Deschide meniul principal

Agenția Spațială Europeană

Agenția Spațială Europeană
European Space Agency (engleză)
Agence spatiale européenne (franceză)
Europäische Weltraumorganisation (germană)
ASE Logo.png
Stabilit1975/1980
SediuParis, Franța
Port spațialKourou, Guyana Franceză
AdministratorJohann-Dietrich Wörner (Directorul General)
Buget5,75 miliarde (2017)[1]
Websitewww.esa.int

     Țări membre ale ESA

     Țări care au semnat carta PECS

     Țări care au semnat un acord de cooperare cu ESA

Sediul Agenției Spațiale Europene de la Paris.

Agenția Spațială Europeană (engleză European Space Agency, prescurtare: ESA, iar în franceză Agence spatiale européenne, prescurtat: ASE)[2] este o organizație interguvernamentală creată în 1980, cu sediul la Paris, în scopul asigurării și dezvoltării cooperării, exclusiv pașnice, între statele europene în domeniile cercetării și tehnologiei spațiale. Coordonează proiectele spațiale puse în comun de peste douăzeci de țări europene. Agenția Spațială Europeană, care prin bugetul său de 4.433.000.000 de euro (în 2015)[3] este a treia agenție spațială în lume, după NASA și Agenția Federală Spațială Rusă, a fost fondată la 31 mai 1975.

Agenția Spațială Europeană își desfășoară activitatea în trei centre: Noordwijk (Țările de Jos), Darmstadt (Germania) și Frascati (Italia) și la ora actuală are ca membri 22 țări. ESA este o organizație independentă de Uniunea Europeană.

State membreModificare

Țările participante la ESA nu fac parte, în mod necesar, din Uniunea Europeană și invers: astfel Norvegia și Elveția sunt membre ale ESA; a contrario unele țări care au aderat la Uniunea Europeană nu sunt membre ale ESA. Ungaria a devenit stat membru al Agenției Spațiale Europene, la 24 februarie 2015. Bulgaria a declarat recent că vrea să se apropie de ESA. Canada este un membru asociat, stat cooperant cu statut privilegiat.

Agenția, în scopul strângerii legăturilor cu țările europene nemembre și cu țări extraeuropene, a încheiat acorduri cu diferite țări. Carta PECS, Programul pentru Țările Europene Colaboratoare, a fost semnată cu țările următoare:   Slovenia (2010),   Letonia (2015).

Carta ECS, Acordului de Cooperare Stat European, a fost semnată cu țările următoare:   Lituania (2014),   Slovacia (2015),   Bulgaria (2015).

Alte state, europene sau neeuropene, au încheiat acorduri de cooperare:

Persoanele care au îndeplinit / îndeplinesc funcția de
Director general al ESA
Director general Perioada Țara de origine Comentariu
Roy Gibson 1975–1980   Regatul Unit
Erik Quistgaard 1980–1984   Danemarca
Reimar Lüst 1984–1990   Germania
Jean-Marie Luton 1990–1997   Franța
Antonio Rodotà 1997–2003   Italia
Jean-Jacques Dordain 2003–2015   Franța
Johann-Dietrich Wörner [5] de la 01 iulie 2015   Germania în funcție

ProiecteModificare

SatelițiModificare

Sonde spațialeModificare

 
Mars Express, prima sondă europeană spre Marte

Listă parțială:

