Juraj Jakubisko

regizor slovac
Juraj Jakubisko
Date personale
Născut[2][3][4][5][6] Modificați la Wikidata
Kojšov, Košický kraj, Slovacia[4] Modificați la Wikidata
Decedat (84 de ani)[7][8] Modificați la Wikidata
Praga, Cehia[9] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuDeana Horváthová[*][[Deana Horváthová (actriță slovacă)|​]] (din )[10]
Ľudmila Vašová[*][[Ľudmila Vašová (actriță slovacă)|​]] ()[11] Modificați la Wikidata
CopiiJorik Jakubisko[*][[Jorik Jakubisko |​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Cehoslovacia ()[4]
 Slovacia () Modificați la Wikidata
Ocupațieregizor de film
scenarist
operator imagine
regizor[*]
scenarist[*]
director de imagine
artist vizual[*]
pictor
grafician[*]
ilustrator[*] Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiPraga[12] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba slovacă[13] Modificați la Wikidata
Alma materAkademie múzických umění v Praze[*][[Akademie múzických umění v Praze (University in Prague)|​]]
Filmová a televizní fakulta Akademie múzických umění v Praze[*][[Filmová a televizní fakulta Akademie múzických umění v Praze (film school in Prague, Czech Republic)|​]]
Alte premii
Meritorious Artist[*][[Meritorious Artist (Meritorious Artist of Chechoslovakia)|​]] (1988)
Pribinov kríž II. triedy[*][[Pribinov kríž II. triedy |​]] (2003)[1]
Medaile Za zásluhy, I. stupeň[*][[Medaile Za zásluhy, I. stupeň |​]] (2016)
Czech Lion Award for Best Film Poster[*][[Czech Lion Award for Best Film Poster |​]] (2001) pentru Kytice[*][[Kytice |​]]
Český lev za nejlepší výtvarné řešení[*][[Český lev za nejlepší výtvarné řešení |​]] (2009) pentru Elizabeth de Bathory, contesa însângerată Modificați la Wikidata
Prezență online

Juraj Jakubisko (n. , Kojšov, Košický kraj, Slovacia – d. , Praga, Cehia) a fost un regizor de film slovac, reprezentant al noului val. A regizat 15 filme artistice de lungmetraj între 1967 și 2008, ca de exemplu Păsări, orfani și nebuni (1972) sau Elizabeth de Bathory, contesa însângerată (2008). A realizat și scenariul câtorva filme pe care le-a regizat (ca de exemplu Păsări, orfani și nebuni, Tisícročná včela din 1983 sau Perinbaba din 1985). În 2000 a fost numit cel mai bun regizor slovac al secolului al XX-lea de către criticii de film și jurnaliști.[14] Munca sa este catalogată adesea ca realism magic.[14]

Juraj Jakubisko la Festivalul Internațional de Film de la Karlovy Vary (a 42-a ediție din 2007)

Biografie

modificare

S-a născut în comuna Kojšov din Cehoslovacia, azi în Slovacia.

Înainte de a intra în industria filmului, Jakubisko a învățat fotografia de platou la o școală secundară pentru arte aplicate din Bratislava[14] și a lucrat pentru o companie de televiziune din Košice. În 1960 s-a mutat la Praga, unde a urmat Școala de Film și Televiziune a Academiei de Interpretare Artistică (Filmová a televizní fakulta Akademie múzických umění v Praze, FAMU), unde a studiat regia de film sub îndrumarea lui Václav Wasserman.[14] A absolvit în 1965 și a început să lucreze cu Alfréd Radok la cinematograful Laterna Magika din Praga. El a început să devină faimos la nivel internațional cu filmele sale experimentale de scurtmetraj înainte de a regiza primul său film de lungmetraj Kristove roky în 1967. Acest film a câștigat un premiu FIPRESCI și un premiu Josef von Sternberg în Mannheim, Germania.[14] În momentul apariției filmului, regizorul era considerat una din marile speranțe ale filmului modern contemporan.[15][16] Următorul său film de lung metraj, Zbehovia a pútnici, o antologie antirăzboi formată din trei părți care începe cu primul război mondial și se termină cu un război nuclear apocaliptic, a câștigat premiul Micul Leu de Aur pentru tinerii artiști de la Festivalul de Film de la Veneția.[14][17]

Cariera lui Jakubisko a fost puternic afectată de evenimentele politice din Cehoslovacia, lucrările sale fiind cenzurate în perioada care a urmat invaziei țărilor Pactului de la Varșovia, conduse de sovietici, ca răspuns la Primăvara de la Praga (1968). În timpul perioadei de „normalizare” care a urmat, a realizat câteva documentare, dar nu și filme importante.[14] A filmat în 1976 documentarul Trei saci de ciment și un cocos viu (Tri vrecia cementu a živý kohút), dar filmul a avut premiera peste doi ani, în ​​1978.

