Iurie Perlin

fizician rus
Iurie Perlin
Iurie Perlin.jpg
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Kirsanov[*], Republica Rusă Modificați la Wikidata
Decedat (72 de ani) Modificați la Wikidata
Chișinău, URSS Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of the Soviet Union.svg URSS Modificați la Wikidata
Ocupațiefizician Modificați la Wikidata
Activitate
InstituțieUniversitatea Pedagogică de Stat Ion Creangă din Chișinău  Modificați la Wikidata
Alma MaterSaratov State University[*]  Modificați la Wikidata
OrganizațiiAcademia de Științe a Moldovei  Modificați la Wikidata

Iurie Perlin (n. 17 septembrie 1917, Kirsanov, reg. Tambov- d. 10 martie 1990, Chișinău) a fost un fizician moldovean de origine evreiască, profesor universitar la Universitatea de Stat din Chișinău, specialist în domeniul fizicii teoretice, care a fost ales ca membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei.

BiografieModificare

Iurie Perlin a studiat la facultatea de fizică a Universității din Kiev(1936-1941), dar a absolvit Universitatea din Saratov (1941).Între anii 1934-1945 a fost membru ULCT.Între anii 1947-1950 a elaborat doctoratul la aceeași Universitate, intitulat: "Studii în domeniul teoriei conduictibilității polaronice a cristalelor". Este un discipol al academicianului Academiei de științe din Ucraina Solomon Pecar. Din același an se află la Chișinău.În anul 1950 a fost numit lector superior la catedra de fizică experimentală a Universității. Din 1953 este conferențiar, iar în anul 1953 este șef al catedrei de fizică teoretică a Universității din Chișinău, pe care a organizat-o. Doctor habilitat (1962), Profesor (1963), membru-corespondent al Academiei de stiințe din RSSM (1970).În anul 1962 a susținut teza de doctor habilitat cu tema: "Tranziții cuantice în centrele locale ale cristalelor", iar în anul 1963 i s-a conferit titlul didactico-științific de profesor universitar. Membru-corespondent al Academiei de științe din RSSM din anul 1970, a exercitat funcția de șef al catedrei de fizică teoretică (1953-1989), inițiind aici o serie de investigații, punînd aici temelia direcțiilor principale de dezvoltare a teoriei fizicii corpului solid.

Activitatea științifică și didactică [1]Modificare

Este fondatorul școlii de fizică a corpului solid din Moldova. Interesele sale științifice au avut drept suport : polaronii legați și cei liberi (spectrul energetic, împrăștierile cauzate de fononi și impurități, recombinarea non-radiativă); centrele colorate (tranzițiile nonradiative, ionizarea termică și cea optică, efectele electrooptice și magnetooptice); difuzia combinată polifotonică a luminii, tranzițiile optice și nonradiative în stările electronice degenerate ș.a. A predat disciplinele: mecanica cuantică, teoria cristalelor active, electrodinamica clasică, mecanica teoretică, teoria câmpului și cursul special: electrodinamica cuantică. În timpul activității la Universitatea de stat din Moldova a partcipat la diferite congrese internaționale: în SUA (1965), Cehoslovacia (1977), Finlanda (1972), Marea Britanie[2]. Om emerit în științe din RSSM (1987). Premiul de Stat al RSSM (1987). A publicat circa 230 de lucrări. Printre studenții săi au fost viitorii academicieni ai Academiei de stiințe din Moldova: Isaak B. Bersuker, Victor A. Kovarskii, Vsevolod Moscalenco, Sveatoslav Moscalenco, E.P. Pokatilov, Nicolae Enache, Vladimir Bordovițin, Grigore Dohotaru, Valeriu Canțer și alții. A pregătit 22- discipoli cu grad științific de doctor și 4 cu grad științific de doctor habilitat. Printre discipolii săi cu grad de doctor se numără[3][4]

DiscipoliModificare

MonografiiModificare

  • (în colaborare cu B. Țukerblat) Эффекты электронно-колебательного взаимодействия в оптических спектрах примесных парамагнитных ионов, 1974
  • Optical bands and polarization dichroism of Jahn-Teller centers, Editors: Iu. E. Perlin, A.M. Wagner, 1984, North Holand PC, Amsterdam

NoteModificare

  1. ^ Gheorghe Rusnac, Valeriu Cozma "Profesorii Universiții de Stat din Moldova, Chișinău, Editura USM, 2003, p. 156-157
  2. ^ Gheorghe Rusnac, Valeriu Cozma "Profesorii Universiții de Stat din Moldova, Chișinău, Editura USM, 2003, p.157
  3. ^ Calendar Național. Ed. Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, 2007, p. 288
  4. ^ Calendar Național. Ed. Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, 2017

BibliografieModificare

  • Enciclopedia "Chișinău", Ed. Museum, Chișinău, 1997
  • Calendar Național, Ed. Bibliotecii Naționale din Republica Moldova

Legături externeModificare