Emil Boček
Date personale
Născut[1][2][7][8] Modificați la Wikidata
Tuřany⁠(d), Brno-Tuřany⁠(d), Land of Moravia⁠(d), Cehoslovacia[9][7] Modificați la Wikidata
Decedat (100 de ani)[10][11] Modificați la Wikidata
Brno, Cehia[10] Modificați la Wikidata
Cetățenie Cehia Modificați la Wikidata
EtnieCehi Modificați la Wikidata
Ocupațieaviator[*]
pilot de vânătoare[*]
Veteran de război Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiBrno[12] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba cehă[13]
limba engleză Modificați la Wikidata
Activitate
RamuraCzechoslovak army in exile[*][[Czechoslovak army in exile |​]][1][2]  Modificați la Wikidata
Gradularmádní generál[*][[armádní generál (military rank in the Czech Republic)|​]] (din )  Modificați la Wikidata
Bătălii / RăzboaieAl Doilea Război Mondial  Modificați la Wikidata
Decorații și distincții
DecorațiiŘád bílého lva III. třídy[*][[Řád bílého lva III. třídy |​]] ()[3]
Cena města Brna[*][[Cena města Brna (Czech award)|​]] ()[4]
Čestné občanství města Brna[*][[Čestné občanství města Brna |​]] ()[5]
Cena Jihomoravského kraje[*][[Cena Jihomoravského kraje |​]] ()
Ordinul Leul Alb în grad de mare cruce[*] ()[6]  Modificați la Wikidata

Emil Boček (n. , Tuřany⁠(d), Brno-Tuřany⁠(d), Land of Moravia⁠(d), Cehoslovacia – d. , Brno, Cehia) a fost un pilot militar ceh, ultimul pilot ceh supraviețuitor al Forțelor Aeriene Regale (RAF), general de armată.[14]

Biografie

modificare

Este fiul lui Jan și al Mariei, născută Krčmová.[14]

 

A absolvit o școală primară din Tuřany, apoi s-a pregătit ca lăcătuș mecanic. La 27 decembrie 1939, a plecat de acasă ilegal și a călătorit prin Slovacia până la Budapesta, unde a fost arestat și deportat în Slovacia. După mai multe încercări, a reușit să ajungă la Consulatul Franței din Budapesta, apoi a plecat în Iugoslavia, iar mai târziu prin Grecia și Turcia la Beirut. La bordul navei Compiegne, a navigat apoi spre Marsilia.[14]

Ca parte a Regimentelor 1 și apoi 2 de infanterie cehoslovacă, a luat parte la campania franceză din 1940. La sfârșitul lunilor iunie și iulie 1940, a fost evacuat în Marea Britanie la bordul navei egiptene Rod-el-Farag. La 21 septembrie 1940, a fost acceptat în Royal Air Force, unde a devenit mecanic. Din aprilie 1941 până în octombrie 1942, a servit ca mecanic în Escadrila 312 Cehoslovacă. În octombrie 1942, a început să se pregătească ca pilot militar. El a efectuat primul zbor pe 12 iulie 1943 la Calgary. A absolvit cursul de pilotaj la 28 ianuarie 1944.[14]

La 20 octombrie 1944, a fost repartizat în Escadrila 310 și a avut primul sa misiune de luptă 8 zile mai târziu. În timpul serviciului său pentru RAF, a avut 26 de zboruri ca misiuni de luptă. La 13 august 1945, a aterizat pe aeroportul Praga-Ruzyně, apoi a servit în Forțele Aeriene Cehoslovace. La 2 martie 1946 a părăsit armata la cererea sa (ca fost membru al rezistenței necomuniste) și a lucrat ca mecanic auto. Înainte de februarie 1948, deținea un atelier de reparații auto în Brno, pe care însă, după ascensiunea regimului comunist, a trebuit să-l lase „voluntar” să fie naționalizat și predat companiei Mototechna. Apoi a lucrat la Mototechna, iar mai târziu ca strungar la Institutul de Cercetare al Academiei Cehoslovace de Științe din Brno. Aparent, datorită acestui fapt, a evitat persecuția din partea regimului comunist. Pe vremea aceea era și un motociclist foarte promițător. În anii 1983–1988 a lucrat pentru Drukov, în 1988 s-a pensionat.[14][15]

În 1990 a fost avansat la gradul de căpitan, iar în 1993 la gradul de colonel. În 1996, a cunoscut-o pe regina Elisabeta a II-a în timpul vizitei acesteia la Brno.[16] În 2014, președintele Miloš Zeman l-a numit în gradul de general de brigadă, iar în 2019 în gradul de general de armată. După moartea lui Kurt Taussig în 2019, el a devenit ultimul pilot cehoslovac supraviețuitor al Forțelor Aeriene Regale. În octombrie 2019, a fost internat din cauza unor probleme cardiace.

În 1951 s-a căsătorit cu Eva Svobodova, , cu care are un fiu, Jiří, și o fiică, Zuzana.[14] A fost un veteran activ și activist social în Brno.[14][17]

A murit la 25 martie 2023 la vârsta de 100 de ani.[14][18]

  1. ^ a b Database of members of the Czechoslovak Republic of military units abroad for the World War II, accesat în  
  2. ^ a b Database of the Military Historical Archive, accesat în  
  3. ^ http://www.hrad.cz/cs/pro-media/tiskove-zpravy/6742.shtml  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ https://www.brno.cz/obcan/vyznamne-osoby-a-vyroci/ceny-mesta-brna/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ^ https://www.brno.cz/obcan/vyznamne-osoby-a-vyroci/cestni-obcane-mesta-brna-od-r-1990/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  6. ^ https://www.seznamzpravy.cz/clanek/kdo-dostal-vyznamenani-od-prezidenta-42-osobnosti-vecera-na-hrade-81609  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  7. ^ a b Database of the Military Historical Archive, accesat în  
  8. ^ Emil Boček, Encyklopedie dějin města Brna, accesat în  
  9. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  10. ^ a b Ľubomír Smatana[*][[Ľubomír Smatana |​]] (), „Zemřel Emil Boček. Bývalému pilotu Britského královského letectva bylo 100 let”, iRozhlas (în cehă), Český rozhlas[*][[Český rozhlas (public radio broadcaster of the Czech Republic)|​]], accesat în  
  11. ^ https://www.facebook.com/kcvvbrno.cz/posts/pfbid0xJ5Scsy84PBxNVzZG8MKZyC3ttRUpdUNnJVnCUkY1AU7TqhBYdCHB6JtdCf91wm4l  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  12. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  13. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  14. ^ a b c d e f g h encyklopedie.brna.cz
  15. ^ history.virtualfighters.cz
  16. ^ novinky.cz
  17. ^ brno.cz
  18. ^ washingtonpost.com