A revenit la filmul artistic de lungmetraj în 1979 cu Construiește case, plantează copaci (Postav dom, zasaď strom), care totuși a fost interzis pentru mesajele anti-regim, dar nu înainte de a avea o recepție pozitivă la un festival de film în Amsterdam.[14] Succesul de la Amsterdam s-a dovedit a fi revigorant pentru munca lui Jakubisko,[14] a urmat o perioadă destul de fertilă, culminând cu filmul epic din 1983 Albina de o mie de ani (Tisícročná včela). Acest film a avut un succes uriaș, cu toate biletele vândute în cinematografe multe timp de la premiera sa. Filmul a câștigat premii la festivalurile de film din Sevilla și Veneția și a fost numit mai târziu cel mai bun film al anilor 1980 de către jurnaliștii cehoslovaci.[14]

În 1985, Jakubisko a regizat un film pentru copii, Perinbaba (Scuturătoarea de perne), cu Giulietta Masina, soția lui Federico Fellini, cu care Jakubisko avea o prietenie strânsă.[14] Filmul lui Sedím na konári a je mi dobre (Stau pe creangă și mi-e bine, 1989), lansat cu trei luni înainte de sfârșitul regimului comunist din Cehoslovacia, a adus alte aprecieri pe plan internațional pentru Jakubisko, inclusiv Marele Premiu la Festivalul Internațional de Film de la Moscova în 1990.[14] În același an a avut premiera o altă peliculă a lui Jakubisko, filmul de groază suprarealist Dovidenia v pekle, priatelia! (Ne vedem în iad, prieteni!) , care a fost terminat în 1970 dar a fost interzis 20 de ani de cenzura comunistă.[14]

Jakubisko și soția sa Deana Horváthová s-au mutat la Praga ca urmare a dizolvării Cehoslovaciei în 1993 și au înființat o companie de producție, Jakubisko Film.[18] Următorul film de lung metraj al lui Jakubisko a fost Nejasná zpráva o konci světa (Raport confuz de la capătul lumii, 1997), o comedie satirică bazată pe profețiile lui Nostradamus. Este o viziune magică și realistă a unei lumi neechilibrate care are loc într-un sat din munți, la sfârșitul lumii - într-un timp necunoscut.[19] Filmul a câștigat patru premii Leul Ceh.[14] În 1998, Jakubisko s-a alăturat Academiei Europene de Film și a fost, de asemenea, recompensat cu premiul Maverick la Festivalul de Film Taos Talking Pictures din New Mexico.[20] În 2000 a fost numit cel mai bun regizor slovac al secolului al XX-lea de către scenariști și a câștigat Sigiliul de Aur la Belgrad pentru contribuția sa la cinematografia mondială.[14]

În iunie 2001 Jakubisko a fost numit lector universitar la Facultatea de Film și Televiziune a Academiei de Arte Plastice din Praga (Filmová a televízna fakulta, FAMU),[21] unde are un alma mater, și a fost distins cu un premiu pentru întreaga activitate de către Academia de Arte Frumoase Masaryk din Praga (Akademie výtvarných umění v Praze, AVU).[14] În 2002 a primit Leul Ceh pentru realizări artistice și a primit Crucea Pribinei de la Guvernul Slovaciei, un premiu special acordat celor care au contribuit la dezvoltarea economică, socială sau culturală a Slovaciei.[14] Următoarele sale filme au fost a fost Post coitum (în 2004), o comedie despre dragoste cu Franco Nero și Bathory (Elizabeth de Bathory, contesa însângerată în 2008), un film despre viața contesei Elisabeta Báthory, cunoscută pentru infamiile comise prin torturarea și uciderea a câtorva sute de fete.

Activități ulterioare

modificare

În mai 2012, în Praga, la 74 de ani, a fost supus unei proceduri chirurgicale de transplant de inimă.[22]

În anul 2013, Juraj Jakubisko a publicat prima parte a autobiografiei sale, Živé stříbro (cu sensul de Argintul viu).[23]

În 2018-2019 , a lucrat la filmul Perinbaba 2 (Mother Frost 2), o continuare a filmului Perinbaba (The Feather Fairy sau Scuturătoarea de perne) din 1985, filme bazate povestea Fântâna fermecată (în germană Frau Holle) de Frații Grimm. Filmul este în faza de post-producție și va avea premiera în cinematografele din Slovacia și Republica Cehă la sfârșitul anului 2019.[24]

Juraj Jakubisko a locuit în Praga.

