Deschide meniul principal

Astronomie

știință care studiază corpurile cerești

Astronomia este știința observării aștrilor, căutând să explice originea, evoluția, mișcarea precum și proprietățile lor fizice și chimice. Cu peste 5.000 de ani de istorie[1], originile astronomiei își au obârșia în practicile religioase din preistorie. Astronomia este una din rarele științe în care amatorii joacă încă un rol activ. Este practicată ca loisir[2] de un larg public de astronomi amatori.

În perioada contemporană, aproape toți astronomii au cunoștințe solide de fizică, iar rezultatele observațiilor sunt puse în context astrofizic, astfel încât astronomia și astrofizica au dobândit definiții foarte apropiate.

Astronomia nu trebuie confundată cu astrologia, o pseudoștiință care încearcă să prezică destinul persoanelor pe baza traiectoriilor unor obiecte cerești.

În Grecia Antică, ca și în alte civilizații antice, astronomia conținea în mare parte astrometrie, calculând pozițiile stelelor și ale planetelor pe cer. În secolul al VII-lea în Anglia astronomii se foloseau de poziția stelelor în navigație (vezi Istoria astronomiei). Mai târziu, Kepler și Newton au publicat lucrări despre mecanica cerească, descriind matematic mișcarea corpurilor din sistemul solar și interacțiunea lor sub acțiunea gravitației. Astronomii moderni se folosesc de aceste principii, iar cu ajutorul telescoapelor, spectrografelor, calculatoarelor, observatoarelor astronomice, le este mai ușor de înțeles natura fizică a acestor obiecte cerești.

Radiotelescoape astronomice

Cuprins

EtimologieModificare

Astronomia (din limba greacă, άστρον astron: stea, νόμος nomos: lege[3]) este știința care se ocupă cu studiul aștrilor și a legilor mișcării lor, al constelațiilor, galaxiilor și al universului în totalitatea sa.[4] De asemenea, studiază evenimentele ce au loc dincolo de atmosfera terestră, planetele, cometele, radiațiile cosmice de fond, forma și formarea universului. Cei care studiază astronomia se numesc astronomi.

În timp, „astronomia” a inclus și studiul mișcării stelelor, în greacă logos (λογία) – studiu , adică astrologia. La început cele două noțiuni, astronomie și astrologie, erau sinonime, dar datorită posibilității de a calcula exact când vor avea loc anumite fenomene cerești (poziția planetelor, eclipse, etc.), astrologia a preluat și sensul de prezicere de evenimente. Din cauza legăturii mitologice dintre zei și planete, astrologia a căpătat sensul actual, acela de a prezice viitorul oamenilor după poziția și mișcarea astrelor (horoscop).[5][6]

Utilizarea termenilor „astronomie” și „astrofizică”Modificare

Ambele termene astronomie și astrofizică pot fi folosite pentru a se referi la același subiect.[7][8] Potrivit definițiilor, „astronomia” se referă la „studiul obiectelor și materiei în afara atmosferei Pământului și al proprietăților lor fizice și chimice”[9], în timp ce „astrofizica” se referă la ramura astronomiei care se ocupă de „proprietățile fizice și procesele dinamice ale obiectelor și fenomenelor celeste.”[10]

Astronomia de amatoriModificare

 
Un telescop Dobson de amatori.

Astronomia este una dintre științele la care amatorii pot contribui cel mai mult.[11] În istorie, observatorii amatori, studiind cerul ca hobby, au jucat un rol deosebit în descoperirea unor fenomene astronomice, astronomia fiind una din puținele științe în care amatorii încă mai joacă un rol important, în special la descoperirea și monitorizarea fenomenelor tranzitorii, doar că aceștia au acces limitat la uneltele performante ale astronomilor profesioniști. Este suficient un binoclu pentru a putea vedea obiecte cerești precum planetele din Sistemul nostru Solar, cometele sau sateliții, dar și câteva roiuri stelare, nebuloase și galaxii mai strălucitoare. Prin telescoape se pot observa nebuloase - nori de gaz din Galaxia Noastră, roiuri stelare - aglomerări de stele și galaxii. Se mai pot vedea ploi de meteori, petele solare, grupuri de planete (conjuncții), Luna. Mulți astronomi amatori fotografiază cu succes corpurile cerești din Sistemul Solar sau din galaxie.[12][13]

Un număr de astronomi amatori folosesc fie telescoape optice, fie folosesc telescoape radio, care au fost inițial construite pentru cercetarea astronomică, dar care sunt acum disponibile pentru amatori (de exemplu, Telescopul One-Mile).[14][15]

Astronomii amatori continuă să aibă contribuții științifice în domeniul astronomiei, iar aceasta este una dintre puținele discipline științifice în care amatorii pot contribui în continuare în mod semnificativ. Amatorii pot efectua măsurători de ocultare care sunt folosite pentru a rafina orbitele planetelor minore. De asemenea, pot descoperi comete și pot face observații regulate ale stelelor variabile. Îmbunătățirile tehnologiei digitale au permis amatorilor să facă progrese impresionante în domeniul astrofotografiei.[16][17][18]

Astronomia profesionistăModificare

 
Telescopul solar McMath-Pierce

Astronomii profesioniști au acces la telescoape puternice, detectoare și calculatoare. Întâi, astronomii colectează informații cu ajutorul acestor instrumente, apoi analizează informațiile și apoi le compară cu teoriile existente. Cea mai importantă parte a astronomiei este astronomia computerizată, unde astronomii se folosesc de datele pe care le au și fac simulări ale evenimentelor. Spre exemplu aceștia au simulat formarea galaxiilor sau explozia unei stele formând o supernovă.

