Răzvan Theodorescu

Răzvan Theodorescu
Răzvan Theodorescu.jpg
Răzvan Theodorescu
Date personale
Născut (81 de ani) Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațieistoric de artă
politician
profesor universitar[*] Modificați la Wikidata
Senator al României Modificați la Wikidata
În funcție
 – decembrie 2008
CircumscripțiaBotoșani
Legislaturălegislatura 2004–2008[*]
Ministru al culturii Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deIon Caramitru
Succedat deMona Muscă
Senator al României Modificați la Wikidata
În funcție
decembrie 2000 – decembrie 2004
Circumscripția Iași[*]
Legislaturălegislatura 2000–2004[*]
Vice president în Academia Română Modificați la Wikidata

PremiiPremiul Herder ()
Comandor al Ordinului Artelor și Literelor[*]
honorary doctor of the Valahia University of Târgoviște[*][[honorary doctor of the Valahia University of Târgoviște |​]] ()
Partid politic PSD
Alma materUniversitatea din București
Logo of the Romanian Academy.png Membru titular al Academiei Române

Emil Răzvan Theodorescu (n. ) este un istoric de artă și politician român, membru titular al Academiei Române (din 2000) și vicepreședinte al acesteia (din 20 aprilie 2018[1]). A fost senator din partea PSD în legislatura 2000-2004 și ministru al culturii.

BiografieModificare

La data de 9 februarie 1990, Răzvan Theodorescu a fost numit în funcția de președinte al Radioteleviziunii Române.[2] A fost criticat pentru manipulările proferate de Televiziunea Română sub directoratul său, în legătură cu mineriada din iune 1990.[3]

La 14 decembrie 2004 a fost numit în funcția de membru în Colegiul Național al Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989.[4]

În ianuarie 2007 a fost ales membru în două academii din sud-estul Europei: Academia albaneză și Academia macedoneană.[5]

În 2008 a fost desemnat ambasador al Alianței Civilizațiilor pentru România.

Este membru al Academiei Oamenilor de Știință din România (AOSR).[6]

Răzvan Theodorescu este laureat al Premiului Herder (1993) și a fost distins cu Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Comandor.[7]

Lucrări publicateModificare

Răzvan Theodorescu a publicat peste 15 lucrări de istorie, artă românească și europeană și circa 600 de articole în reviste din țară și străinătate.

  • Mănăstirea Dragomirna (1965)
  • Mănăstirea Bistrița (1966)
  • Biserica Stavropoleos (1967)
  • Bizanțul, Balcanii și Occidentul la începuturile culturii medievale românești (Secolele X-XIV) (Editura Academiei Române, 1974)
  • Un mileniu de artă la gurile Dunării (400-1400) (Editura Meridiane, București, 1976)
  • Itinerarii medievale (Editura Meridiane, București, 1979)
  • Piatra celor trei prelați (Editura Meridiane, București, 1979)
  • Apel la istorie (Editura Sport-Turism, București, 1980)
  • Civilizația românilor între medieval și modern. Orizontul imaginii (1550-1800) - 2 vol. (Editura Meridiane, București, 1992)
  • Drumuri spre ieri (Editura Fundației Culturale Române, București, 1992)
  • 900 zile de manipulare (Editura Tinerama, București, 1994)
  • Pictura murală moldovenească din secolele XV și XVI (Editura UNESCO, București, 1995)
  • Românii și Balcanicii în Civilizația sud-est europeană (Editura Enciclopedică, București, 1999)
  • Puțină Istorie (Editura Fundației Culturale Române, București, 1999)

NoteModificare

  1. ^ Academia Română (). „Comunicate de presă 2018: Alegerea vicepreședinților Academiei Române”. 
  2. ^ Decretul nr. 113 din 9 februarie 1990 privind eliberări și numiri la Radioteleviziunea Română
  3. ^ Ana-Maria Onisei (), „Secretele Mineriadei /Răzvan Theodorescu:„Dumnezeii mamii voastre, oprim transmisia!", Adevărul, accesat în  
  4. ^ Decretul nr. 1151 din 14 decembrie 2004 pentru numirea membrilor Colegiului Național al Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989
  5. ^ Răzvan Theodorescu, ales membru al academiilor de la Skopje și Tirana, 30 ianuarie 2007, Gabi Simon, Amos News, accesat la 23 iunie 2013
  6. ^ Vivat Academia, vivat impostores!, 5 mai 2010, Academia Cațavencu
  7. ^ Ioan Mitrea, Răzvan Theodorescu – istoric al artei medievale românești în context sud-est european, biblioteca.cimec.ro., accesat la 20 aprilie 2018

Legături externeModificare

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Răzvan Theodorescu

Interviuri



Predecesor:
Ion Caramitru
Ministru al culturii
Ministrul culturii și cultelor

28 decembrie 200029 decembrie 2004

Succesor:
Mona Muscă