Filmografie

modificare
 
Afișul oficial al filmului Zbehovia a pútnici, 1968
 
Afișul oficial al filmului Tisícročná včela, 1983
 
Afișul oficial al filmului Perinbaba, 1985
 
Afișul oficial al filmului Nejasná zpráva o konci světa, 1997
  • Poslední nálet, 1960
  • Každý den má své jméno, 1960
  • Strieborný vietor, 1961
  • První třída, 1962
  • Mlčení, 1963
  • Déšť, 1965
  • Čekají na Godota (ro.: Așteptându-l pe Godot), 1965, scurtmetraj
  • Kristove roky (Anii lui Christos), 1967, primul său film de lungmetraj
  • Zbehovia a pútnici, 1968, lungmetraj
  • Vtáčkovia, siroty a blázni (ro.: Păsări, orfani și nebuni), 1969
  • Stavba storočia, 1972; documentar
  • Slovensko - krajina pod Tatrami, 1975; documentar TV
  • Bubeník Červeného kríža, 1977; documentar
  • Tri vrecia cementu a živý kohút, 1978; documentar
  • Postav dom, zasaď strom, 1980
  • Nevera po slovensky, 1981; miniseral TV cu 2 părți
  • Tisícročná včela (Albina de o mie de ani), 1983[25]
  • Perinbaba, 1985. Adaptare a unui basm de frații Grimm.
  • Pehatý Max a strašidlá, 1987
  • Frankensteinova teta, 1987; miniserial TV
  • Sedím na konári a je mi dobre, 1989[26]
  • Dovidenia v pekle, priatelia, 1969/70, lansat în 1990
  • Takmer ružový príbeh, 1990
  • Lepší je být bohatý a zdravý než chudý a nemocný, 1992
  • Nejasná zpráva o konci světa, 1997
  • Post coitum, 2004
  • Bathory (ro.: Elizabeth de Bathory, contesa însângerată), 2008
  • Perinbaba 2, 2019

Filme cenzurate

modificare

Patru filme ale lui Jakubisko au fost cenzurate: Kristove roky din 1967, Zbehovia a pútnici din 1968, Vtáčkovia, siroty a blázni din 1969 și Dovidenia v pekle, priatelia din 1969/70, lansate în 1990 după Revoluția de catifea din Cehoslovacia.[27]

  1. ^ https://archiv.prezident.sk/schuster/indexa02f.html?379, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ a b „Juraj Jakubisko”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  3. ^ a b Juraj Jakubisko, Filmportal.de, accesat în  
  4. ^ a b c d ​]][[Categorie:Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română 
  5. ^ a b Juraj Jakubisko, SNAC, accesat în  
  6. ^ a b Juraj Jakubisko, The Fine Art Archive 
  7. ^ a b https://www.cas.sk/clanok/2773661/juraj-jakubisko-84-po-sebe-zanechava-obrovske-kulturne-dedicstvo-v-podobe-veldiel-premiery-perinbaby-2-sa-nedozil  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  8. ^ a b Juraj Jakubisko odišiel do večnosti, zostali nám nesmrteľné filmy (în slovacă), , accesat în  
  9. ^ Divadelní noviny, , accesat în  
  10. ^ iDNES.cz, , accesat în  
  11. ^ https://www.cas.sk/clanok/682755/juraj-jakubisko-spomina-na-svoj-zivot-necakany-podraz-od-komunistov//  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  12. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  13. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  14. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q „Juraj Jakubisko”. Ceska Televize. Accesat în . 
  15. ^ Mira Liehm, Antonín J. Liehm - The Most Important Art: Soviet and Eastern European Film After 1945, University of California Press, 1977, ISBN 0-520-03157-1, pag. 298-299
  16. ^ Mihai Nadin - A trăi arta: elemente de metaestetică, Editura Eminescu, 1972, pag. 107-108
  17. ^ Zbehovia a pútnici, csfd.cz
  18. ^ Despre Jakubisko Film
  19. ^ An ambiguous report about the end of the world, 1997, jakubiskofilm.com
  20. ^ Chris Gore. 'The Ultimate Film Festival Survival Guide: The Essential Companion for Filmmakers and Festival-Goers' (Lone Eagle Publishing Company, 1999, First Ed. ISBN 1580650090) pp. 175
  21. ^ FAMU, site-ul oficial
  22. ^ „Jakubisko podstoupil transplantaci srdce, zřejmě jako nejstarší pacient”. iDNES.cz (în cehă). . 
  23. ^ Živé stříbro de Juraj Jakubisko, kosmas.cz
  24. ^ Jakubisko finišuje Perinbabu 2: Zahrála si i Verešová a oživená mrtvá italská legenda!, blesk.cz. Adus la 22 noiembrie 2018. Accesat la 19 aprilie 2019
  25. ^ Kevin Brochet, "Juraj Jakubisko: Tisícročná včela 1983."
  26. ^ Andrew James Horton, "Juraj Jakubisko's Sedim na konari a je mi dobre."
  27. ^ Peter Hames - Censorship: A World Encyclopedia, cap. Jakubisko, Editura Routledge, 2001, pag. 52, editor Derek Jones. ISBN-10: 1579581358; ISBN-13: 978-1579581350 Accesat la 19 aprilie 2019

Vezi și

modificare

Bibliografie

modificare
  • Václav Macek, Jelena PaStéková: Dejiny slovenskej kinematografie. Vydavatel’stvo Osveta, 1997.
  • Renata Smatláková, Martina Smatlák: Filmové profily, slovenský reziséri hraných filmov (Film Profiles, Slovak Feature Film Directors). Slovenský filmový ústav, 2005.
  • Pavol Branko: Straty a nálezy. Slovenkský filmový ústav, 2005.
  • Stefan VraStiak, Marianna Forrayová, Rudolf Urc: Slovenský animovaný film. Slovenský filmový ústav, 1996.

Legături externe

modificare