Tehnici observaționaleModificare

 
Telescopul Hooker

Astronomii se folosesc de diferite tipuri de unde ale radiației electromagnetice, depinzând de obiectul studiat. Atmosfera terestră complică studiul absorbției undelor electromagnetice de aceea se folosesc mai multe tipuri de instrumente și tehnici. Aceste tehnici sunt folosite în diferite discipline ale astronomiei observaționale.

Instrumente astronomiceModificare

Ramuri ale astronomieiModificare

Astronomia este foarte vastă și de aceea astronomii se specializează în anumite ramuri ale astronomiei. De exemplu disciplina care studiază sistemul solar nu este aceeași cu disciplina care studiază stelele, iar cei care studiază Galaxia noastră (Calea Lactee), nu se folosesc de aceleași tehnici pe care le folosesc cei care studiază alte galaxii.

Alte discipline care pot fi considerate ramuri ale astronomiei:

Istoria astronomieiModificare

În Antichitate, astronomia conținea informații doar despre obiectele vizibile cu ochiul liber. Aristotel a spus că Pământul este centrul Universului și că totul se învârte în jurul său, orbitele fiind perfect rotunde. Au existat multe teorii și feluri de a explora cerul, în Antichitate.

 
Hans Holbein

NoteModificare

  1. ^ (Couderc 1996, p. 7)
  2. ^ Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti” (2005), Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române
  3. ^ A compendium of astronomy, John Vose, pagina 1
  4. ^ Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Dicționarul explicativ al limbii române, București: Editura Univers Enciclopedic, 1998, ISBN 973-637-087-x
  5. ^ „Originea cuvintelor științei - Scientia.ro”, Scientia.ro, accesat în  
  6. ^ Losev A., (2012), 'Astronomy' or 'astrology': a brief history of an apparent confusion, Journal of Astronomical History and Heritage, Vol. 15, No. 1, pp. 42–46 .
  7. ^ Scharringhausen, B. „Curious About Astronomy: What is the difference between astronomy and astrophysics?”. Arhivat din original la . 
  8. ^ Odenwald, Sten. „Archive of Astronomy Questions and Answers: What is the difference between astronomy and astrophysics?”. astronomycafe.net. The Astronomy Cafe. Arhivat din originalul de la . 
  9. ^ „Merriam-Webster Online”. Results for "astronomy". Arhivat din originalul de la . 
  10. ^ „Merriam-Webster Online”. Results for "astrophysics". 
  11. ^ Mims III, Forrest M. (). „Amateur Science—Strong Tradition, Bright Future”. Science. 284 (5411): 55–56. Bibcode:1999Sci...284...55M. doi:10.1126/science.284.5411.55. Astronomy has traditionally been among the most fertile fields for serious amateurs [...] 
  12. ^ „The American Meteor Society”. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  13. ^ Lodriguss, Jerry. „Catching the Light: Astrophotography”. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  14. ^ Ghigo, F. (). „Karl Jansky and the Discovery of Cosmic Radio Waves”. National Radio Astronomy Observatory. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  15. ^ „Cambridge Amateur Radio Astronomers”. Accesat în . 
  16. ^ „The International Occultation Timing Association”. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  17. ^ „Edgar Wilson Award”. IAU Central Bureau for Astronomical Telegrams. Arhivat din original la . Accesat în .  Parametru necunoscut |df= ignorat (ajutor)
  18. ^ „American Association of Variable Star Observers”. AAVSO. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 

BibliografieModificare

  • John Vose, A compendium of astronomy, Nabu Press, 2010, 226 de pagini ISBN 1148276491, ISBN 978-1148276496
  • André Brahic, Enfants du soleil: histoire de nos origines, Paris, O. Jacob, 1999, 366 p. ISBN 9782738105905; prezentare on-line
  • François Forget, François Costard et Philippe Lognonné, La planète Mars: histoire d'un autre monde, Paris, Éditions Belin, coll. « Bibliothèque scientifique », 2003, 144 p. ISBN 9782701126579
  • Jean-Pierre Luminet, Le destin de l'univers: trous noirs et énergie sombre, Paris, Fayard, coll. « Le temps des sciences », 2006, 588 p. ISBN 978-221363081-6
  • Martin Rees (coordonator), Universul, ghid vizual complet, Grupul Editorial RAO, București 2008 ISBN 978-973-717-319-5

Legături externeModificare

Vezi șiModificare