RacheteModificare

 
Lansatorul (racheta) Ariane 1 face parte din primele programe dezvoltate de
Agenția Spațială Europeană.
  • Ariane
    • Ariane 1 a fost o rachetă purtătoare proiectată pentru a transporta sateliți pe orbită geostaționară sau orbită terestră joasă.
      Cu o masă la decolare de 210 tone, o înălțime de 47,4 m și un diametru de 3,8 m, racheta era capabilă să plaseze o sarcină utilă de 1.850 kg pe o orbită de transfer geostaționară (GTO) Putea să transporte, la alegere, un singur satelit mare sau un grup de doi sateliți mai mici.
    • Ariane 2 a fost o rachetă purtătoare proiectată pentru a transporta sateliți pe orbită geostaționară sau orbită terestră joasă. Structura rachetei Ariane 2 era identică celei a rachetei Ariane 1, însă înălțimea a crescut la 49 m, iar greutatea la 219 tone. Capacitatea sa de transport pe orbită de transfer geostaționară era de 2.175 kg, cu 325 kg mai mult decât Ariane 1.
    • Ariane 3 a fost o rachetă purtătoare proiectată pentru a transporta sateliți pe orbită geostaționară sau orbită terestră joasă. Era identică cu Ariane 2, exceptând faptul că i s-au adăugat două propulsoare suplimentare cu pulbere (combustibil solid), la nivelul primului etaj; a zburat înainte de Ariane 2.
    • Ariane 4 a fost o rachetă purtătoare proiectată pentru a transporta sateliți pe orbită geostaționară sau orbită terestră joasă. Prima lansare a rachetei Ariane 4 a avut loc la 15 iunie 1988. A fost lansată de 116 ori, între 1988 și 2003, necunoscând decât 3 eșecuri. Putea transporta de la sol o sarcină utilă de 3.585 kg; a lansat 186 de sateliți.
    • Ariane 5 este o rachetă purtătoare proiectată pentru a transporta sateliți pe orbită geostaționară sau orbită terestră joasă. A fost dezvoltată începând din 1995 pentru a înlocui racheta Ariane 4, ale cărei capacități limitate nu mai permiteau lansarea, într-un mod concurențial, al sateliților de comunicație cu mase crescânde, în timp ce sectorul precedent era punctul forte al lansatorului european.[6]
    • Ariane 6

Bugetul Agenției Spațiale EuropeneModificare

În 2015 bugetul Agenției Spațiale Europene este de 4.433 de milioane de euro, dintre care 3.241,2 de milioane de euro pentru programe și activități ale Agenției Spațiale Europene și 1.197,1 de milioane € (26,88%) pentru programe ale partenerilor instituționali europeni.

Contribuția diferitelor țări membreModificare

 
Contribuția membrilor la bugetul pe 2015

Participarea diferitelor țări membre ale Agenției Spațiale Europene reflectă politici spațiale naționale foarte variate. De la crearea agenției, Franța și Germania furnizează împreună peste 40% din buget. Italia și Regatul Unit sunt și ele contributori importanți (circa 10% pentru fiecare dintre cele două țări), dar dacă se ia în considerare PIB-ul fiecăreia, efortul făcut este de două ori mai puțin important decât al celor două țări aflate pe primele locuri. Primii zece contributori, care sunt și membrii fondatori ai agenției, furnizează împreună peste 90% din fonduri, fără participarea Uniunii Europene. Bugetul european consacrat cercetării spațiale este relativ redus, întrucât reprezintă prețul unui bilet de cinema pe cetățean al unui stat membru al ESA. În Statele Unite ale Americii, sumele consacrate activităților spațiale civile sunt aproape de patru ori mai mari.

În 2015 principalele țări care au contribuit la bugetul Agenției Spațiale Europene erau, în ordine descrescătoare:[7]

În 2017 principalele țări care contribuie la bugetul Agenției Spațiale Europene sunt, în ordine descrescătoare:[1]

