarece Argentina a învins cu 6-0 selecționata Perului, departajarea facându-se la golaveraj dar a câștigat finala mică împotriva Italiei.

  Spania 1982

Paolo Rossi a fost eroul din Spania, cele 6 goluri marcate de el aducând cel de-al treilea titlu în Italia. Azzuri au învins în finală cu 3-1 Germania, echipă care câștigase primul meci decis de loviturile de departajare din istoria campionatului mondial, într-o semifinală dramatică împotriva Franței. Dacă Italia a câștigat aurul, Brazilia a fost cea mai spectaculoasă echipă, până când hat-trick-ul lui Rossi i-a eliminat din competiție.

  Mexic 1986

Campionatul Mondial de Fotbal s-a întors în Mexic în turneul dominat de driblingurile lui Diego Maradona. Argentina a învins Germania de Vest în finală dar meciul din sferturi împotriva Angliei rămâne memorabil pentru 2 dintre cele mai faimoase goluri din istorie marcate de Maradona: golul marcat cu mâna și golul marcat după o cursă fantastică începută la jumătatea terenului. Franța lui Michel Platini a fost oprită în semifinale dar a învins Belgia în finala mică.

  Italia 1990

A fost fără îndoială triumful lui Franz Beckenbauer, care a devenit campion ca antrenor al Germaniei după ce fusese campion ca jucător. Deși s-au marcat puține goluri, ediția din Italia 1990 a fost una dintre cele mai dramatice, de la golurile golgeterului italian Toto Schillaci, la lacrimile englezului Paul Gascoigne și până la sprintul spre sferturi al camerunezului Roger Milla.

  S.U.A. 1994

Ediția din America 1994 a fost un succes uriaș, având cei mai mulți suporteri prezenți, și s-a terminat cu Brazilia celebrând un nou titlu după 24 de ani. Printre starurile acestui turneu s-au numărat brazilienii Romario și Bebeto, italianul Roberto Baggio - cel care a ratat penalty-ul decisiv în prima finală decisă la 11 metri - românul Gheorghe Hagi și columbianul Carlos Valderrama. Suedia a terminat pe locul 3 după o victorie în fața Bulgariei în finala mică. România a ajuns până în sferturile de finală după ce a învins cu 3-2 pe Argentina, cea mai mare performanță din istoria naționalei României.

  Franța 1998

Țara fondatorului Cupei Mondiale, Jules Rimet, s-a bucurat de o vară fantastică, fotbaliștii francezi gustând pentru prima dată gloria Cupei Mondiale, după victoria în fața Braziliei din finala în care Zinedine Zidane a marcat 2 goluri. A fost prima ediție cu 32 de echipe participante. Printre debutante s-a numărat Croația, golurile marcate de Davor Suker ducând-o până pe locul 3. Este ultima ediție la care a participat echipa națională a României.

    Coreea de Sud și Japonia 2002

Brazilia a câștigat pentru a cincea oară trofeul după o finală în care Ronaldo a marcat ambele goluri în victoria cu 2-0 în fața Germaniei. A fost prima ediție găzduită de Asia, ambele țări organizatoare, Japonia și Coreea de Sud, ajungând până în optimi respectiv semifinale. Un turneu al surprizelor, a început cu victoria Senegalului împotriva Franței și s-a terminat cu Turcia câștigând finala mică.

  Germania 2006

Italia a câștigat pentru a patra oară trofeul, în ediția 2006 disputată în Germania, învingând Franța la loviturile de departajare. Dacă partea urâtă a competiției a fost eliminarea lui Zidane în finală, partea frumoasă a fost spiritul de echipă al italienilor. A fost o ediție specială și pentru gazde, golurile lui Miroslav Klose asigurând medalia de bronz a Germaniei.

  Africa de Sud 2010

În Africa de Sud s-a organizat primul mondial din Africa, Spania a câștigat pentru prima dată trofeul după o finală intensă disputată contra Olandei. Golul reușit în prelungiri (minutul 116) de Iniesta a marcat a treia finală pierdută de olandezi din tot atâtea jucate. În semifinale Olanda a învins Uruguay după un meci spectaculos, terminat 3-2 pentru Olanda, în cealaltă semifinală Spania învingând Germania după un meci cu o posesie amețitoare a spaniolilor, dar marcarea unui singur gol din minutul 75 al lui Puyol. În finala mică, Germania a luat bronzul a doua oară la rând, după un meci dramatic pierdut de urguayeni. Pentru a doua oară la rând cele două mari puteri ale Americii de Sud, Argentina și Brazilia, au fost eliminate în sferturi, după ce Argentina a fost umilită cu 4-0 de Germania și după ce Brazilia a pierdut 2-1 cu Olanda după dubla lui Sneijder.

