Furtună
Furtuna este un fenomen meteorologic, care constă în ploaie și descărcări electrice (fulgere și trăsnete), însoțite aproape întotdeauna și de vânturi puternice, de peste 75 km/h, adică gradul 9 pe scara Beaufort (74,9 km/h, 20,8 m/s). Pe oceane se pot forma valuri de apă de până la 10 metri înălțime, care se răstoarnă. O furtună de gradul 12 pe scara Beaufort, cu vânt de 117,7 km/h este clasificată ca fiind un uragan, iar valurile pot ajunge la 16 m înălțime.
Clasificarea furtunilor se face în următoarele trei categorii:[1]
- Furtună monocelulară: este alcătuita dintr-o singură celulă convectivă.
- Furtună multicelulară: este alcătuita din mai multe celule convective.
- Furtună supercelulară: este o celulă convectivă foarte dezvoltată, care în mod obligatoriu conține o structură centrală rotativă, denumit mezociclon.
În aceste definiții, termenul celulă se referă la un sistem simplu de convecție (transportul vertical a maselor de aer calde și umede), care este alcătuit din curenți de aer ascendenți și curenți compensatori descendenți. În natură, formele tipice ale celulei sunt norii cumulus și norul cumulonimbus.[1]
O formă specială de furtună este ciclonul tropical.
NoteModificare
- ^ a b Glosar Meteo
Legături externeModificare
- „furtună” la DEX online
- Cinci furtuni care au influențat momente istorice importante, 29 octombrie 2013, Radu Eremia, Adevărul
Vezi șiModificare
- Furtuna
- Furtună de nisip
- Furtună de zăpadă
- Furtună geomagnetică
- Furtună solară (Furtuna solară din 1859)
- Furtună tropicală (Furtuna tropicală Washi (2011))
- Furtună (nume de familie)
- Lista paginilor care conțin în titlu termenul „Furtună”