Elipsă
Elipsa (din gr. elleipsis – lipsă) este o curbă plană definită ca loc geometric al punctelor pentru care suma distanțelor la două puncte fixe (numite focarele elipsei) este constantă.

Aria suprafeței delimitate de o elipsă (disc eliptic) de semiaxe a și b este .
Elipsa este o conică, adică este una dintre curbele care se pot obține prin intersecția dintre un con și un plan.
Din punct de vedere algebric, elipsa este o curbă definită în coordonate carteziene de următoarea ecuație de gradul al doilea în două variabile:
cu condițiile , toți coeficienții sunt reali și există mai mult de o singură pereche (x, y) care să satisfacă ecuația.
Segmentul de dreaptă care trece prin focare și are capetele pe elipsă se numește axa majoră. Segmentul perpendicular pe mijlocul axei majore și având capetele pe elipsă se numește axă minoră.
Parametrul care apare și în figura alăturată se numește excentricitatea elipsei.
Lungimea elipsei este dată de o integrală eliptică. Elipsa cu excentricitatea e și cu semiaxa mare a va avea lungimea
Se poate observa că cercul este un caz particular de elipsă (elipsa în care cele două focare coincid - sau pentru ecuația algebrică, elipsa pentru care și ).
Parametrizări Modificare
O elipsă centrată în originea sistemului de coordonate și având una dintre axe orizontală poate fi parametrizată astfel:
unde aparține intervalului
Curbura și excentricitatea Modificare
Elipsa e o curbă cu rază de curbură variabilă. Raza de curbură se exprimă funcție de unghiul la centru și excentricitate în coordonate polare.
relativ la reperul raportat la focar Modificare
relativ la reperul raportat la centru Modificare
Proprietăți și aplicații Modificare
- Traiectoria planetelor este (conform primei legi a lui Kepler) o elipsă.
- Proiecția unui cerc de rază a pe un plan înclinat este o elipsă cu semiaxa mare egală cu raza cercului și cu semiaxa mică egală cu , unde α este unghiul dintre cerc și plan.
- Conform teoriei relativității restrânse, un cerc de rază a care se deplasează în planul său rectiliniu și uniform cu viteza v se transformă într-o elipsă de semiaxă mare a și semiaxă mică , unde α poate fi interpretat ca fiind unghiul cu care se rotește reperul minkowskian al cercului datorită deplasării cu viteze relativiste (c fiind viteza luminii în vid).
- Dacă se construiește o oglindă în formă de elipsă (în cazul a două dimensiuni) sau elipsoid de rotație (pentru trei dimensiuni), se va observa că o rază de lumină trimisă dintr-un focar se reflectă în celălalt focar.