  Brazilia 2014

Pentru a doua oară în istorie (după Campionatul Mondial de Fotbal 1950), turneul a fost găzduit de Brazilia. Finala s-a disputat între Germania și Argentina (pentru a treia oară în istorie, după cea din 1986 și 1990). Germania a învins în timpul de prelungiri, cu ajutorul unui gol marcat de Mario Götze în minutul 113. Finala mică s-a jucat între Brazilia și Olanda, acolo unde Brazilia a mai bifat încă o înfrângere (0-3), după cea venită în semifinale, contra Germaniei (1-7). În semifinale, Argentina câștigase în fața Olandei la loviturile de departajare (4-2, 0-0 după prelungiri).

  Rusia 2018

Pentru prima oară Rusia organizează un Campionat Mondial, a fost și prima cupă care a avut loc în Europa de Est. Cupa a fost câștigată de Franța, care a bătut Croația cu 4-2 în finală, iar Belgia a învins Anglia cu 2-0 în finala mică pentru de medalia de bronz. A fost de asemenea primul Campionat Mondial în care s-a introdus și s-a folosit sistemul arbitrului video asistent (VAR). Jucătorul croat Luka Modric a câștigat balonul de aur în timp ce jucătorul francez Kylian Mbappé a câștigat premiul pentru cel mai bun tânăr jucător (18 ani), iar Harry Kane din Anglia a câștigat de gheata de aur.

  Qatar 2022

Sumar rezultateModificare

Ediția Gazdă Campioană Scor Vicecampioană Locul 3 Scor Locul 4 Echipe
1930
Detalii
  Uruguay  
Uruguay
4–2  
Argentina
 
Statele Unite ale Americii
[note 1]  
Iugoslavia
13
1934
Detalii
  Italia  
Italia
2–1
(d.p.)
 
Cehoslovacia
 
Germania
3–2  
Austria
16
1938
Detalii
  Franța  
Italia
4–2  
Ungaria
 
Brazilia
4–2  
Suedia
16/15

[note 2]

1950
Detalii
  Brazilia  
Uruguay
[note 3]  
Brazilia
 
Suedia
[note 3]  
Spania
16/13

[note 4]

1954
Detalii
  Elveția  
Germania de Vest
3–2  
Ungaria
 
Austria
3–1  
Uruguay
16
1958
Detalii
  Suedia  
Brazilia
5–2  
Suedia
 
Franța
6–3  
Germania de Vest
16
1962
Detalii
  Chile  
Brazilia
3–1  
Cehoslovacia
 
Chile
1–0  
Iugoslavia
16
1966
Detalii
  Anglia  
Anglia
4–2
(d.p.)
 
Germania de Vest
 
Portugalia
2–1  
Uniunea Sovietică
16
1970
Detalii
  Mexic  
Brazilia
4–1  
Italia
 
Germania de Vest
1–0  
Uruguay
16
1974
Detalii
  Germania de Vest  
Germania de Vest
2–1  
Olanda
 
Polonia
1–0  
Brazilia
16
1978
Detalii
  Argentina  
Argentina
3–1
(d.p.)
 
Olanda
 
Brazilia
2–1  
Italia
16
1982
Detalii
  Spania  
Italia
3–1  
Germania de Vest
 
Polonia
3–2  
Franța
24
1986
Detalii
  Mexic  
Argentina
3–2  
Germania de Vest
 
Franța
4–2
(aet)
 
Belgia
24
1990
Detalii
  Italia  
Germania de Vest
1–0  
Argentina
 
Italia
2–1  
Anglia
24
1994
Detalii
  Statele Unite  
Brazilia
0–0
(3–2pen.)
 
Italia
 
Suedia
4–0  
Bulgaria
24
1998
Detalii
  Franța  
Franța
3–0  
Brazilia
 
Croația
2–1  
Olanda
32
2002
Detalii
  Coreea de Sud
&   Japonia
 
Brazilia
2–0  
Germania
 
Turcia
3–2  
Coreea de Sud
32
2006
Detalii
  Germania  
Italia
1–1
(5–3pen.)
 
