Portal:Astronomie
Astronomie
Astronomia (greacă ἀστρονομία / ástronomía) este o știință naturală care studiază obiecte și fenomene cerești. Folosește matematica, fizica și chimia pentru a explica originea și evoluția lor. Printre obiectele de interes se numără: planete, sateliți naturali, stelele, nebuloasele, galaxii și comete. Fenomenele relevante includ explozii de supernove, explozii de raze gamma, quasari, blazari, pulsari, și radiații cosmice de fond. Mai general, astronomia studiază tot ceea ce își are originea în afara atmosferei Pământului. Cosmologia este o ramură a astronomiei și studiază Universul în ansamblu
Astronomia este una dintre cele mai vechi științe naturale. Civilizațiile timpurii din istoria înregistrată au făcut observații metodice despre cerul nopții. Acestea includ babilonienii, grecii, indienii, egiptenii, chinezii, Maya și multe popoare indigene antice din America. În trecut, astronomia includea discipline la fel de diverse precum astrometria, navigația cerească, astronomia observațională și întocmirea calendarelor. În zilele noastre, astronomia profesionistă este sinonimă cu astrofizica
Astronomia profesionistă este împărțită în două ramuri: observațională și teoretică. Astronomia observațională este concentrată pe achiziționarea de date din observațiile obiectelor astronomice. Aceste date sunt apoi analizate folosind principii de bază ale fizicii. Astronomia teoretică este orientată spre dezvoltarea de modele computerizate sau analitice pentru a descrie obiecte și fenomene astronomice. Aceste două câmpuri se completează reciproc. Astronomia teoretică încearcă să explice rezultatele observaționale, iar observațiile sunt folosite pentru a confirma rezultatele teoretice.
Articol selectat - arată alt articol
Sistemul Solar este format din Soare împreună cu sistemul său planetar (care cuprinde opt planete împreună cu sateliții lor naturali) și alte obiecte non-stelare.
În afară de cele opt planete, oamenii de știință au emis ipoteza existenței unei alte planete, denumită provizoriu A noua planetă. Această ipotetică planetă gigantă s-ar afla la marginea Sistemului Solar. Existența planetei ar explica configurarea orbitală neobișnuită a unui grup de obiecte transneptuniene (OTN). La 20 ianuarie 2016, cercetătorii Konstantin Batygin și Michael E. Brown de la Institutul de Tehnologie din California au anunțat că există dovezi suplimentare indirecte privind existența unei a noua planete dincolo de orbita planetei Neptun. Aceasta ar orbita în jurul Soarelui între 10.000 și 20.000 de ani. Conform studiului publicat în Astronomical Journal, „Planeta Nouă” ar avea o masă de aproximativ 10 ori mai mare decât Terra și s-ar afla la minim 200 UA.
Sistemul este situat într-unul dintre brațele exterioare ale galaxiei Calea Lactee (mai precis în Brațul Orion), galaxie care are cca. 200 de miliarde de stele. El s-a format acum 4,6 miliarde de ani, ca urmare a colapsului gravitațional al unui gigant nor molecular. Cel mai masiv obiect este steaua centrală - Soarele, al doilea obiect ca masă fiind planeta Jupiter. Cele patru planete interioare mici, Mercur, Venus, Pământul și Marte, numite planete terestre / planete telurice, sunt compuse în principal din roci și metal. Cele patru planete exterioare, numite giganți gazoși, sunt mult mai masive decât cele telurice. Cele mai mari două planete, Jupiter și Saturn, sunt compuse în principal din hidrogen și heliu; cele două planete mai îndepărtate, Uranus și Neptun, sunt compuse în mare parte din substanțe cu o temperatură de topire relativ ridicată (comparativ cu hidrogenul și heliu), numite ghețuri, cum ar fi apa, amoniacul și metanul. Ele sunt denumite „giganți de gheață” (termen distinct de cel de „gigant gazos”). Toate planetele au orbite aproape circulare dispuse într-un disc aproape plat numit plan ecliptic.
Sistemul solar prezintă câteva regiuni unde se află diferite obiecte mici. Centura de asteroizi, situată între Marte și Jupiter, este similară din punct de vedere al compoziției cu planetele terestre, deoarece o mare parte dintre obiecte sunt compuse din rocă și metal. Dincolo de orbita lui Neptun se află centura Kuiper și discul împrăștiat; multe dintre obiectele transneptuniene sunt în mare parte compuse din ghețuri.
Biografie selectată - arată altă biografie
Nicolaus Copernicus (19 februarie 1473 – 24 mai 1543) a fost un matematician și astronom renascentist, care a formulat un model al universului care a pus Soarele și nu Pământul în centrul universului, după toate probabilitățile independent de Aristarh din Samos, care formulase un astfel de model cu vreo optsprezece secole mai devreme.
Publicarea modelului lui Copernic în cartea sa De revolutionibus orbium coelestium (Despre revoluțiile sferelor cerești), chiar înainte de moartea sa în 1543, a fost un eveniment major în istoria științei, declanșând Revoluția Copernicană și aducând o contribuție de pionierat la revoluția științifică.
Copernic s-a născut și a murit în Prusia Regală, regiune care făcea parte din Regatul Poloniei încă din 1466. Poliglot și polimat, a obținut un doctorat în drept canonic și a fost matematician, astronom, medic, savant, traducător, guvernator, diplomat și economist. Copernic vorbea fluent în latină, germană și poloneză; el vorbea și greacă și italiană și avea cunoștințe de ebraică. Marea majoritate a scrierilor existente ale lui Copernic sunt în latină, limba academiei europene din timpul vieții sale.
Impulsul pentru căutarea unei alte teorii decât cea geocentrică a venit inițial din pure considerente „practice”, mai exact ca urmare a constatării că ordinea planetelor pe sferele cerești nu e în nici un fel justificată de geocentrism.
Imagine selectată - schimbă imaginea
Roiul globular Omega Centauri, cu milioane de stele. A fost identificat de Edmond Halley în 1677 și se află la o distanță de 15.800 ani-lumină. Este cel mai mare roi globular din Calea Lactee cu un diametru de aproximativ 150 de ani-lumină.
Alte Portaluri
.jpg)
_flatten_crop.jpg)
Faza Lunii
Știați că... - arată alte știați că...
- ... Soarele fuzionează aproximativ 620 milioane de tone metrice de hidrogen pe secundă din cauza gravitației?
- ... că asteroidul 2011 XC2 a trecut pe lângă Terra la mai puțin de o distanță lunară (aprox. 400.000 km) pe 3 decembrie 2011?
- ... Observatorul Magnetic din Toronto a trebuit mutat pe măsură ce iluminatul electric al Universității din Toronto interfera cu observațiile?
- ... Abell 2142, un roi de galaxii, este unul dintre cele mai masive obiecte din Univers?
- ... se crede că steaua BX Circini s-a format din fuziunea a două pitice albe?
- ... explozia de raze gamma GRB 080319B a fost vizibilă cu ochiul liber, chiar dacă s-a aflat la 7,5 miliarde de ani-lumină distanță (z = 0,937)?
