Ciclon tropical

În meteorologie un ciclon tropical este o furtună în formă de vârtej, care se formează într-o zonă depresionară tropicală de la suprafața oceanelor, cu diametrul uneori până la câteva mii de kilometri. Este formată dintr-o masă mare de nori și furtună care, datorită unui sistem de vânturi circulare puternice se rotesc tridimensional în formă de spirală în jurul unui centru, în sens direct (adică invers sensului acelor de ceasornic) în emisfera nordică și în sens retrograd (adică sensul acelor de ceasornic) în cea sudică. Energia ciclonului provine din degajarea de căldură provenită din condensarea la altitudine a vaporilor de apă formați la suprafața oceanului. În sens termodinamic, un ciclon tropical poate fi considerat o mașină termică.

Imagine radar a unui ciclon tropical în emisfera nordică.

Acest fenomen de condensare ca sursă principală de energie diferențiază ciclonii tropicali de alte fenomene meteorologice, cum ar fi furtunile din zonele depresionare din zonele temperate, care-și iau energia din diferențele de temperatură la întâlnirea unor mase de aer cu temperaturi diferite. De aceea, cantitatea de energie acumulată de un ciclon tropical este în funcție de timpul cât acest ciclon rămâne deasupra apelor calde, care îi furnizează prin evaporare umiditatea atmosferică necesară dezvoltării. Degajarea lentă a căldurii în urma condensării ridică temperatura în interiorul ciclonului cu 15 - 20 °C față de temperatura troposferei în exteriorul ciclonului. De aceea, ciclonii tropicali sunt cunoscute drept furtuni cu nucleu cald. De remarcat că această zonă caldă este numai la înălțime, la suprafața solului temperatura este cu câteva grade mai mică decât a zonei din jurul ciclonului datorită reducerii de către nori a insolației și a precipitațiilor.

Termenul de „ciclon” se referă la mișcarea generală a fenomenului, o mișcare de rotație în sensul opus acelor de ceasornic în emisfera nordică, respectiv în sensul acelor de ceasornic în emisfera sudică. Termenul de „tropical” se referă atât la zona predilectă de formare, cât și la caracteristicile termodinamice ale maselor de aer în care se formează.

În funcție de intensitate și de locul în care se produc, ciclonii tropicali sunt cunoscuti sub diferite denumiri ca:

uragan, vânt cu viteza de 30 - 50 m/s (sau orice vânt care, atingând 12 grade Beaufort, provoacă distrugeri). Inițial, termenul uragan denumea doar ciclonii tropicali din Marea Caraibilor;
taifun;
furtună tropicală;
furtună ciclonică;
depresiune tropicală.

Structură

Structura unui ciclon tropical. Săgețile indică direcțiile de mișcare ale curenților din ciclon.

Toți ciclonii tropicali sunt zone de presiune atmosferică scăzută, măsurată la nivelul solului. Presiunile înregistrate în centrul ciclonilor sunt cele mai mici care se întâlnesc la suprafața Pământului la nivelul mării.^[1] Vaporii de apă formați la suprafața oceanului au o densitate mai mică decât a aerului, cam 62 %, ca urmare ei se ridică. La întâlnirea unei zone de aer cu temperatură mai mică ei condensează, eliberând căldura latentă de condensare. Aceasta se face treptat cu înălțimea, ca urmare temperatura aerului din ciclon crește în jurul axei ciclonului. Cu excepția temperaturii aerului din imediata apropiere a suprafeței oceanului, care este determinată de temperatura suprafeței apei, zona din interiorul ciclonui este mai caldă decât cea din jurul său.^[2]

În centrul ciclonului se găsește o zonă lipsită de vânturi și precipitații, numită ochiul ciclonului (ochiul furtunii), furtuna desfășurându-se aparent în jurul său. Ochiul unui ciclon tipic are un diametru de 30 - 60 km și poate fi însorit sau acoperit de nori. Prin contrast, cele mai puternice vânturi se întâlnesc chiar la marginea ochiului.^[3]

Termenul „ciclon” a fost folosit pentru prima dată de căpitanul de marină britanic Henry Piddington (1797-1858) în 1842.^[4]

Clasificare

Terminologia clasificării ciclonilor tropicali depinde de bazinul în care se formează. adică în Atlantic și Pacificul de Nord-Est, în Pacificul de Nord-Vest, respectiv în Pacificul de Sud și Oceanul Indian. Mai jos este un sumar al clasificărilor folosite de Centrele Regionale Meteorologice Specializate (engleză Regional Specialized Meteorological Centers).^[5]