Franța
 
Germania
3–1  
Portugalia
32
2010
Detalii
  Africa de Sud  
Spania
1–0
(d.p.)
 
Olanda
 
Germania
3–2  
Uruguay
32
2014
Detalii
  Brazilia  
Germania
1–0
(d.p.)
 
Argentina
 
Olanda
3–0  
Brazilia
32
2018
Detalii
  Rusia  
Franța
4–2  
Croația
 
Belgia
2–0  
Anglia
32
2022
Detalii
  Qatar TBD TBD TBD TBD TBD TBD 32
2026
Detalii
  Canada
  Mexic
  Statele Unite
TBD TBD TBD TBD TBD TBD 48
  • d.p.: după prelungiri
  • pen.: după loviturile de departajare
Note
  1. ^ În 1930 nu a existat un meci oficial pentru locul 3; Statele Unite și Iugoslavia pierzând în semifinale. Acum, FIFA recunoaște Statele Unite ca deținătoarea locului trei, iar Iugoslavia locul 4, conform statisticilor echipelor în cadrul turneului.[1]
  2. ^ Austria s-a retras din turneu ca rezultat a Anschluss-ului cu Germania.
  3. ^ a b În anul 1950 nu a existat o finală.[2] Campioana a fost decisă după disputarea meciurilor într-o grupă de 4 echipe (Uruguay, Brazilia, Suedia, și Spania). Totuși, înaintea ultimei etape doar Brazilia și Uruguay mai puteau câștiga grupa. Aceste 2 echipe urmau să se întâlnească chiar în ultima etapă. Un egal ar fi avantajat Brazilia deoarece avea 1 punct mai mult. Dar Uruguay a învins Brazilia cu 2–1 și a câștigat competiția, acest meci fiind considerat de facto finala din 1950.[3] La fel și meciul dintre Spania și Suedia poate fi considerat meciul pentru locul trei.
  4. ^ Doar 13 echipe au participat la Campionatul Mondial de Fotbal 1950.[4]

Per total, 76 de națiuni au jucat în cel puțin un Campionat Mondial.[5] Dintre toate acestea, opt echipe naționale au câștigat Campionatul Mondial. Cu cinci titluri, Brazilia este echipa cu cele mai multe câștigate, dar și singura națiune care a jucat în fiecare ediție (21) până la momentul actual.[6] Italia (1934 și 1938) și Brazilia (1958 și 1962) sunt singurele națiuni care au câștigat două titluri consecutive. Germania de Vest (1982–1990) și Brazilia (1994–2002) sunt singurele națiuni care au apărut în trei finale consecutive ale Campionatului Mondial. Germania are cele mai multe poziții pe podium (13).

Țară gazdăModificare

Rang Națiune Gazdă Anii
1   Mexic 3 1970, 1986, 2026
5   Italia 2 1934, 1990
  Franța 1938, 1998
  Brazilia 1950, 2014
  Germania 1974, 2006
  SUA 1994, 2026
13   Uruguay 1 1930 2030
  Elveția 1954
  Suedia 1958
  Chile 1962
  Anglia 1966
  Argentina 1978 2030
  Spania 1982
  Coreea de Sud 2002
  Japonia 2002
  Africa de Sud 2010
  Rusia 2018
  Qatar 2022
  Canada 2026

Echipe clasate în top 4Modificare

Echipa Titluri Vicecampioană Locul 3 Locul 4 Clasări
în top 4
  Brazilia 5   (1958, 1962, 1970, 1994, 2002) 2 (1950*, 1998) 2 (1938, 1978) 2 (1974, 2014) 11
  Italia 4   (1934*, 1938, 1982, 2006) 2 (1970, 1994) 1 (1990*) 1 (1978) 8
  Germania^ 4   (1954, 1974*, 1990, 2014) 4 (1966, 1982, 1986, 2002) 4 (1934, 1970, 2006*, 2010) 1 (1958) 13
  Argentina 2   (1978*, 1986) 3 (1930, 1990, 2014) 5
  Uruguay 2   (1930*, 1950) 3 (1954, 1970, 2010) 5
  Franța 2   (1998*, 2018) 1 (2006) 2 (1958, 1986) 1 (1982) 6
  Anglia 1   (1966*) 2 (1990), (2018) 3
  Spania 1   (2010) 1 (1950) 2
  Olanda 3 (1974, 1978, 2010) 1 (2014) 1 (1998) 5
  Cehoslovacia# 2 (1934, 1962) 2
  Ungaria 2 (1938, 1954) 2
  Suedia 1 (1958*) 2 (1950, 1994) 1 (1938) 4
  Croația 1 (2018) 1 (1998) 2
  Polonia 2 (1974, 1982) 2
  Austria 1 (1954) 1 (1934) 2
  Portugalia 1 (1966) 1 (2006) 2
  Belgia 1 (2018) 1 (1986) 2
  Statele Unite ale Americii 1 (1930) 1
  Chile 1 (1962*) 1
  Turcia 1 (2002) 1
  Iugoslavia# 2 (1930, 1962) 2
  Uniunea Sovietică# 1 (1966) 1
  Bulgaria 1 (1994) 1
  Coreea de Sud 1 (2002*) 1
* = gazde
^ = include rezultatele Germaniei de Vest dintre 1954 și 1990
# = State divizate în două sau mai multe națiuni[5]