Participația financiară a membrilor în 2012, 2014 și 2015[8][7]
Țară membră 2015 2014 2012
Participație
(în M€)
Procentaj Participație
(în M€)
Procentaj Participație
(în M€)
Procentaj
  Germania 797,4 24,6 % 765,7 22,9 % 713,8 22,9 %
  Austria 51,5 1,6 % 50,2 1,5 % 52,2 1,5 %
  Belgia 189,5 5,8 % 188,6 5,6 % 169,8 5,6 %
  Danemarca 26,8 0,8 % 23,4 0,7 % 27,8 0,7 %
  Spania 131,77 4,1 % 139,2 4,2 % 184 4,2 %
  Finlanda 19,6 0,6 % 19,9 0,6 % 19,4 0,6 %
  Franța 718,2 22,2 % 754,6 22,6 % 751,4 22,6 %
  Grecia 12,1 0,4 % 14,5 0,4 % 8,6 0,4 %
  Irlanda 18 0,6 % 18,4 0,6 % 15,6 0,6 %
  Italia 329,9 10,2 % 350,0 10,5 % 350,5 10,5 %
  Luxemburg 23 0,7 % 18,3 0,5 % 15 0,5 %
  Țările de Jos 74,7 2,3 % 125,1 3,7 % 60,3 3,7 %
  Norvegia 59,8 1,8 % 57,1 1,7 % 63,1 1,7 %
  Polonia 30 0,9 % 28,7 0,9 % 36,4 0,9 %
  Portugalia 16,7 0,5 % 16,3 0,5 % 15,8 0,5 %
  Cehia 14,2 0,4 % 13,9 0,4 % 11,5 0,4 %
  România 25,4 0,8 % 22,5 0,7 % 7,6 0,7 %
  Regatul Unit 322,3 9,9 % 270,0 8,1 % 240 8,1 %
  Suedia 80,3 2,5 % 94,6 2,8 % 65,3 2,8 %
  Elveția 134,9 4,2 % 126,5 3,8 % 105,6 3,8 %
  Ungaria
  Estonia
  Canada 15,5 0,5 % 19,5 0,6 % 18,7 0,6 %
  Uniunea Europeană - - 59,1 1,8 % - -
Alte finanțări 149,8 4,6 % 163,0 4,9 % - -
Total programe ale agenției 3.241,3 100 % 3.339,3 100 % 2.932,4 100 %
  Uniunea Europeană 1030,5 - 623,9 - 867,7 -
EUMETSAT 122,4 - 75 - - -
Altele 38,8 - 63,8 - 264,5 -
Total programe alte instituții 1.030,5 - 623,9 - 867,7
Buget total 4.433 - 4.102 - 4.064,6 -

DiverseModificare

Acțiuni pentru tineriModificare

ESA a avut mereu o politică de informare a tineretului prin numeroase mijloace pedagogice puse în operă prin diverse expoziții.

Ea a semnat, în 1985, o convenție de partenariat cu Asociația PARSEC care difuzează informație științifică pe Coasta de Azur. Convenția a fost reînnoită la 23 iunie 2001[9], de către Jean-Jacques Dordain, director general al Agenției Spațiale Europene (ESA).

Departamentul educativ al agenției este foarte activ mai ales cu organizarea unor misiuni spațiale reale pentru tineri ca proiect ESMO care vizează punerea pe orbită în jurul Lunii a unui satelit conceput și realizat, în întregime, de studenți europeni.

LimbiModificare

Limbile utilizate de organele, comitetele sau grupele de lucru ale ESA, cât și de Consiliul Agenției și organele sale subsidiare, sunt germana, engleza și franceza; celelalte documente emise de ESA sunt redactate în engleză și în franceză. Limba italiană poate fi și ea folosită în reuniunile Consiliului. Documentele cu caracter administrativ, juridic, științific sau tehnic emise de statele membre ale ESA pot fi redactate în orice limbă a oricărui stat membru, deși folosirea englezei și francezei este recomandată; folosirea altor limbi decât engleza sau franceza în corespondențele destinate ESA este tolerată atâta timp cât nu ar conduce la creșterea costului legat de traducere și la prea multe complicații administrative. Corespondențele Agenției sunt redactate în engleză sau în franceză. [10]

NoteModificare

  1. ^ a b „ESA budget 2017”. Accesat în . 
  2. ^ http://lannuaire.service-public.fr/services_internationaux/institution-europeenne_185293.html
  3. ^ http://www.esa.int/For_Media/Highlights/ESA_budget_2015
  4. ^ România a aderat la Agenția Spațială Europeană, 20 ianuarie 2011, Flavius Toader, Evenimentul zilei, accesat la 13 august 2012
  5. ^ ro Johann-Dietrich Wörner este noul Director General al ESA
  6. ^ „Ariane 5”. Accesat în . 
  7. ^ a b en ASE Budget for 2015 consultat la 24 ianuarie 2015
  8. ^ en ASE Budget for 2014 consultat la 24 ianuarie 2015
  9. ^ Protocole d'accord de coopération - iunie 2001   PDF
  10. ^ „Convention portant création d'une Agence spatiale européenne et Règlement intérieur du conseil de l'ASE” (PDF).  (voir archive)

Lectură suplimentarăModificare

  • Fifty Years of European Cooperation in Space, John Krige's, Les Editions Beauchesne, 2014, ISBN 97820701020297 - recenzie
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Agenția Spațială Europeană


48°50′54″N 2°18′15″E / 48.8482°N 2.3042°E