Angela Marinescu

poetă română
Angela Marinescu
Date personale
Născută Modificați la Wikidata
Arad, România[1] Modificați la Wikidata
Decedată (82 de ani)[2] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Naționalitate română
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiepoetă
scriitoare Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română[3] Modificați la Wikidata
Activitatea literară
Activă ca scriitoarepostbelică
Mișcare/curent literarpostmodernism
Operă de debutSânge albastru

Angela Marinescu (născută Basaraba-Angela Marcovici; n. , Arad, România – d. , București, România) a fost o poetă română.

Biografie modificare

Literatura română

Pe categorii

Istoria literaturii române

Evul mediu
Secolul 16 - Secolul 17
Secolul 18 - Secolul 19
Secolul 20 - Contemporană

Curente în literatura română

Umanism - Clasicism
Romantism - Realism
Parnasianism - Simbolism
Naturalism - Modernism
Tradiționalism - Sămănătorism - Avangardism
Suprarealism - Proletcultism
Neomodernism - Postmodernism

Scriitori români

Listă de autori de limbă română
Scriitori după genuri abordate
Romancieri - Dramaturgi (piese de teatru)
Poeți - Eseiști
Nuveliști - Proză scurtă
Literatură pentru copii

Portal România
Portal Literatură
Proiectul literatură
 v  d  m 

Numele Angela Marinescu este un pseudonim, precum și Basaraba Matei. Este fiica lui Marius Marcovici, funcționar superior la Prefectura orașului Arad, și a Mariei (n. Martiș), profesoară de educație fizică și campioană națională la schi și la înot. Mama poetei era de origine ceangăiască.[4] Marius Marcovici descinde din familia lui Simion Marcovici, important intelectual al Banatului, la care a poposit în peregrinările sale Mihai Eminescu. Este mama criticului și publicistului Alexandru Matei. Angela Marinescu a făcut gimnastică la sol (era cea mai bună din Arad), înot și volei. O tuberculoză gravă i-a marcat tinerețea, mai exact între 15 și 26 de ani. S-a decis să studieze medicina, absolvind în final Facultatea de Psihologie de la Universitatea din București (1972). A debutat cu poeme în revista „Tribuna” de la Cluj, în 1965, iar editorial, în 1969, cu volumul Sânge albastru.

Volume modificare

  • A publicat peste 15 volume de versuri. Cele mai recente sunt: Cocoșul s-a ascuns în tăietură (1996), Fugi postmoderne (2000), Îmi mănânc versurile (2003), Limbajul dispariției (2006), Întâmplări derizorii de sfârșit (2006) și Probleme personale (2009).[5]
  • A publicat un volum de eseuri, Satul în care mă plimbam rasă în cap, 1996, precum și un Jurnal scris în a treia parte a zilei, 2004.
  • În bibliografia sa, pe lângă poezie, mai figurează și câteva antologii editate în țară sau în străinătate, în limbile engleză, germană, poloneză.

Este prezentă cu poezii în:

  • Streiflicht – Eine Auswahl zeitgenössischer rumänischer Lyrik (81 rumänische Autoren), - "Lumina piezișă", antologie bilingvă cuprinzând 81 de autori români în traducerea lui Christian W. Schenk, Dionysos Verlag 1994, ISBN 3-9803871-1-9

Premii modificare

  • În luna septembrie 2006, în cadrul unei ceremonii ce a avut loc în sala Teatrului Dramatic din Botoșani, i-a fost decernat Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” pentru Opera Omnia. Totodată, Consiliul Local a hotărât să-i acorde laureatei titlul de „Cetățean de onoare al municipiului Botoșani”.
  • Premiul „Gheorghe Crăciun” pentru Opera Omnia, pe anul 2015, decernat de Observator cultural.
  • Premiul special Scrisul sau Viața în 2022 la Gala Premiilor Sofia Nădejde pentru Literatură Scrisă de Femei[6]

Distincții modificare

Note modificare

  1. ^ https://www.digi24.ro/magazin/timp-liber/cultura/a-murit-poeta-si-prozatoarea-angela-marinescu-2566385  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ a b A murit poeta şi prozatoarea Angela Marinescu 
  3. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  4. ^ adevarul.ro, Laurențiu Ungureanu, 8 august 2015. „INTERVIU Angela Marinescu, poetă: „Părinții m-au întreținut până la 62 de ani". Accesat în . 
  5. ^ CRONICA LITERARA/ Artă adevărată, 19 noiembrie 2009, Daniel Cristea-Enache, Ziarul de Duminică, accesat la 27 martie 2013
  6. ^ Cristea, Alina (). „Gala Premiilor Sofia Nădejde: „Mă găsești când vrei", cel mai bun roman. Lista completă a câștigătoarelor” (în engleză). Cultura la dubă. Accesat în . 
  7. ^ Decretul președintelui României nr. 524 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decorații naționale personalului din subordinea Ministerului Culturii, publicat în Monitorul Oficial nr. 666 din 16 decembrie 2000, art. 3, anexa 3, e) 25.

Legături externe modificare

Interviuri