Total MedaliiModificare

Locul Naționala       Total
1   Brazilia 5 2 2 9
2   Germania 4 4 4 12
3   Italia 4 2 1 7
4   Argentina 2 3 0 5
5   Franța 2 1 2 5
6   Uruguay 2 0 0 2
7   Anglia 1 0 0 1
  Spania 1 0 0 1
8   Olanda 0 3 1 4
9   Cehoslovacia# 0 2 0 2
  Ungaria 0 2 0 2
10   Suedia 0 1 2 3
11   Croația 0 1 1 2
12   Polonia 0 0 2 2
13   Statele Unite ale Americii 0 0 1 1
  Austria 0 0 1 1
  Chile 0 0 1 1
  Portugalia 0 0 1 1
  Turcia 0 0 1 1
  Belgia 0 0 1 1

Total goluri pe edițiiModificare

Anul Total Goluri Anul Total Goluri Anul Total Goluri Anul Total Goluri Anul Total Goluri Anul Total Goluri
 2030        2026    2022    2018 168    2014 171    2010 145  
 2006 147      2002 161    1998 171    1994 141    1990 115     1986 132  
 1982 146     1978 102    1974 97    1970 95    1966 89    1962 89  
 1958 124    1954 140    1950 88    1938 84    1934 69    1930 70  

Top marcatoriModificare

Jucătorii care au mai mult de 10 goluri la turneele Cupei Mondiale
Locul Naționalitate Jucător Goluri marcate
1   Miroslav Klose 16
2   Ronaldo 15
3   Gerd Müller 14
4   Just Fontaine 13
5   Pelé 12
6   Jürgen Klinsmann 11
  Sándor Kocsis 11