Clasificarea ciclonilor tropicali (viteza vântului este media pe 10 minute)
Scara Beaufort	vânt mediu timp de 10 minute (noduri)	N Oc. Indian IMD^[6]	SV Oc. Indian MF^[7]	Australia BOM^[8]	SV Oc. Pacific FMS^[9]	NV Oc. Pacific JMA^[10]	NV Oc. Pacific JTWC^[11]	NE Oc. Pacific și N Oc. Atlantic NHC^[12] și CPHC^[13]
0–6	<28	Depression	Trop. Disturbance	Tropical Low	Tropical Depression	Tropical Depression română Depresiune tropicală	Tropical Depression	Tropical Depression
7	28–29	Deep Depression	Depression				Tropical Depression	Tropical Depression
7	30–33	Deep Depression	Depression				Tropical Storm	Tropical Storm
8–9	34–47	Cyclonic Storm	Moderate Tropical Storm	Trop. Cyclone (1)	Tropical Cyclone	Tropical Storm română furtună tropicală
10	48–55	Severe Cyclonic Storm	Severe Tropical Storm	Tropical Cyclone (2)		Severe Tropical Storm română Furtună tropicală puternică
11	56–63	Severe Cyclonic Storm	Severe Tropical Storm	Tropical Cyclone (2)		Severe Tropical Storm română Furtună tropicală puternică	Typhoon	Hurricane (1)
12	64–72	Very Severe Cyclonic Storm	Tropical Cyclone	Severe Tropical Cyclone (3)		Typhoon română Ciclon tropical		Hurricane (1)
	73–85			Severe Tropical Cyclone (3)				Hurricane (2)
	86–89			Severe Tropical Cyclone (4)				Major Hurricane (3)
	90–99		Intense Tropical Cyclone					Major Hurricane (3)
	100–106							Major Hurricane (4)
	107–114			Severe Tropical Cyclone (5)
	115–119		Very Intense Tropical Cyclone				Super Typhoon
	>120	Super Cyclonic Storm	Very Intense Tropical Cyclone				Super Typhoon	Major Hurricane (5)

În România se folosește clasificarea JMA.

Note

^ Symonds, Steve (17 noiembrie 2003). „Highs and Lows”. Wild Weather. Australian Broadcasting Corporation. Arhivat din originalul de la 6 decembrie 2003. Accesat în 23 martie 2007.
^ Atlantic Oceanographic and Meteorological Laboratory, Hurricane Research Division. „Frequently Asked Questions: What is an extra-tropical cyclone?”. NOAA. Accesat în 23 martie 2007.
^ National Weather Service (19 octombrie 2005). „Tropical Cyclone Structure”. JetStream—An Online School for Weather. National Oceanic & Atmospheric Administration. Arhivat din original la 7 decembrie 2013. Accesat în 14 decembrie 2006.
^ Lexicon maritim englez-român, Ed. Științifică, București, 1971, p. 176
^ Bureau of Meteorology Tropical Cyclone Information Resources
^ Indian Meteorological Department
^ Météo-France
^ Bureau of Meteorology (Australia)
^ Fiji Meteorological Service
^ Japan Meteorological Agency
^ Joint Typhoon Warning Center
^ National Hurricane Center
^ Central Pacific Hurricane Center

Legături externe

Piloții uraganelor – nebunii din cer, 30 aprilie 2009, Alexandru Safta, Descoperă

[ABC_pressures-1] Symonds, Steve (17 noiembrie 2003). „Highs and Lows”. Wild Weather. Australian Broadcasting Corporation. Arhivat din originalul de la 6 decembrie 2003. Accesat în 23 martie 2007.

[AOML_FAQ_A7-2] Atlantic Oceanographic and Meteorological Laboratory, Hurricane Research Division. „Frequently Asked Questions: What is an extra-tropical cyclone?”. NOAA. Accesat în 23 martie 2007.

[JetStream_structure-3] National Weather Service (19 octombrie 2005). „Tropical Cyclone Structure”. JetStream—An Online School for Weather. National Oceanic & Atmospheric Administration. Arhivat din original la 7 decembrie 2013. Accesat în 14 decembrie 2006.

[4] Lexicon maritim englez-român, Ed. Științifică, București, 1971, p. 176

[5] Bureau of Meteorology Tropical Cyclone Information Resources

[6] Indian Meteorological Department

[7] Météo-France

[8] Bureau of Meteorology (Australia)

[9] Fiji Meteorological Service

[10] Japan Meteorological Agency

[11] Joint Typhoon Warning Center

[12] National Hurricane Center

[13] Central Pacific Hurricane Center

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]