ParticipăriModificare

  • Tabel cu echipele naționale care au particpat la unul sau mai multe turnee finale, trecând de grupele preliminarii.
Confederații Echipa Națională Total Participări Anii
CONMEBOL
  Brazilia 21 1930, 1934, 1938, 1950, 1954, 1958, 1962, 1966, 1970, 1974, 1978, 1982, 1986, 1990, 1994, 1998, 2002, 2006, 2010 2014, 2018
  Argentina 17 1930, 1934, 1958, 1962, 1966, 1974, 1978, 1982, 1986, 1990, 1994, 1998, 2002, 2006, 2010, 2014, 2018
  Uruguay 13 1930, 1950, 1954, 1962, 1966, 1970, 1974, 1986, 1990, 2002, 2010, 2014, 2018
  Chile 9 1930, 1950, 1962, 1966, 1974, 1982, 1998, 2010, 2014
  Paraguay 8 1930, 1950, 1958, 1986, 1998, 2002, 2006, 2010
  Columbia 6 1962, 1990, 1994, 1998, 2014, 2018
  Peru 5 1930, 1970, 1978, 1982, 2018
  Ecuador 3 2002, 2006, 2014
  Bolivia 3 1930, 1950, 1994
UEFA
  Germania 19 1934, 1938, 1954, 1958, 1962, 1966, 1970, 1974, 1978, 1982, 1986, 1990, 1994, 1998, 2002, 2006, 2010, 2014, 2018
  Italia 18 1934, 1938, 1950, 1954, 1962, 1966, 1970, 1974, 1978, 1982, 1986, 1990, 1994, 1998, 2002, 2006, 2010, 2014
  Franța 16 1930, 1934, 1938, 1950, 1954, 1958, 1966, 1978, 1982, 1986, 1998, 2002, 2006, 2010, 2014, 2018
  Spania 15 1934, 1950, 1962, 1966, 1978, 1982, 1986, 1990, 1994, 1998, 2002, 2006, 2010, 2014, 2018
  Anglia 15 1950, 1954, 1958, 1962, 1966, 1970, 1982, 1986, 1990, 1998, 2002, 2006, 2010, 2014, 2018
  Belgia 13 1930, 1934, 1938, 1954, 1970, 1982, 1986, 1990, 1994, 1998, 2002, 2014, 2018
  Serbia 12 1930, 1950, 1954, 1958, 1962, 1974, 1982, 1990, 1998, 2006, 2010, 2018
  Suedia 12 1934, 1938, 1950, 1958, 1970, 1974, 1978, 1990, 1994, 2002, 2006, 2018
  Elveția 11 1934, 1938, 1950, 1954, 1962, 1966, 1994, 2006, 2010, 2014, 2018
  Rusia 11 1958, 1962, 1966, 1970, 1982, 1986, 1990, 1994, 2002, 2014, 2018
  Olanda 10 1934, 1938, 1974, 1978, 1990, 1994, 1998, 2006, 2010, 2014
  Cehia 9 1934, 1938, 1954, 1958, 1962, 1970, 1982, 1990, 2006
  Ungaria 9 1934, 1938, 1954, 1958, 1962, 1966, 1978, 1982, 1986
  Polonia 8 1938, 1974, 1978, 1982, 1986, 2002, 2006, 2018
  Scoția 8 1954, 1958, 1974, 1978, 1982, 1986, 1990, 1998
  Austria 8 1934, 1938, 1954, 1958, 1978, 1982, 1990, 1998
  Portugalia 7 1966, 1986, 2002, 2006, 2010, 2014, 2018
  România 7 1930, 1934, 1938, 1970, 1990, 1994, 1998
  Bulgaria 7 1962, 1966, 1970, 1974, 1986, 1994, 1998
  Croația 5 1998, 2002, 2006, 2014, 2018
  Danemarca 5 1986, 1998, 2002, 2010, 2018
  Grecia 3 1994, 2010, 2014
  Republica Irlanda 3 1990, 1994, 2002
  Norvegia 3 1938, 1994, 1998
  Irlanda de Nord 3 1958, 1982, 1986
  Slovenia 2 2002, 2010
  Turcia 2 1954, 2002
  Islanda 1 2018
  Bosnia și Herțegovina 1 2014
  Slovacia 1 2010
  Ucraina 1 2006
  Țara Galilor 1 1958
CONCACAF
  Mexic 16 1930, 1950, 1954, 1958, 1962, 1966, 1970, 1978, 1986, 1994, 1998, 2002, 2006, 2010, 2014, 2018
  Statele Unite ale Americii 10 1930, 1934, 1950, 1990, 1994, 1998, 2002, 2006, 2010, 2014
  Costa Rica 5 1990, 2002, 2006, 2014, 2018
  Honduras 3 1982, 2010, 2014
  El Salvador 2 1970, 1982
  Panama 1 2018
  Trinidad și Tobago 1 2006
  Jamaica 1 1998
  Canada 1 1986
  Haiti 1 1974
  Cuba 1 1938
CAF
  Camerun 7 1982, 1990, 1994, 1998, 2002, 2010, 2014
  Nigeria 6 1994, 1998, 2002, 2010, 2014, 2018
  Algeria 6 1982, 1986, 1998, 2002, 2010, 2014
  Tunisia 5 1978, 1998, 2002, 2006, 2018
  Maroc 5 1970, 1986, 1994, 1998, 2018
  Egipt 3 1934, 1990, 2018
  Ghana 3 2006, 2010, 2014
  Coasta de Fildeș 3 2006, 2010, 2014
  Africa de Sud 3 1998, 2002, 2010
  Senegal 2 2002, 2018
  Togo 1 2006
  Angola 1 2006
  RD Congo 1 1974 Zair
AFC
  Coreea de Sud 10 1954, 1986, 1990, 1994, 1998, 2002, 2006, 2010, 2014, 2018
  Japonia 6 1998, 2002, 2006, 2010, 2014, 2018
  Iran 5 1978, 1998, 2006, 2014, 2018
  Arabia Saudită 5 1994, 1998, 2002, 2006, 2018
  Australia* 3 2010, 2014, 2018
  Coreea de Nord 2 1966, 2010
  China 1 2002
  Emiratele Arabe Unite 1 1990
  Irak 1 1986
  Kuweit 1 1982
  Israel* 1 1970
  Indonezia 1 1938
OFC
  Australia* 2 1974, 2006
  Noua Zeelandă 2 1982, 2010
  • Israel* a concurat în calificările la Cupa Mondială pentru trei confederații diferite, concurând pentru Confederația de Fotbal din Asia și Confederația de Fotbal din Oceania, înainte de a se stabili în Europa ca membru al Uniunii Asociațiilor Europene de Fotbal din 1994.
  • Australia* este în prezent membru al Confederației de Fotbal din Asia (AFC), de la plecarea din Confederația de Fotbal din Oceania (OFC) în 2006.
  • La Campionatul Mondial din 1950 deși calificate, Turcia, Scoția și India s-au retras, în locul lor au fost iniviate să participe Portugalia, Republica Irlanda și Franța. Portugalia și Republica Irlanda au refuzat, însă Franța inițial a acceptat, dar până la urmă s-a retras.

Trofeul Campionatului Mondial de FotbalModificare

Trofeul Campionatului Mondial de Fotbal este un trofeu din aur care se acordă țării câștigătoare a Campionatului Mondial de Fotbal. De la debutul acestei competiții internaționale, două trofee distincte ca formă și denumire au reprezentat victoria: Trofeul Jules Rimet, din 1930 până în 1970, și Trofeul FIFA World Cup, din 1974 până în prezent.

Trofeul, inițial denumit Victory (Victorie) apoi redenumit în onoarea fostului președinte Jules Rimet, era fabricat din argint placat cu aur și din lazurit (lapis lazuli), și o reprezenta pe Nike, zeița victoriei în mitologia greacă. În 1970, Brazilia a câștigat pentru a treia oară Campionatul Mondial și, implicit, a rămas în posesia perpetuă a trofeului determinând fabricarea unuia nou pentru înlocuire. Trofeul Jules Rimet a fost furat în 1983 și nu a mai fost recuperat. Modelul înlocuitor, Trofeul FIFA al Campionatului Mondial, a fost acordat prima dată în 1974. Este fabricat din aur de 18 carate și o bază din malachit, reprezentând stilizat două figurine umane care susțin globul pământesc. Deținătorul actual al trofeului este Franța, țara ce a câștigat Campionatul Mondial de Fotbal 2018.

Premiile Campionatului Mondial de FotbalModificare

În prezent sunt acordate 6 premii:

De asemenea, începând din 1990, la finele fiecărei ediții de campionat, este desemnată și echipa tuturor stelelor (All-Star Team), care include cei mai buni jucători de la turneu pe toate pozițiile.

Participarea RomânieiModificare

Începând cu 1930, naționala României a participat la 7 turnee finale ale Campionatului Mondial de Fotbal. Prima participare a fost chiar în ediția inaugurală din 1930. Iar cea mai recentă participare a fost în 1998 în Franța. Cea mai mare performanță din istorie a României la Campionatul Mondial, a avut loc la ediția din 1994 din Statele Unite, unde România a ajuns până în sferturile de finală ale competiției.

NoteModificare

  1. ^ „1930 FIFA World Cup”. FIFA.com. Fédération Internationale de Football Association. Accesat în . 
  2. ^ „1950 FIFA World Cup”. FIFA.com. Fédération Internationale de Football Association. Accesat în . 
  3. ^ „FIFA World Cup Finals since 1930” (PDF). FIFA.com. Fédération Internationale de Football Association. Accesat în . 
  4. ^ „1950 FIFA World Cup”. FIFA.com. Fédération Internationale de Football Association. Accesat în . 
  5. ^ a b FIFA consideră naționala Rusiei ca succesoare a Uniunii Sovietice, echipa națională a Serbiei ca succesoare a Iugoslaviei, iar echipa națională a Cehiei ca succesoare a Cehoslovaciei. („Russia”. FIFA.com. Fédération Internationale de Football Association. ; „Serbia”. FIFA.com. Fédération Internationale de Football Association. ; „Czech Republic”. FIFA.com. Fédération Internationale de Football Association. ).
  6. ^ „Brazil”. FIFA.com. Fédération Internationale de Football Association. 

Vezi șiModificare

Legături externeModificare